Clasificarea burselor

Clasificarea burselor

Sub aceeasi denumire a bursei s-a dezvoltat, in timp, o anumita diversitate institutionala. Inca din secolul al XVIII-lea a inceput procesul de specializare a burselor, in burse de marfuri si de valori. In prezent, activitatea burselor, dupa obiectelor, este bine precizat. Exista:

burse de marfuri

burse complementare comertului international(burse de asigurari sau burse de navlosiri)

burse valutare sau de devize

burse de valori mobiliare

In functie de varietatea tranzactiilor pe care le mijlocesc, bursele pot fi generale si specializate. In cadrul burselor generale, se tranzactioneaza o gama variata de marfuri si hartii de valoare. Bursele specializate mijlocesc tranzactii numai cu marfuri sau numai cu hartii de valoare.

Dupa modul de admitere al participantilor, bursele pot fi: burse la care participarea e nelimitata, cu conditia respectarii dispozitiilor interne specifice si burse la care accesul este limitat, in sensul ca pot fi negociate numai acele marfuri si valori mobiliare care au fost admise in cotatie oficiala.

Bursele se mai clasifica din punct de vedere al constituirii, in burse private si burse de stat.

Bursele private sunt asociatii ale persoanelor fizice si juridice create in conditiile legii, care reglementeaza constituirea, exploatarea si dezvoltarea unei piete secundare de capital.

Institutia bursei este o persoana juridica noua, care se autoreglementeaza si se autoguverneaza. Forma cea mai cunoscuta a unei burse private de valori este de asociatie fara scop lucrativ, care isi gaseste echivalentul la marile burse din New York (NYSE), Tokio (TSE), Toronto, Montreal, Oslo.

Distingem deasemenea alte doua categorii de burse:

Burse inchise - unde numarul de locuri este limitat iar un tert nu poate dobindi calitatea de membru decit daca obtine un loc din parte unui titular ( exemplu NYSE, iar la noi RASDAQ )

Burse deschise - in care numarul de locuri nu este limitat, iar membrii se impart in membri fondatori si membri asociati.

Fata de aceste modele, in practica intalnim si alte tipuri de burse.

Astfel, in Marea Britanie, bursele de valori sunt constituite de membrii asociati si sunt recunoscute legal ca institutii bursiere. Bursele din Germania sunt considerate organisme cu autoreglementare, in absenta unei autoritati de supraveghere specifice, fiind constituite din persoane fizice si companii particulare, cu aprobarea guvernului local. Bursele din Elvetia au o dubla natura: partial de institutii publice, fiind guvernate de legea din cantonul unde fiinteaza, dar si de companii private, dupa modul de operare.

Bursa de stat, organizata si reglementata prin legi speciale, se regaseste cu predilectie in tari cu drept latin (burse napoleoniene). Astfel, in Franta, este consacrat rolul central al autoritatii publice, reprezentata printr-un comisar al Guvernului, ca delegat in conducerea bursei.

In aceeasi idee, agentii de bursa sunt considerati, in general, functionari publici, detinand monopolul tranzactiei. In Belgia, legea din 1990, cu privire la operatiunile cu titluri financiare, conserva traditia, stipuland ca bursele sunt create prin decret regal si administrate de o persoana juridica de drept public, fara scop lucrativ.