Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » economie
Caracteristicile consumului sl a consumatorului român

Caracteristicile consumului sl a consumatorului român




CARACTERISTICILE CONSUMULUI Sl A CONSUMATORULUI ROMÂN

Identificarea cauzelor, explicarea nivelului de protectie redus si conturarea unor alternative de crestere a gradului de protectie a drepturilor consumatorilor se poate realiza prin cercetari sociologice riguroase, care au si inceput sa se desfasoare in Romania. De exemplu, Institutul Social Roman „Banat-Crisana' a derulat cercetari pe tema protectiei drepturilor consumatorilor atat la nivel national, cat si regional, desfasurate pe parcursul mai multor ani si care au condus la o serie de concluzii pertinente, la sensibilizarea consumatorilor insisi si a reprezentantilor diferitelor organisme cu rol executiv in politica de protectie a drepturilor consumatorilor.

Mai concret, implicarea cercetarii sociologice inseamna in primul rand luarea in considerare a contextului economico- social in care se desfasoara protectia drepturilor consumatorului. Pentru cazul Romaniei, aceasta inseamna:

diversificarea surselor de venituri, aparitia a noi posibilitati de castig;




explozia saraciei, datorata in principal, caderilor dramatice ale productiei, schimbarilor rapide la nivelul, structura si distributia veniturilor populatiei, erodarii puterii de cumparare a marii majoritati a consumatorilor, cresterii rapide a diferentierii veniturilor, bogatii de dinainte de 1989 devenind si mai bogati, iar saracii si mai saraci, scaderii transferului social, adica a practicarii unei protectii sociale insuficiente.

Complementar celor doua aspecte mentionate, subliniem ca mari probleme are Romania si in ce priveste stabilirea standardelor, care in multe cazuri sunt inca sub cele europene, pentru ca nivelul calitativ al produselor romanesti este deseori inferior, datorita tehnologiilor invechite sau evitarii modernizarilor si retehnologizarilor industriei din cauza insuficientelor fonduri puse la dispozitie, alocate sau primite.

inainte de 1989, s-a incercat chiar folosirea a doua tipuri de standarde: unele, mai scazute, pentru consumul intern, altele, mai ridicate, pentru produsele de export. Efectul a fost o mare nemultumire la nivelul tuturor consumatorilor interni, care a dus la un comert ilicit al produselor pentru export si la un fiasco, inclusiv pe plan international.

Dupa 1990, caderea exportului, a pietelor traditionale de desfacere, caderea productiei industriale si invadarea pietei cu produse straine - nu totdeauna de buna calitate, libertatea producatorilor si comerciantilor, care a dus la o totala neglijare a protectiei consumatorilor, aparitia in prima faza a mentalitatii ca tot ce este strain este mai bun calitativ, au obligat sa se discute problema protectiei consumatorilor in a|ti termeni. Au aparut producatori noi, din diverse tari, o gama larga de noi produse de consum, dar si probleme noi legate de informarea si protectia consumatorilor, dincolo de problemele productiei interne in scadere accelerata datorita concurentei loiale si neloiale.

De aici nevoia conlucrarii cu tarile dezvoltate in ce priveste legislatia si practica protectiei consumatorilor, inclusiv crearea cadrului institutional necesar si specific, formarea expertilor si a mecanismelor de informare a tuturor cetatenilor.

Instabilitatea politica interna si incercarile externe de a acoperi complet piata romaneasca in goana dupa profituri rapide sunt alti factori care au intarziat cunoasterea exacta a situatiei si interventia eficienta in cazurile de incalcare a drepturilor consumatorilor.

Lipsa de pregatire si informare a producatorilor, a intermediarilor romani si in general a comerciantilor autohtoni, ca si aparitia si transformarea peste noapte a unor cetateni straini - in principal arabi, turci, greci si italieni, iar mai tarziu polonezi, ucraineni si moldoveni - in intreprinzatori si comercianti a ridicat probleme cu care Romania nu mai fusese in contact de peste 5 decenii.

Tranzitarea libera a tarii de catre oameni si marfuri intr-o masura nemaiintalnita a marit criminalitatea, delicventa si a dezvoltat unele legaturi cu crima organizata din Europa, America si chiar din Asia.

Multitudinea acestor fenomene noi a evidentiat in principal incompletitudinea legislatiei nationale in domeniul protectiei populatiei, ca si ineficienta si insuficienta instrumentelor existente si utilizate in domeniu.

Toate acestea sunt suficiente pentru a accepta necesitatea unei noi legislatii si noi politici privind protectia consumatorilor.

in plus, statul dictatorial centralizat excesiv a creat in tarile din Est, inclusiv in Romania, forme monopoliste ce n-au permis, mai ales in domeniul serviciilor produse de stat si distribuite centralizat, nici o urma de protectie a consumatorului. Statului si angajatilor sai le era permis orice, iar consumatorului nimic. Existau in servicii adevarate mecanisme de antipiata: cand produsul era unic, disputa era intre con- sumatori, a caror agresivitate era in functie de mijloacele avute la dispozitie. Comerciantii nu ofereau o gama variata de produse intre care consumatorii puteau alege, iar de alegere nici nu putea fi vorba. Problema era de acces la unicul produs sau de renuntare cu consecinte inevitabile. S-a creat astfel un tip de consumator ce refuza chiar sa-si exercite drepturile, cata vreme cu greu isi putea asigura supravietuirea. Multi si de multe ori spre a-si asigura supravietuirea trebuiau sa recurga la piata neagra sau, mai ales, la forma de productie pentru autoconsum.

Din acest motiv, cu toate ca cca 50% din populatia Romaniei locuia la sat, in fiecare familie exista cel putin un membru - de obicei, cel tanar - care lucra la oras si incerca sa-si completeze necesarul minim pentru familia tanara de la oras, iar pentru cea varstnica de la sat, din gospodaria taraneasca si din gradina, plus completarile din comertul urban.

Au aparut si au functionat o lunga perioada de timp si fenomene aberante: satul se aproviziona cu produse de panificatie si din carne de la oras, iar o parte a orasenilor din piata neagra, care se baza pe troc si pe furtul din avutul statului. Existau chiar si expresii de tipul „fiecare traieste de pe urma locului de munca'.

in aceste conditii, oricat de bune ar fi fost, prevederile privind protectia consumatorului erau complet ineficiente sau se puteau aplica doar unei infime minoritati ce dispunea de relatii preferentiale, de putere si functii oficiale sau de suficiente venituri spre a se putea preocupa de o anumita calitate a vietii si consumului. Informarea acestei foarte subtiri categorii, care nu se reducea la nomenclaturisti, comercianti si la capii lumii interlope, ci includea si o parte a intelectualilor: avocati, medici, securisti si alte cateva categorii privilegiate, era imbunatatita inclusiv prin contactele (de altfel, foarte strict limitate si controlate) cu strainatatea, prin consumul de bunuri aduse din afara prin magazine specializate etc. in favoarea acestora s-au realizat probabil multe din normele de protectie care sunt si astazi comparabile cu cele europene.

Acestea ramaneau insa exterioare si inaplicabile pentru marea masa a consumatorilor. Existau chiar asociatii, organisme (Inspectia de stat, controlul obstesc), care ar fi trebuit sa controleze calitatea bunurilor supuse vanzarii, dar care, pana la urma, nu erau decat una din caile prin care se putea face o aprovizionare preferentiala - si, eventual, cu produse rare sau de o calitate mai buna.

Cele mai dezavantajate erau unele colectivitati ca: spitale, crese, cantine, scoli, internate, gradinite, camine de copii orfani sau abandonati, camine de batrani si unitati militare, unde protectia consumatorului era practic aproape o imposibilitate, cu exceptia consumului produselor ce puneau in pericol viata colectivitatii. Ele ridica si astazi probleme speciale si nu totdeauna sunt incluse explicit intre consumatorii care au nevoie sa fie protejati.

Astazi, ca si in trecut, o alta categorie speciala de cetateni ramasa in afara protectiei consumatorului este cea din mediul rural, care a depasit varsta activa, cu un grad de imbatranire accelerat, nu mai este in masura sa lucreze chiar daca si-a primit pamantul inapoi - fara unelte si animale, fara forta fizica necesara, fara alt sprijin in familie si uneori doar cu o pensie ce nu asigura nici nivelul minim de subzistenta. Acestia sunt fostii tarani, fostii lucratori CAP - azi cu pensii derizorii - si batrani care si-au pierdut familia prin deces sau prin imigrare in strainatate si mai ales in mediul urban.

Indiferent de varsta, cu slabe contacte cu piata si deci cu o slaba, aproape inexistenta protectie a consumatorilor, sunt locuitorii din zona montana, cei din bazinele unor vai sau zone greu accesibile, precum si lucratorii de pe santierele izolate ce traiesc in colonii sau lucreaza in conditii speciale.

Probleme speciale apar si in cazul in care muncitori romani ajung sa lucreze legal sau ilegal in strainatate, chiar in tari in care protectia consumatorului este bine pusa la punct pentru cetatenii tarii respective, dar nu si pentru imigranti. Este un alt capitol in care nici legislatia nationala nici cea internationala n-au gasit inca solutii realiste si eficiente. in ansamblu, insa, Romania se afla la inceputul confruntarii cu acest tip de probleme - avand atat emigranti, cat si imigranti.

Un merit al cercetarilor sociologice intreprinse este si acela al identificarii caracteristicilor consumului si consumatorilor romani, caracteristici care constituie elemente importante in construirea unei strategii si politici viabile in acest domeniu. De asemenea, imbunatatirea cadrului legislativ si institutional se poate realiza luand in considerare aceste caracteristici, demonstrand cu o serie de date obiective ca:



in ceea ce priveste ponderea in consum a unor produse si servicii, produsele alimentare inregistreaza cel mai mare consum, urmate indeaproape de serviciile regiilor autonome. Aceasta apreciere este identica atat in cazul consumatorilor, cat si al reprezentantilor OPC si APC;

aceeasi situatie se inregistreaza si in cazul calitatii produselor si serviciilor, considerandu-se de catre toate categoriile de subiecti investigati ca nivelul calitatii este destul de bun. Exceptie fac serviciile turistice, de posta, transport si serviciile regiilor autonome;

consumatorii sunt tentati sa achizitioneze produse mai slabe din punct de vedere calitativ, dar mai ieftine, in detrimentul celor mai calitative, dar si mai scumpe. Factorul cel mai important care influenteaza aceasta tendinta este nivelul scazut al salariului si al puterii de cumparare, inclusiv perioada actuala de tranzitie, factori care se considera de catre consumatori ca afecteaza in masura insemnata riscurile in comun. Spre deosebire de consumatori, membrii OPC si APC au o parere contrara, considerand ca, dimpotriva, consumatorii au tendinta de a cumpara produse mai calitative, desi sunt mai scumpe. Corespunzator acestei pareri, nivelul salariului si perioada actuala de tranzitie nu reprezinta factori importanti de influenta a riscurilor de consum. Alti factori mai semnificativi sunt: gradul de informare al consumatorilor, controlul calitatii, legislatia adecvata;

in ceea ce priveste conturarea unui consumator model, cei mai multi nu sunt in masura sa identifice un asemenea model, situatie valabila si in cazul membrilor OPC si APC, insa numarul acestora este mai mare in randul membrilor APC, spre deosebire de membrii OPC sau consumatorii insisi;

fapt pozitiv, consumatorii sunt in mare parte interesati de drepturile lor, considerandu-se mai protejati astazi decat inainte de 1990, aspect identic cu parerea exprimata de membrii OPC si APC. Daca facem o comparatie cu situatia inregistrata in urma cu un an (cand s-a derulat o alta cercetare sociologica, pe o problema identica), se poate concluziona ca situatia este mai buna. Dar, cu toate acestea, procentele destul de mari ale celor care nu se simt mai protejati astazi decat inainte de 1990, precum si ale celor care nu sunt interesati de drepturile lor reclama masuri eficace de imbunatatire a activitatii de protectie. Aceeasi parere se inregistreaza si la nivelul membrilor OPC si APC;

se remarca de catre toti subiectii investigati ca se resimte in mod acut exercitarea controlului public, in special asupra unor servicii ca: transport in comun, furnizare a apei si a energiei electrice si termice, salubritate, adica a tuturor serviciilor cu caracter de monopol din economia romaneasca;

in ceea ce priveste mijloacele pentru care consumatorii ar opta in vederea cresterii sigurantei in consum, locul cel mai important este detinut de cele pasive, de genul: „ar discuta cu prietenii ce sa faca', „o cautare mai buna' sau „renuntarea la cumpararea de produse deficitare din punct de vedere calitativ*1. Din pacate, asa cum sesizeaza si membrii OPC si APC, ponderea mijloacelor de actiune activa, de genul exercitarii dreptului la despagubire, activarea in cadrul APC-urilor, sesizarea prompta a OPC sau APC, este foarte redusa;

aceeasi situatie se inregistreaza in cazul mijloacelor la care fac apel consumatorii nemultumiti de anumite produse si servicii. Ponderea cea mai mare o detin mijloace de genul: atentionarea altora de situatia care a creat starea de nemultumire, neachizitionarea produsului sau serviciului in cauza. Apelul nesemnificativ al consumatorilor 1a mijloacele

active, asa cum afirma de altfel si membrii OPC si APC, se datoreaza, pe de o parte, insuficientei informarii si educatiei precare a consumatorilor, iar pe de alta parte, deficientelor activitatii desfasurate de OPC si APC,

consumatorii ii considera pe producatori (prestatori) a fi obligati sa raspunda public de calitatea produselor si serviciilor, fiind constienti de faptul ca acestia reusesc sa-si vanda in foarte mare masura chiar si produsele (serviciile) de calitate medie dau scazuta in detrimentul intereselor consumatorilor. De asemenea, de aceasta situatie ii considera raspunzatori in cea mai mare masura pe producatori, dar si pe achizitorii en gros si detailisti. Totusi, trebuie remarcat numarul mare al consumatorilor ce nu se simt deloc raspunzatori de produsele si serviciile consumate.

De asemenea, concluziile cercetarilor sociologice atesta:

manifestarea la nivelul producatorilor de bunuri de consum si a prestatorilor de servicii, precum si la nivelul agentilor comerciali a unei reticente in ce priveste interesele consumatorilor si protejarea acestora;

manifestarea pe scara larga a conceptiei ca interesele • producatorilor, ale prestatorilor de servicii, ale agentilor comerciali primeaza, in detrimentul consumatorilor;

centrarea agentilor economici si comerciali pe obtinerea unui profit cat mai mare din activitatea depusa, ignorand sau neglijand in orice caz alte obiective ca: siguranta in functionare si consum a produselor, calitatea produselor si serviciilor prestate, competitivitatea, imaginea de marca, numele si protectia firmei, satisfacerea corespunzatoare a cererii de produse si servicii pentru consumatori in structura, cantitatea si calitatea corespunzatoare;

ignorarea prevederilor legislatiei in domeniu, nerespec- tarea lor constienta si deseori chiar incalcarea acestora aducandu-se prejudicii - uneori serioase - consumatorului de dragul unui supraprofit rapid;

cadrul legislativ creat, care cuprinde OPC-ul cu filialele sale si cele peste 50 organizatii neguvernamentale, pare



uneori depasit de realitati, actionand ineficient si cu deosebire in domeniul identificarii si sanctionarii unor abateri sau incalcari ale reglementarilor legale, in organizarea sporadica a unor actiuni cu grad de coerenta si consistenta scazut, cu impact minim atat asupra agentilor economici, cat si asupra consumatorilor;

prezenta unei disonante organizationale concretizata intr-o insuficienta si, ineficienta colaborare intre toate institutiile care au sarcini in acest domeniu: OPC, APC, Directia Generala a Vamilor, Garda Financiara, Biroul de Metrologie Legala, Oficiul pentru Standarde, Directia Sanitar-Veterinara, Inspectoratul General al Politiei, Ministerul Sanatatii, Consiliul Farmacistiloj etc. Cu toata multitudinea acestor institutii, se constata scapari de informatii, uneori relatii interindivi- duale neprincipiale dar, mai ales, o frecventa extrem de redusa a revenirilor in controlul la aceeasi firma si un mult prea mic procent de firme controlate;

persistenta prejudecatii ca, de regula, consumatorul este slab, lipsit de putere si aparare in fata fortei si avaritiei celor care ii ofera spre consum produse si servicii. Cetatenii se indoiesc de faptul ca interventia lor in calitate de consumatori ar avsa vreo importanta in fata firmelor private, publice'sau a autoritatii de stat. Se indoiesc inclusiv de faptul ca pot sau ar avea voie sa-si exprime si sa-si apere interesele Neimplicarea, cu toate consecintele sale, pare a fi evaluata invers, ca un fapt de civilizatie si buna-crestere;

nerecunoasterea sau neconstientizarea drepturilor de -care se bucura legal in calitate de consumatori duce' la o insuficienta mobilizare sau la renuntari, chiar cand constata la partenerii lor din tranzactiile incheiate o incalcare a drepturilor legale;

deseori, consumatorii considera ca au alte probleme mult mai importante decat cunoasterea si respectarea sau apararea drepturilor lor de consumatori. Daca acest model de abordare a problemei din partea comerciantilor pare mai usor de inteles (nu si de acceptat), din partea consumatoru- lui este mai dificil de inteles. Probabil este vorba tot de un ecou al perioadei in care fiecare repeta ca este producator, proprietar si consumator si ca tripla calitate il scuteste de efort, lasand statului-sau partidului sarcina de a-l proteja si a-i rezolva problemele;

existenta la nivelul consumatorilor a unei stari generale de apatie, de neputinta si dezinteres fata de identificarea unor solutii si derularea unor actiuni concrete de imbunatatire a pozitiei consumatorilor pe piata;

absenta, atat la nivelul OPC-urilor cat si al APC-urilor, a unor programe care sa-si propuna transformarea consumatorilor din actori pasivi in consumatori activi ce-si impun drepturile civice si obliga^ la respectarea acestora de catre toti ceilalti actori sociali.

modalitati de eficientizare a activitatii de protectie

Chiar dae^Ts-a documentat faptul ca in Romania drepturile consumatorului sunt legiferate, ca exista organisme de stat specializate, cu ramificatii si structuri teritoriale, ca exista asociatii pentru protectia drepturilor consumatorilor reglementate legal, sprijinite de stat, inclusiv financiar, ca au inceput sa se creeze laboratoare pentru expertize si control, ca se investeste in dotarea acestora, pe cat posibil la nivel european, toate acestea nu par a fi suficiente.

Cazurile frecvente de incalcare a reglementarilor legale in vigoare ridica intrebarea fireasca: „in ce masura legislatia actuala din acest domeniu este operationala si eficienta?11; „in ce masura pe terenul lealitatii s-a instituit sau nu protectia consumatorului?'

Raspunsurile la aceste intrebari vin tocmai din partea celor implicati in activitatea de protectie a drepturilor consumatorilor: reprezentanti ai OPC, APC, Institutului de Metrologie, Garzii Financiare, Politiei Sanitar-Veterinare, Directiilor Sanitare, dar ci din partea unor reprezentanti ai agentilor

economici, care confirma:

existenta urtor deficiente legislative privind protectia consumatorilor, concretizate in lipsa unor legi extrem de importante, cum ar fi: legea raspunderii producatorilor, sau deficiente ale unor reglementari ce nu cuprind o serie de prevederi referitoare la anumite aspecte ale protectiei consumatorilor, ca: inexistenta unei prevederi care sa instituie obligativitatea furnizarii de produse si servicii indispensabile existentei umane (de exemplu, obligativitatea furnizarii apei potabile). Acestea sunt in parte cauze pentru care se manifesta pe scara larga lipsa de interes a societatilor comerciale, a managerilor acestora in exprimarea si promovarea protectiei drepturilor consumatorilor;

mutarea centrului de greutate de la producatori, obligati in trecut sa verifice calitatea produselor si serviciilor, asupra retelei comerciale, controlate de organele abilitate in domeniu. Si, intrucat dimensiunea retelei comerciale este extrem de mare, iar varietatea produselor si serviciilor extrem de bogata, apare in mod obiectiv incapacitatea organismelor de verificare si control de a face fata situatiilor problematice care apar pe piata;

deficiente in organizarea unei retele de laboratoare de verificare, testare si control a calitatii produselor si serviciilor conform standardelor de calitate, existand la ora actuala in tara doar 95 de laboratoare atestate, ce nu pot face fata in mod obiectiv tuturor solicitarilor;



deficiente in acordarea autorizatiilor de functionare pentru diferitele solicitari de infiintare a societatilor comerciale care declara un anume lucru cu privire la obiectul de activitate, iar in realitate desfasoara o cu totul alta;

extinderea pe scara larga a unui nou fenomen social, si anume emiterea de reclamatii fara acoperire, atat intre agentii economici concurenti, cat si din partea consumatorilor. in ceea ce priveste consumatorii,

reprezentantii APC si OPC arata ca 30% din totalul sesizarilor si reclamatiilor primite se dovedesc a fi neintemeiate;

atitudinea nefasta a consumatorilor fata de anumite produse si servicii exprimate plastic prin remarca: „las* ca ne intelegem44, pretul si tariful practicat pentru produsul sau serviciul in cauza nefiind cel oficial, ci unul stabilit direct prin intelegere, fara intocmirea actelor oficiale, pierzandu-se astfel dreptul consumatorilor la despagubiri;

inexistenta la nivelul consumatorilor a unei imagini clare cu privire la drepturile lor, ceea ce se constituie ca o cauza a pasivitatii in atitudinea fata de respectarea drepturilor lor. De asemenea, se constata lipsa de intelegere a consumatorilor pentru implicatiile nocive ale unor produse deficitare calitativ, produse care le afecteaza sanatatea si chiar viata (de exemplu, utilizarea de ochelari ce afecteaza vederea si nu o imbunatateste);

ineficienta activitatii de informare si educare a consumatorilor desfasurata de OPC si APC, datorita lipsei de interes a mass-media in difuzarea celor mai importante informatii, in absenta unei publicatii specializate a OPC si APC;

lipsa resurselor financiare necesare imbunatatirii activitatii de protectie a consumatorilor desfasurata in cadrul OPC si APC. Reprezentantii celor doua organisme subliniaza ca la ora actuala nu exista o reglementare care sa le permita constituirea unor fonduri din aplicarea de amenzi in cadrul societatilor care nu respecta reglementarile de protectie a consumatorilor; dezinteresul agentilor economici in promovarea drepturilor consumatorilor, concretizat in considerarea consumatorului roman ca fiind usor de manipulat si lipsit de reactie in fata unei avalanse de produse si servicii de proasta calitate care insa sunt furnizate la pretufi ri- dicate. Situatiile de monopol a multor agenti economici, in special a regiilor autonome, dar si a administratiei publice, se coreleaza cu preocuparea pentru obtinerea unui profit cat mai mare in detrimentul intereselor consumatorilor.

in plus, pe baza observatiilor din teren, dar si din concluziile cercetarilor derulate, se mai ridica o problema si anume ca: toate masurile intreprinse, legile si organismele existente actioneaza dupa ce raul s-a produs, intervenind pentru a-l curma si a-i pedepsi pe cei responsabili.

Inspectorii pentru protectia consumatorilor, chiar atunci cand actioneaza perfect, asigura o insuficienta protectie si devin, parca intr-o masura din ce in ce mai mare, o sursa de venituri la buget prin amenzile aplicate. Latura preventiva si prospectiva pare absenta sau, in cel mai bun caz, neglijata la momentul actual, cu exceptia unor actiuni sporadice de informare si instruire a consumatorilor. Acestea inca nu cuprind un procent semnificativ de consumatori actuali sau viitori si, credem ca inca nu s-a limpezit ideea conlucrarii cu cei abilitati in preventie si nu doar in pedepsire si asigurarea curateniei pietei prin inlaturarea factorilor nocivi.

Suntem de parere ca pentru a creste nivelul de protectie al drepturilor consumatorilor se impune si luarea unor masuri de natura preventiva, cum ar fi: promovarea unei noi mentalitati atat in randul agentilor economici (producatori, prestatori, angrosisti si detailisti), cat si al consumatorilor, concretizata in lozinca „Clientul nostru, stapanul nostru'; constientizarea de catre consumatori a dreptului lor conform legislatiei in vigoare; educarea consumatorilor in sensul cunoasterii legislatiei, a modalitatilor aflate la dispozitie pentru sustinerea si apararea drepturilor lor de consumatori.

Tot in randul masurilor preventive consideram a fi benefica o campanie ampla, desfasurata in principal de Oficiile de protectie a consumatorilor, in colaborare cu APC-urile, care sa vizeze atat informarea si educarea agentilor economici cu privire la continutul legislatiei din domeniu, cat si a consumatori- lor insisi, pentru ca acestia sa-si formeze deprinderea de a sti cum sa-si sustina mai eficient drepturile ce le revin in calitate de consumatori. Subliniem acest fapt o data cu aprecierea ca sarcina principala a OPC-urilor nu trebuie sa se limiteze la aplicarea de sanctiuni, penalitati, confiscari de bunuri sau retragerea de autorizatii de functionare (masuri profitabile de altfel pentru bugetul statului), ci sa depaseasca cu mult aceasta sfera de activitate. Este vorba de:

restructurarea oficiilor de protectie a consumatorului, in sensul dimensionarii acestora din punct de vedere cantitativ si calitativ pentru a creste eficienta activitatii. Blocarea in birocratie constituie de altfel o critica adusa activitatii acestor oficii din partea consumatorilor. De asemenea, orientarea activitatilor si inspre mediul rural se impune de la sine;

crearea unei imagini corespunzatoare pentru ca activitatea si mecanismele de functionare sa fie cunoscute consumatorilor.

De asemenea, evidentiem necesitatea unei colaborari reale intre OPC-uri si APC-uri atat in vederea valorificarii eficiente a resurselor materiale, tehnice, financiare, umane, cat si in domeniul elaborarii unei strategii privind protectia drepturilor consumatorilor, al imbunatatirii legislatiei in vigoare, al aplicarii masurilor celor mai eficiente de informare si educare atat a agentilor economici, cat si a consumatorilor insisi.

Tot APC-urilor le revine sarcina cresterii eficientei activitatii lor, in primul rand prin crearea unei imagini publice favorabile si atragerea interesului consumatorilor, iar in al doilea rand prin identificarea prompta a oricaror surse de finantare a activitatii, in special utilizarea cu maxima eficacitate a acestora. De asemenea, un accent deosebit va trebui sa se puna pe recrutarea de personal calificat (ingineri, economisti, juristi, sociologi) capabil sa sesizeze problemele cu care se confrunta consumatorii (produse cu termen de garantie sau de valabilitate expirat, instrumente de masurare cu deficiente etc.), precum si identificarea in timp util si cu promptitudine a unor solutii viabile. Totodata, asociatiile de protectie a consu- matorilor trebuie sa se preocupe de imbunatatirea activitatii proprii, in sensul sprijinirii consumatorilor in demersurile acestora in justitie, al educarii consumatorilor, pentru ca acestia sa fie realmente bine informati, capabili sa utilizeze in cunostinta de cauza reglementarile legale pentru respectarea drepturilor lor. Pentru aceasta ar fi deosebit de utile organizarea de cursuri destinate consumatorilor, precum si publicarea de brosuri, materiale documentare necesare educatiei preventive a consumatorilor. Asemenea brosuri sunt deja in circulatie, insa consideram ca impactul acestora nu este destul de mare in randul consumatorilor. Ar fi necesara derularea unei campanii mult mai ample si cu descrierea efectiva a unor exemple, cazuri concrete de incalcare a drepturilor consumatorilor, cuprinzand si masurile cele mai eficace la care s-a facut sau se poate face apel.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




CE ESTE ECONOMIA?
AUDITUL
Paradigma si radacinile istorice ale marxismului
Bani publici, bani privati. Politici si politica
PROIECT Tehnician in activitati economice - ORGANIZAREA PROCESUALA A INTREPRINDERII
TEORIA RISCULUI ECONOMIC ( DE EXPLOATARE)
Continutul procesului de analiza economica
ANALIZA EVOLUTIEI POPULATIEI OCUPATE PE CELE TREI SECTOARE ALE ECONOMIEI. PARTICULARITATI IN TURISM





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu