Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Contributia lui Karl Marx la analiza legilor de functionare a economiei de piata

Contributia lui Karl Marx la analiza legilor de functionare a economiei de piata




Contributia lui Karl Marx la analiza legilor de functionare a economiei de piata

Punctul de pornire al investigatiilor lui Marx cu privire la sistemul de categorii economice l-a constituit marfa si categoriile economice legate de ea: banii si pretul. Pentru prima oara studiul acestora este realizat in mod istoric, semnaland metamorfozele pe care acestea le cunosc in trecerea de la productia simpla de marfuri (forma initiala a economiei de piata) la capitalism (forma moderna a economiei de piata).

CC



 
Pe aceste baze teoretice noi, Marx face distinctia intre munca si forta de munca, aprofundeaza analiza capitalului, analizeaza plusvaloarea, explica salariul ca pret al fortei de munca si nu ca pret al muncii, etc.

Punctul de plecare al gandirii economice marxiste este teoria valorii. Marx considera valoarea ca expresie a cantitatii de munca sociala cuprinsa intr-un produs. O perspectiva care supraevalua munca manuala a proletarului. Teoria valorii munca nu este extrem de originala, ci valorifica contributiile economistilor clasici. Dar Marx vede dincolo de marfa oamenii si relatiile dintre ei, relatiile dintre clase. Astfel intre oameni ceea ce se schimba este de fapt munca cristalizata, materializata in marfa.

Societatea e vizualizata de Marx ca fiind formata din doua clase cu interese opuse. O clasa de exploatatori si una de exploatati, care se afla in conflict fundamental. Iar sursa raului o constituie proprietatea. Dar incercarea sa de a prezenta un model credibil al societatilor istorice ca fiind formate in special din exploatati si exploatatori esueaza de asemenea. Sclavii si proprietarii de sclavi nu au reprezentat decat o parte redusa a populatiei in antichitate, insignifianta in majoritatea timpului si societatilor, cu exceptia unor scurte perioade in Grecia si Roma antica. In feudalism exista o clasa suplimentara fata de feudali si taranii liberi si de meseriasi. Dar si clerul reprezenta o categorie sociala importanta care ramane in afara explicatiei marxiste, nefiind nici nobili, nici aserviti. Realitatea era cu total diferita fata de modul in care simplul model marxist de sistematizare a istoriei incerca sa o prezinte.

Pornind de la analiza statica si istorica a capitalismului, Marx continua investigatiile cu incercarea de a descoperi legile economice de functionare, de miscare si dezvoltare a capitalismului din timpul sau. In urma acestor analize, el concluzioneaza ca:

scopul si stimulentul dezvoltarii productiei capitaliste il constituie obtinerea de cat mai multa plusvaloare de catre proprietarii capitalului;

singurii producatori sunt muncitorii exploatati de proprietarii capitalului;

salariul platit muncitorului reprezinta doar o parte din valoarea creata de el, iar cea mai mare parte (plusvaloarea) e insusita de cei care nu munceau, sub forma de profit, dobanda, renta funciara.

Toate acestea, considera el, reprezinta sursa luptei de clasa in plan social politic si justifica pe deplin idealul socialist.

Un alt concept fundamental este capitalul. Capitalul este, in doctrina marxista, valoare acumulata. Originea capitalului este plusvaloarea. Dar intre plusvaloare si capital exista o legatura chiar mai stransa. Capitalul ia nastere si se sporeste pe baza plusvalorii dar si plusvaloarea se formeaza pe baza capitalului. Notiunea de plusvaloare, reprezentand ceea ce ramane in urma platii muncii, a fost folosita si de economistii clasici sub denumiri ca renta, profit, supravaloare etc, reprezentand formele concrete pe care le putea lua plusvaloarea in sfera repartitiei. Marx construieste o intreaga teorie a plusvalorii si descopera formele ei concrete, totul in cadrul procesului repartitiei venitului national. Pe scurt aceasta idee arata ca muncitorii primesc sub forma de salariu numai o parte din valoarea pe care ei o creeaza cealalta parte fiind insusita pe nedrept de capitalisti.

La Marx plusvaloarea reprezinta diferenta intre valoarea creata de muncitor si salariul de subzistenta, necesar consumului muncitorului si familiei sale pentru ca forta de munca sa se reproduca. Daca in opt ore de munca muncitorul lucreaza patru pentru a-si produce echivalentul salariului sau de subzistenta, plusvaloarea apare in celelalte patru cand muncitorul produce in continuare pentru capitalist, fara a primi nimic in schimb.

Pentru Marx acesta a fost doar un punct de pornire. El distinge intre munca ca reprezentand activitatea de creare de bunuri, si forta de munca, ca reprezentand capacitatea fizica si intelectuala a muncitorului de a presta aceasta munca. Ceea ce vinde muncitorul capitalistului este forta sa de munca si nu munca, primind pentru aceasta un pret numit salariu. Dar prin utilizarea marfii forta de munca aceasta este capabila sa creeze valori mai mari decat propria ei valoare, ceea ce ii permite capitalistului sa intre in posesia unui surplus de valoare fara a da nimic in schimb.

CC



 
O alta distinctie importanta face Marx intre valoarea de intrebuintare si cea de schimb. Din punctul de vedere al valorilor de intrebuintare, marfurile sunt diferite unele de altele si sunt deci incomparabile. Ceea ce le diferentiaza este calitatea. Dar ca sa poata fi masurate si echivalate in cadrul schimbului ele trebuie sa aiba numai deosebiri cantitative. Prin urmare in schimb valoarea de intrebuintare nu are nici o importanta.

CC

 
In centrul preocuparilor lui Karl Marx a stat si teoria reproductiei simple si largite a capitalului social, cu corolarul acesteia – inevitabilitatea crizelor economice de supraproductie in capitalism.

Astfel, Marx respinge teoria liberala a autoreglarii spontane prin intermediul preturilor, surprinzand numeroase contradictii in cadrul ei, a caror origine o vede in existenta proprietatii private capitaliste asupra mijloacelor de productie.

Aprofundand problema reproductiei capitalului social, K. Marx face o dubla analiza produsului social si venitului national, elaborand celebrele scheme ale reproductiei simple si largite.

Conform schemelor sale, conditia care face posibila continuarea fara piedici a reproductiei sociale difera dupa imprejurari:

in cazul reproductiei simple, aceasta consta in egalitatea intre sectorul productiei de mijloace de productie (sectorul I) si sectorul productiei bunurilor de consum (sectorul II);

in cazul reproductie largite, conditia o reprezinta inegalitatea celor doua sectoare (sectorul I > sectorul II ).

In acelasi timp, Marx semnaleaza numeroasele contradictii care insotesc reproductia capitalului social, derivand din caracterul particular al deciziilor si sistemul inegal de repartitie a venitului national, care fac sa nu se respecte conditiile prezentate anterior si accentueaza nepotrivirea dintre nevoi si cererea solvabila, ducand la repetarea periodica a crizelor economice in capitalism.

CC

 
Magistrala opera a lui Marx privind studiul capitalismului se incheie cu unele reflectii asupra pietei mondiale si asupra relatiilor economice internationale, opera ramasa insa neterminata la acest subiect. Printre contributiile sale cele mai importante trebuie amintita teoria schimbului neechivalent si referirile le cele doua tipuri de politica externa: liber-schimbismul si protectionismul.

Pe planul schimburilor internationale, Marx acrediteaza ca valida teoria inechitatii, argumentand ca tarile preponderent agrare, care exportau marfuri intensive in munca erau dezavantajate deoarece primeau marfuri pentru care s-a cheltuit mai putina munca. Nu e cazul sa insistam asupra modului in care e vazut astazi acest argument de catre economisti ci doar sa spunem ca adesea e folosit ca argument politic chiar si in zilele noastre. Ceea ce e interesant e ca pentru Marx nici protectionismul nu era o solutie viabila deoarece nu facea altceva decat sa sprijine alte categorii de capitalisti dezavantajand in egala masura masele populare. Marx utilizeaza si in aceasta problema a relatiilor internationale schema jocului cu suma nula, unde ceea ce castiga cineva pierde celalalt, singura interrelationare posibila fiind conflictul. Astfel antagonismele dintre partenerii ilegal dezvoltati sunt completate de lupta pentru impartirea sferelor de influenta dintre marile puteri. Aceasta tendinta spre expansiune a tarilor capitaliste dezvoltate ar fi datorata tocmai contradictiilor capitalismului la scara nationala.



Teoria marxista a schimbului neechivalent a cautat sa demonstreze ca in relatiile dintre state, in acea perioada, avea loc o scurgere de venit national din tarile agrare catre cele industriale, proces care s-a aflat timp de mai multe secole la baza capitalismului, stimuland dezvoltarea tarilor bogate, concomitent cu franarea dezvoltarii celor sarace.

Teoria a fost imbratisata de ganditorii de orientare contestatara si eterodoxa, inclusiv de radicali si aspru criticata de neoclasici si neoliberali.

 
TEST DE AUTOEVALUARE

  1. In ce consta teoria valorii la Marx? ( 2 puncte)
  1. Concluziile lui Marx in urma analizei legilor economice de functionare, miscare si dezvoltare a capitalului. ( 2 punct)
  1. Ce reprezinta capitalul in doctrina marxista? ( 1 punct)
  1. Dar plusvaloarea? ( 1 punct)
  1. Care este distinctia intre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb in conceptia lui Marx? ( 2 puncte)
  1. Care este viziunea (teoria) lui Marx in legatura cu relatiile economice internationale?. ( 2 punct)

Total puncte posibile 10/ realizate…

Timp de lucru: 12 min.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Activitatea economica
Dilema inflatie-somaj. Curba Philips
Prezentarea principalelor burse internationale
ECONOMIA JUDETULUI ALBA
Studierea activitatilor comerciale – punct de plecare in studierea comportamentului consumatorului
Teoria marxista despre inevitabilitatea inlocuirii capitalismului cu socialismul
ECONOMIA JUDETULUI ALBA
Biletul la ordin



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu