Dimensiunile pietelor externe (DPE)

Dimensiunile pietelor externe (DPE)

DPE sunt analizate, de regula, in raport de cele ale pietei nationale (PN), punandu-se accentul pe:

volumul (capacitatea) si potentialul acesteia;

structura si dinamica sa;

aria geografica;

gradul de concentrare si relatiile de piata;

modul de functionare al mecanismului confruntarii cererii cu oferta.

Precum in cazul PN, DPE se pot evalua cu o serie de indicatori comuni, la care se adauga un anumit numar de indicatori specifici. Locul central in cadrul DPE il ocupa capacitatea pietei, care poate fi exprimata in urmatoarele forme: capacitatea efectiva si capacitatea potentiala.

1. Capacitatea efectiva a unei PE (C_PE) reprezinta volumul tranzactiilor de vanzare-cumparare ale unei marfi, realizate intr-o perioada determinata de timp , in perimetrul geografic al respectivei piete.

Se calculeaza cu formula:

in care:

N - numarul cumparatorilor (utilizatorilor);

q - marimea medie a unei cumparaturi (exprimata cantitativ sau valoric);

fr - frecventa de cumparare, respectiv, numarul mediu de achizitii/unitatea de timp.

Principalii indicatori de masurare (evaluare) a C_PE sunt:

volumul cererii

volumul ofertei

volumul exporturilor/importurilor

volumul vanzarilor.

2. Capacitatea potentiala a unei PE (C_PP) reprezinta volumul maxim al tranzactiilor ce pot fi realizate in perimetrul geografic al respectivei piete, cu o anumita marfa, intr-o perioada de timp determinata.

C_pp > C_pe

Cand C_pp=C_pe, inseamna ca exista nonconsumatori relativi, care reprezinta utilizatori potentiali ai marfii in discutie, dar care in prezent nu se manifesta drept cumparatori efectivi, din diferite motive:

lipsa resurselor financiare;

insatisfactia fata de oferta;

achizitionarea produselor de substitutie;

alte motive.

Principalii indicatori de evaluare (masurare) ai C_pp sunt:

r      Potentialul de absorbtie al pietei, ce exprima volumul maxim (cantitativ si valoric) al cumpararilor ce ar putea fi realizate de clientela din oferta concurentilor intr-o perioada data; in cazul prezentei unei organizatii pe o piata externa data, se cere facuta distinctia intre potentialul total de absorbtie al pietei tarii respective si potentialul de import al statului in cauza;

r      Potentialul de export ce exprima volumul maxim al disponibilitatilor unei organizatii sau tari, destinat pietei internationale;

r      Efectivul si structura nonconsumatorilor relativi, ce exprima numarul si principalele caracteristici (demografice, economice, socio-profesionale, de comportament etc.) ale potentialilor clienti ai unei organizatii sau a tuturor exportatorilor dintr-o tara, a marfii in cauza.

3. Cota de piata a unei organizatii (C_tp) este dimensiunea care:

exprima marimea relativa a capacitatii pietei dintr-un anumit perimetru geografic (continent, grup de tari, tara, regiune);

exprima ponderea ce revine organizatiei in cauza, din piata globala (a ramurii din pn a tarii gazda sau din piata internationala);

permite realizarea unei ierarhii a organizatiilor ce comercializeaza aceeasi marfa pe o piata externa.

C_tp a unei organizatii poate fi exprimata prin urmatoarele forme:

r      Cota de piata servita (C_ps), ce reprezinta expresia procentuala a vanzarilor unei organizatii fata de vanzarile totale inregistrate pe piata pe care este efectiv prezenta; piata servita are o sfera mai restransa decat piata totala, limitandu-se la totalitatea cumparatorilor dispusi sa cumpere produsele organizatiei.

De exemplu: cota de piata servita a unui restaurant chinezesc este superioara cotei sale totale de piata, intrucat ia in calcul numai amatorii de mancare chinezeasca, fata de cota totala de piata, ce se calculeaza raportand vanzarile unitatii la intreaga piata a gastronomiei din localitatea de rezidenta a restaurantului.

r      Cota de piata relativa (C_pr), care reprezinta expresia procentuala a vanzarilor unei organizatii fata de vanzarile liderului din ramura (industria) sau de pe piata respectiva;

C_pr se calculeaza numai pentru cei mai importanti 3-4 competitori, care se confrunta pe piata in discutie (lider, chalanger si principalii lor 'urmaritori');

C_pr a liderului este intotdeauna supraunitara (>1), fiindca se calculeaza in raport cu performantele chalangerului.

Pentru oricare alta organizatie (non-lider), C_pr se obtine raportand cota sa de piata la cea a liderului; deci, C_pr a organizatiei non-lider este intotdeauna subunitara.

Intrucat organizatiile actioneaza pe aceeasi piata, volumul total al tranzactiilor pe piata respectiva este acelasi, nemaifiind necesar calculul cotei de piata pentru fiecare organizatie; este suficient sa se raporteze cifra de afaceri a organizatiei respective la cifra de afaceri a celui mai important concurent de pe piata.

r      Cota de piata valorica (C_tpv) este un indicator cu un grad sporit de agregare (integrare), propus de prof.Kotler, pentru determinarea pozitiei unei marci pe o anumita piata externa.

C_tpv = P_r.p x P_r.f x C_osc x C_osp

in care:

P_r.p - proprotia de penetrare reprezinta procentul din totalul clientilor marcii luate in studiu, exprimat in procente din totalul achizitiilor facute de acestia, de la toti concurentii ce ofera produsele (marci) asemanatoare;

P_r.f - proportia de fidelitate reprezinta volumul cumparaturilor clientilor marcii luate in studiu, exprimat in procente din totalul achizitiilor facute de acestia, de la toti concurentii ce ofera produse (marci) asemanatoare;

C_osc - coeficientul de selectivitate al clientelei exprima raportul in procente dintre marimea cumpararii medii a marcii concurente, efectuate de aceiasi clienti;

C_osp - coeficientul de selectivitate a pretului reprezinta pretul mediu practicat de organizatie pentru marca studiata, raportat la pretul mediu folosit de organizatiile din ramura, ce activeaza pe piata externa analizata.

De exemplu: Sa presupunem ca la un moment dat cota de piata a unei marci de pasta de dinti medicinala prezenta pe o anumita piata externa este de 22 , data de o penetrare a clientelei de 55 , de o fidelitate a acesteia de 47 , de o selectivitate a clientelei de 72 si de o selectivitate a pretului de 120 . in perioada urmatoare cei patru indicatori enumerati mai sus vor lua in ordine valorile 55 . in noile conditii, cota de piata devine 20 . Scaderea de 2 s-a datorat, pe de o parte diminuarii gradului de fidelitate si de selectivitate a clientelei, precum si unei usoare cresteri a pretului mediu practicat pentru marca in discutie, in raport cu media preturilor concurentilor. Desigur ca, atat informatiile privitoare la indicatorii folositi in calculul cotei de piata totale, cat si investigarea motivelor ce au dus la noua situatie (o pierdere de clientela pentru marca analizata) nu pot fi dobandite decat cu ajutorul unei cercetari selective periodice, de tip panel, efectuate pe piata externa luata in analiza.

4. Rezervele de export este o caracteristica cu ajutorul careia se pot scoate in evidenta asa-numitele 'rezerve' de largire a pietei. De asemenea, permite aprecierea pozitiei unui exportator pe fiecare piata pe care este prezent, in raport cu locul sau pe piata mondiala (zonala).

Calculul rezervelor de export pentru o tara (organizatie) exportatoare, la un anumit produs, se realizeaza ca diferenta intre cotele de export detinute pe fiecare piata externa si cota medie realizata pe piata mondiala (zonala), ponderata cu cota pietei respective pe piata mondiala (zonala).

Exemplu:

Pentru calculul acestui indicator s-au folosit datele din tabelul urmator. Acestea privesc structura exportului mondial si cote de piata a S.C. Petrotub S.A.Roman - exportator de teava laminata, destinata industriei de petrol si gaze, la nivelul anului 2000.

Calculul rezervelor de export

Din datele prezentate rezulta semnificative rezerve de export pentru intreprinderea romaneasca pe piata continentului asiatic si unele rezerve pe piata americana, in timp ce pietele celorlalte trei continente sunt saturate.

5. Puterea de cumparare a exporturilor (venitul raportului de schimb) reprezinta o importanta dimensiune calitativa a activitatii pe pietele externe si exprima la nivel macroeconomic asa-numita putere de cumparare a comertului exterior al unei tari. Determinarea acestei dimensiuni se realizeaza cu ajutorul indicelui raportului de schimb (I_rs), calculat cu formula:

in care:

I_pexp - indicele pretului mediu de export;

I_pimp - indicele pretului mediu de import.

in care:

p₁ - pretul marfurilor aferent perioadei curente, t₁;

q₁ - cantitatile marfurilor aferente perioadei curente t₁;

p₀ - pretul marfurilor aferent perioadei de baza, t₀.

I_rs va lua valori supraunitare, unitare sau subunitare, reflectand in mod corespunzator situatii favorabile, constante sau nefavorabile pentru tara exportatoare.

Daca, de exemplu, I_rs = 0,8, inseamna ca raportul de schimb s-a inrautatit fata de perioada anterioara (luata ca baza), ceea ce inseamna ca pentru acelasi volum de importuri, tara respectiva va trebui sa exporte cu 25 mai mult sau la volumul respectiv de exporturi, va trebui sa importe cu 20 mai putin, pentru a se echilibra volumul valoric al celor doua fluxuri de marfuri.

6. Aria pietei semnifica spatiul geografic in care au loc fluxurile de schimb ale unei organizatii sau ale unei tari, cu o anumita marfa.

Din punct de vedere al distributiei areale se intalnesc o varietate de situatii - de la piete puternic concentrate, la piete larg diseminate.

Gradul de concentrare/diseminare este influentat de:

natura marfurilor ce se schimba;

specificul consumului;

elemente organizatorice legate de caracteristicile anumitor tranzactii.

Exemplu: O situatie interesanta prezinta piata brevetelor de licenta, care este puternic concentrata, ca piata de emisie la nivelul tarilor celor mai puternic dezvoltate economic, in timp ce, privita drept piata receptoare, ca loc de manifestare a cererii, ea este diseminata pe intreg globul. La randul ei, piata petrolului ramane si in zilele noastre o piata fragmentata sub raportul ofertei, la nivelul marilor centre de productie din Orientul Apropiat si Mijlociu, SUA, Canada, Europa de Nord si Africa de Vest, in timp ce , din punct de vedere al cererii, ea este larg diseminata practic in toate tarile lumii.

7. Gradul de concentrare spatiala a activitatii pe pietele externe.

Pietele pot avea o densitate diferita, in privinta volumului activitatii. Altfel spus, doua organizatii de acelasi profil pot realiza acelasi volum de vanzari, dar in arii diferite. in general, un anumit grad de concentrare a activitatii de piata creeaza unele avantaje organizatiilor, constand in reducerea costurilor si cresterea eficientei.

Gradul de concentrare spatiala a activitatii de piata se poate masura, devenind astfel posibile, comparatii intre diverse piete, cat si cunoasterea modificarilor intervenite de la o perioada la alta. Un instrument de masura il reprezinta coeficientul de concentrare. De exemplu, o organizatie comerciala, ce are cate o sucursala in n localitati, fiecare sucursala participand cu o pondere p_i in totalul vanzarilor organizatiei, va avea un grad de concentrare spatiala a activitatii ce poate fi exprimat prin coeficientul de concentrare Gini corectat, C_Gc, obtinut din relatia:

Acest coeficient ia valori intre 0 si 1, respectiv, pe o scara mergand de la o distributie spatiala perfect uniforma, pana la o concentrare maxima, intr-un singur loc (in cazul de mai sus, intr-o singura sucursala - localitate).

In cazul pietei internationale, cei doi parametri pot reprezenta:

n - termenii unei serii de tari (piete) sau grupe de marfuri ce alcatuiesc structura comertului exterior al unui stat;

p - ponderea detinuta de fiecare piata (a unei tari sau grupe de marfuri) in totalul pietei mondiale, continentale, zonale sau a tuturor grupelor de marfuri luate in analiza.

O exemplificare sugestiva a utilizarii acestui indicator consta in imaginea sintetica ce o poate sugera asupra distributiei geografice a comertului exterior al Romaniei cu tarile UE.

in anul 1998, comertul exterior al Romaniei cu tarile UE a inregistrat valorile cuprinse in tabelul de mai jos (coloanele 3 si 6). Se poate observa o anumita concentrare atat a exporturilor, cat si a importurilor in numai cateva tari. Astfel Germania si Italia acopera impreuna peste 60 din exporturile si importurile Romaniei.

8. Structura pietelor externe, analizata din punct de vedre:

al participantilor la tranzactiile internationale, adica la actele de vanzare-cumparare, distingandu-se:

ofertanti (exportatori);

solicitanti (importatori);

intermediari.

al varietatii si puterii factorilor de influenta a cererii, ce duc la formarea de piete cu structuri diferite:

piete cu omogenitate ridicata;

piete cu eterogenitate pronuntata.

al gradului de saturare a diferitelor piete externe:

piete nesaturate - cu grad ridicat de permeabilitate;

piete saturate - greu accesibile noilor competitori.

In concluzie, evidentiem ca evaluarea dimensiunilor unor piete externe presupune patru directii distincte de actiune, cu concentrarea asupra determinarii: capacitatii, ariei, structurii si tendintelor evolutiei acesteia intr-un viitor determinat.