Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » agricultura » zootehnie

Tehnologia de crestere, reproductie si ameliorare a bovinelor - cresterea tineretului taurin


TEHNOLOGIA DE CRESTERE, REPRODUCTIE SI AMELIORARE A BOVINELOR - CRESTEREA TINERETULUI TAURIN


1. CRESTEREA TINERETULUI TAURIN



1.1. IMPORTANTA CRESTERII RATIONALE

A TINERETULUI TAURIN



Sporirea efectivelor de taurine si calitatea lor nu se pot realiza daca nu se acorda o atentie deosebita si cresterii tineretului taurin. De modul de hranire si ingrijire a viteilor depinde starea de sanatate si, implicit, procentul de morbiditate. Cercetarile au aratat ca 70% din bolile care apar la vitei in prima luna de viata se datoresc deficientelor in hranire si adapostire.

Este cunoscut faptul ca tulburarile digestive banale care apar frecvent la vitei din cauza nerespectarii regulilor de igiena ale alimentatiei, se asociaza cu enterite mai grave, iar acestea, la randul lor, dau alte complicatii care tareaza animalul pentru toata viata. Animalele al caror proces de crestere decurge normal nu numai ca ating la varsta productiva greutatea si dimensiunile normale, dar si organele si aparatele interne prezinta o dezvoltare normala, ceea ce influenteaza capacitatea productiva.



Este cunoscuta influenta negativa pe care o are cresterea nesatisfacatoare asupra productiei de lapte la vacile adulte. Animalele 'infantile', cu dezvoltarea necorespunzatoare a largimilor, adancimilor si, in special, a organelor interne, ca urmare a conditiilor de hranire nesatisfacatoare in perioada de crestere post-natala, dau intotdeauna productii reduse de lapte, comparativ cu animalele care se dezvolta normal.


1.2. ALCATUIREA PLANULUI DE CRESTERE

A TINERETULUI TAURIN


In fermele de vaci cu lapte, activitatea specialistilor fiind indreptata asupra realizarii productiei de lapte, uneori se neglijeaza cresterea tineretului. Pentru a impiedica aparitia unei astfel de situatii, este necesara alcatuirea unui plan de crestere a tineretului care sa prevada clar ce greutati trebuie sa atinga viteii la varstele de 6, 12 si 18 luni, respectiv sporul mediu zilnic de crestere in greutate pentru fiecare etapa. Greutatea si sporul planificat sunt mai mari sau mai mici, in functie de greutatea la care vor ajunge animalele la varsta adulta, cat si in functie de destinatia vitelului. Pentru vitelele de prasila se recomanda un nivel moderat de hranire, care sa determine realizarea unui spor mediu zilnic in primele 6 luni de 600-700 g la rasele de talie mica si 650-750 g la rasele de talie mare. Hranirea abundenta a vitelelor din rasele de lapte si mixte, in primul an de viata, poate duce la modificari ale tipului de metabolism, orientarea lor spre tipul anabolic si, ca urmare, spre productia de carne. Din aceasta cauza ele vor da productii mai mici de lapte la varsta adulta. Sporul de crestere planificat pentru vitelele de prasila intre 6-12 luni va fi de 500-550 g, iar intre 12-18 luni de 450-500 g. Hranirea tineretului femel de prasila trebuie sa urmareasca dezvoltarea maxima a tubului digestiv si a celorlalte organe interne, a osaturii si musculaturii; de aceea, ratiile administrate vor cuprinde cantitati din ce in ce mai mari de fibroase si suculente pe masura ce tineretul inainteaza in varsta, iar concentratele vor intra in cantitati moderate atunci cand fibroasele si suculentele sunt de calitate slaba. Taurasii destinati pentru prasila vor fi hraniti mai abundent decat femelele si trebuie sa realizeze de la nastere la 6 luni un spor mediu zilnic de 900 g. Dupa varsta de 6 luni vor beneficia de ratii adecvate pentru obtinerea unui spor mediu zilnic de 900-1000 g. Se va urmari dezvoltarea maxima a osaturii si musculaturii si se va evita ingrasarea; de asemenea, se va evita dezvoltarea exagerata a abdomenului. Pentru tineretul destinat ingrasarii, tipul de hranire trebuie sa urmareasca valorificarea maxima a capacitatii de crestere a organismului in primii doi ani de viata, dar in acelasi timp trebuie sa fie economic. In functie de sporul planificat, pentru fiecare perioada se stabileste schema de hranire, care cuprinde cantitatile de nutreturi ce vor fi administrate si ordinea introducerii lor in hrana viteilor. Planul de crestere constituie un ghid, de respectarea lui depinzand obtinerea unui produs viguros, capabil sa dea la varsta adulta productii mari.


TEHNICA INTRETINERII SI HRANIRII VITEILOR.


Adapostirea.Viteii pot fi intretinuti in profilactoriu si cresa, in maternitate si cresa, sau in custi amplasate in afara adapostului.

Intretinerea viteilor in profilactoriu. In profilactoriu, viteii sunt tinuti in primele doua saptamani de viata. Profilactoriul face corp comun cu maternitatea, avand acelasi numar de compartimente cu aceasta, aplicandu-se principiul popularii si depopularii totale. Viteii sunt intretinuti in boxe individuale sau boxe colective. Se prefera insa boxele individuale, deoarece se inlatura contactul intre vitei, transmiterea agentilor patogeni, frecventa suptului nenutritiv, iar supravegherea viteilor este mai usoara, micsorandu-se astfel incidenta diferitelor afectiuni. Pe peretele frontal al boxei se amplaseaza dispozitivul de fixare a galetilor de alaptare.


Intretinerea viteilor in cresa. Din profilactoriu viteii se trec in cresa, unde sunt tinuti pana la varsta de 6 luni. Cresa este amenajata cu boxe colective, asigurandu-se cate 2 m2 pentru fiecare vitel. Repartizarea viteilor pe boxa se face avand in vedere dezvoltarea corporala, asigurand astfel cresterea lor uniforma si usurand, totodata, alaptarea. Fiecare boxa este prevazuta cu jgheab pentru concentrate si suculente, gratar pentru fan, amplasat deasupra jgheabului si adapatoare cu nivel constant.

Intretinerea viteilor in maternitate si cresa. Maternitatea este amenajata cu boxe pentru mama si vitel, asigurand o suprafata de 6-7 m2 pe cuplu. Boxele pentru fatare pot fi amplasate, pe timp de vara, si in afara adapostului, sub copertina. Viteii sunt tinuti cu mama in primele 7-14 zile de viata, aplicandu-se alaptarea naturala, dupa care se trec in cresa, unde sunt alaptati artificial.

Intretinerea viteilor in custi individuale amplasate in afara adapostului. Conform acestei tehnologii viteii sunt trecuti in custi dupa subperioada colostrala, unde sunt tinuti pana la varsta de 2,5-3 luni. Custile sunt confectionate din lemn sau fibra de sticla si prezinta doua zone: cusca propriu-zisa (locul de odihna) si padocul. Cusca propriu-zisa are lungimea de 1,5 m, latimea de 1,2 m si inaltimea de 1,1 m. In cusca, indiferent de sezon, se pune un strat de paie, care se completeaza periodic. In padoc (circa 2 m2), in care viteii au acces liber, se amplaseaza gratarul pentru fan, suportul pentru galeata de alaptare sau adapare si galeata pentru concentrate. Se recomanda ca iarna custile sa fie amplasate sub copertina, la care trei pereti sa fie inchisi cu baloti de paie. In timpul lunilor calduroase de vara, custile se vor amplasa sub un umbrar. Comparativ cu intretinerea viteilor in adapost, aceasta varianta prezinta dezavantajul necesarului mai mare de forta de munca, insa reduce substantial incidenta diferitelor afectiuni, ca urmare a mediului ambiant uscat si fara noxe, marind totodata rezistenta viteilor si adaptabilitatea acestora la factorii naturali.


INGRIJIREA VITEILOR SI REGIMUL DE MISCARE


Ingrijirea viteilor. Imediat dupa nastere se curata de mucozitati gura si nasul vitelului, pentru a favoriza respiratia. Daca aceasta nu apare, se efectueaza respiratia artificiala, prin presarea ritmica a membrelor anterioare pe cavitatea toracica. Uscarea vitelului si activarea circulatiei periferice se realizeaza prin busumare cu o panza de sac pe intreaga suprafata a corpului. Ombilicul se taie la circa 10 cm de abdomen, se stoarce prin presare si se dezinfecteaza cu tinctura de iod, operatie care se repeta timp de 2-3 zile, evitand astfel aparitia omphaloflebitelor. Pe parcursul procesului de crestere se executa zilnic pansajul.

Miscarea viteilor constituie un factor important de intretinere, care contribuie la fortificarea organismului, dezvoltarea armonioasa si mentinerea sanatatii. Vara, viteii se scot in padoc de la varsta de 2 saptamani, circa 30 minute pe zi, iar dupa varsta de o luna au acces liber in padoc toata ziua. In padoc se amenajeaza un umbrar sub care se instaleaza jgheaburi pentru furajare si adapatori automate.


TEHNICA HRANIRII VITEILOR.


Avand in vedere particularitatile biologice care caracterizeaza alimentatia in perioada de alaptare, aceasta se structureaza in doua subperioade: colostrala si de alaptare propriu-zisa. Tehnica de alaptare a viteilor in subperioada colostrala. Datorita insusirilor fizico-chimice deosebite, colostrul reprezinta prima hrana a noului-nascut, fiind considerat ca indispensabil pentru cresterea si dezvoltarea lui normala. Dintre principalele insusiri ale colostrului, amintim: - imediat dupa fatare, colostrul este mai bogat de circa 2,5 ori in substanta uscata si de 6 ori in proteine, fata de laptele normal; - prin continutul ridicat in imunoglobuline, asigura transferul imunitatii pasive de la mama la fat; - intruneste insusirile laxative care favorizeaza evacuarea meconiului.


Tabelul nr. 6




Specificare

Compozitia

S.U.

Proteine


Grasimi


Lactoza


Saruri

minerale

Total

Cazeina

Albumine +globuline

La fatare

32,7

21,9

5,6

16,3

6,5

3,0

1,3

Dupa 12 ore

20,5

13,7

4,8

8,9

5,6

3,2

1,0

Dupa 24 ore

18,5

9,5

4,2

5,3

4,8

3,2

1,0

Dupa 48 ore

14,2

6,5

3,3

3,2

4,2

3,5

1,0

Dupa 72 ore

13,3

4,2

3,2

1,0

4,1

4,1

0,9

Lapte normal

12,5

3,5

3,0

0,5

3,6

4,6

0,8




Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

Alimentatia bubalinelor
Prepelitele si hranirea prepelitelor - ghid practic
SEMINTELE DE LEGUMINOASE SI OLEAGINOASE - Principalele seminte de leguminoase utilizate in hrana animalelor
Productia si valoarea nutritiva a nutreturilor
LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine
GRAUNTELE DE CEREALE - utilizare in hrana animalelor
NUTRETURILE MINERALE - echilibrarea ratiilor in substante minerale la hranirea animalelor
NUTRETURILE DE ORIGINE ANIMALA din industria laptelui si a carnii
SUBSTANTELE AZOTATE SINTETICE NEPROTEICE UTILIZATE IN HRANA ANIMALELOR (SASN)
Aditivii furajeri - utilizate in doze reduse in alimentatia animalelor

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu