Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » economie
Evaluarea obligatiuilor

Evaluarea obligatiuilor


Evaluarea obligatiuilor

Pentru a obtine fonduri importante un debitor poate decide sa-si divizeze datoria intr-un numar mare de creante subscrise de catre mai multi creditori. Aceste creante se numesc obligatiuni.

Definitie: o obligatiune ofera detinatorului ei la scadente stabilite in prealabil un venit numit cupon de dobanda ce se calculeaza prin aplicarea unei rate de dobanda la valoarea nominala. VN (valoarea faciala) reprezinta raportul intre suma imprumutului si numarul de obligatiuni emise .

Obligatiunile pot fi cotate la bursa. Cotarea se poate face in procent fata de VN (cazul pietelor europene) sau direct in unitati monetare (SUA).

Tip obligatiune

Cursul zilei



Amortizare

Cuponul consumat

AS

In fine

Pentru a obtine pretul obligatiunii trebuie insumate 2 informatii:  Cursul zilei (piciorul cuponului) si cuponul consumat de la ultima zi de plata a cuponului pana la data curenta.

Spre exemplu daca valoarea nominala a obligatiunii AS este de 5.000, atunci pretul ar fi: (108,4% + 4,645%) VN = 5.652,25.

Cuponul consumat se calculeaza in functie de rata nominala a dobanzii si de numarul de zile de la ultima plata a cuponului.

Valoarea de emisiune si valoarea de rambursare

Daca valoarea de emisiune este egala cu VN se spune ca obligatiunea este emisa la paritate. Daca valoarea nominala este egala cu valoare de rambursare spunem ca rambursarea se face la paritate.

Daca Valoarea de emisiune este inferioara VN, emisiunea se face sub paritate iar diferenta dintre VN si VE se numeste prima de emisiune.

Daca rambursarea se face la o valoare mai mare decat VN, spunem ca rambursarea se face peste paritate iar diferenta dintre VR si VN se numeste prima de rambursare.

Exista 3 tipuri de amortizari ale unui imprumut obligaatar:

in fine

prin serii sensibil egale

anuitati sensibil constante

Fie un imprumut obligatar format din N = 100.000 de titluri cu VN = 1.000 si i = 4,5%, VR = 1.025 si n = 12 ani.

I. RAMBURSAREA IN FINE

In fiecare an se plateste aceasta dobanda totala iar in ultimul an (la sfarsit) pe langa aceasta se ramburseaza si imprumutul la valoare de rambursare: .

II. RAMBURSAREA PRIN SERII SENSIBIL EGALE

CURS 2.            marti, 12 decembrie 2006

CURS 3.           

III. RAMBURSAREA PRIN ANUITATI SENSIBIL CONSTANTE

Imaginea reprezinta fluxul de incasari si plati in cazul anuitatilor daca VN = VR. Se foloseste pentru actualizarea fluxurilor viitoare rata nominala a dobanzii (i) iar aceasta este o rata actuariala (rata actuariala este acea rata a dobanzii ce anuleaza o secventa de fluxuri financiare ).

In cazul de mai sus Anuitatea se va calcula dupa formula:

In problema noastra VN VR, in acest caz i nu mai este o rata actuariala si trebuie calculata o noua rata actuariala: r. De asemenea fluxul de incasari si plati va fi urmatorul.

A. METODA SOLDULUI REPARTIZAT

B. METODA AMORTISMENTELOR CUMULATE

Valoarea de piata a obligatiunilor

Valoarea de piata a unei obligatiuni reprezinta valoarea actualizata a fluxurilor financiare generate de catre aceasta:

unde:
Fi este fluxul financiar generat de obligatiune in perioada i
n este durata de viata (maturitatea obligatiunii)
r este rata dobanzii pe piata

Scrisa sub aceasta forma formula pretului obligatiunii presupune ca curba ratelor dobanzii este plata si valorile viitoare ale rate dobanzii sunt cunoscute cu certitudine. Aceasta este teoria clasica. Teoria moderna considera ca pretul unei obligatiuni zero cupon este cea mai buna rata de actualizare.

Atunci cand rata dobanzii valoarea obligatiunii scade prin urmare exista o relatie inversa intre pretul obligatiunii si rata dobanzii pe piata. Aceasta valoare inversa implica ceea ce se numeste risc de piata (risc generat de variatia ratei dobanzii pe piata).

Pentru a masura efectele variatiei ratei dobanzii asupra pretului obligatiunii se utilizeaza urmatorii indicatori:

durata obligatiunii

sensibilitatea obligatiunii

convexitatea obligatiunii

dispersia obligatiunii

Durata obligatiunii

Este un concept introdus de Macaulay (1938) respectiv de Hicks in (1946) cei doi pornesc de la definitii diferite si ajung la acelasi rezultat.

Durata Macaulay

Macaulay definea conceptul de durata ca fiind media ponderata a scadentelor fluxurilor financiare (F) generate de obligatiune rezulta ca durata reprezinta timpul necesar pentru recuperarea investitiei realizate prin plasament in obligatiuni.

DEF.: Coeficientul de ponderare reprezinta raportul intre fluxul financiar la scadenta i actualizat si valoarea tuturor fluxurilor financiare actualizate:

Deci coeficientul de ponderare de ordinul 3 este:

Remarca.        Durata unei obligatiuni zero cupon este intotdeauna egala cu maturitatea ei.

Rezultatul reprezinta efectul asupra pretului la o modificare mica a ratei dobanzii (r).

Dupa Hicks Durata este elasticitatea pretului obligatiunii la variatiile ratei dobanzii.

Sensibilitatea obligatiunii

Masoara variatia relativa a pretului obligatiunii atunci cand rata dobanzii variaza infinitezimal.

Daca presupunem S = x% atunci valoarea obligatiunii scade cu x% atunci cand rata dobanzii variaza infinitezimal. Teoretic atunci cand modificarea ratei dobanzii este mai mare () atunci modificarea cursului se calculeaza dupa formula . Formula insa poate da o eroare de aproximare pentru ca nu exista o relatie liniara intre variatia ratei dobanzii si variatia relativa a pretului obligatiunii.

Pentru aproximarea mai buna a variatiei pretului folosim conceptul de:

Convexitate

Vom folosi o dezvoltare in serie Taylor a variatiei relative a valorii obligatiunii. O dezvoltare in serie Taylor a unei functii in jurul punctului x0 se scrie:

Aceasta formula a convexitatii poate fi divizata in doua expresii:

Fie o obligatiune cu rambursarea in fine: n = 5, rata nominala a dobanzii 4%, emisa si rambursata la paritate, VN = 100 si rata dobanzii pe piata 4%.

Capitolul 2.
Tranzactii bursiere

Clasificarea tranzactiilor

Dupa tipul de bursa:

    1. Tranzactii pe bursele americane

i. Tranzactii cu lichidare imediata

Livrarea titlurilor si plata acestora se face in aceeasi zi cu efectuarea tranzactiei

ii. Tranzactii cu lichidare normala

Livrarea si plata titlurilor se realizeaza intr-o perioada de lichidare cuprinsa intre 3-7 zile de la momentul efectuarii tranzactiei.

iii. Tranzactii cu lichidare pe baza de acord special

In acest caz data livrarii si platii titlurilor este prestabilita de catre participantii la tranzactie pe baza unui acord special. Aceste tranzactii pot fi:

tranzactii cash (pe bani gata)

Tranzactia se efectueaza prin intermediul unui cont in numerar deschis de client la broker

tranzactii in marja

Tranzactiile se efectueaza cu ajutorul unu credit primit de client de la broker-ul sau.

iv. Vanzarile scurte

Se mai numesc si vanzari pe descoperit sau short sale. Aceste tranzactii presupun vanzarea unui titlu ce nu este detinut in proprietate de catre client. Titlul vandut poate fi imprumutat de catre broker clientului sau.

    1. Tranzactii pe bursa de tip european

i. Tranzactii la vedere

In acest caz tranzactiile se efectueaza cu lichidare imediata sau la cateva zile dupa efectuarea tranzactiei

ii. Tranzactii cu reglementare lunara

Acestea sunt tranzactii la termen respectiv la o data fixata in prealabil. Aceasta data trebuie sa fie inclusa in perioada de lichidare a lunii in curs sau a lunii urmatoare (daca se efectueaza o operatiune report/deport)

iii. Tranzactii la termen ferm

Sunt tranzactii cu contracte forward si futures. Durata acestor tranzactii poate varia de la cateva zile la cateva luni

iv. Tranzactii la termen conditionat

Este cazul tranzactiilor cu optiuni

Tranzactii la vedere

Mai sunt denumite tranzactii cash, spot sau tranzactii pe bani gata. Aceste tranzactii la vedere presupun faptul ca investitorul care trimite in bursa un ordin de vanzare sau cumparare isi asuma obligatia ca imediat sau in perioada de lichidare normala sa puna la dispozitia partenerului titlurile vandute respectiv suma de bani ce reprezinta pretul de cumparare.


La BVB, perioada de lichidare normala este de 3 zile dupa efectuarea tranzactiei.

Aceste tranzactii se efectueaza pe baza contului in numerar deschis de client la brokerul sau. Prin urmare un client poate cumpara titluri la bursa doar daca suma de bani (capitalul) inscris in contul de la broker permite achitarea integrala a titlurilor achizitionate.

Tranzactii in marja

Reprezinta o varianta a tranzactiilor pe bani gata. Astfel spus tranzactiile in marja reprezinta un caz particular al tranzactiilor la vedere. Ele reprezinta cumpararea de titluri financiare la bursa pe baza unui credit (sau utilizand un credit) acordat de catre broker clientului sau. Prin urmare prin intermediul tranzactiilor in marja participantii la bursa au posibilitatea de a obtine o sursa suplimentara de finantare.

Cumpararea de titluri pe datorie creeaza un efect d levier, deci posibilitatile de castig dar si cele de pierdere in cazul evolutiei nefavorabile a cursului pot fi mult mai mari decat in cazul tranzactiilor in care participantii la bursa participa numai cu capitalul propriu.

Pentru derularea unei tranzactii in marja clientul este obligat sa depuna in contul sau la broker marja initiala respectiv un capital ce ramane imobilizat in cont pe durata desfasurarii operatiunii. Derularea unei tranzactii in marja presupune un cost pentru client respectiv dobanda perceputa de catre broker pentru creditul acordat clientului sau. Contul in marja este descris printr-o serie de operatiuni: Debitoare respectiv creditoare:

Operatiunile debitoare sunt:

valoarea de piata a titlurilor cumparate

dobanda perceputa de catre broker pentru creditul acordat

Operatiunile creditoare sunt:

valoarea de piata a titlurilor vandute

eventualele dividende varsate de catre actiunile aflate sub forma de garantie la broker

marja initiala

Alte elemente ale tranzactiilor in marja

colateralul

Titlurile aflate in garantie la broker pentru creditul acordat

marja permanenta

Reprezinta capitalul minim pe care trebuie sa il aiba clientul in cont. Acesta este stabilit initial si trebuie mentinut pe toata durata desfasurarii operatiunii de piata

apelul in marja

Reprezinta o garantie suplimentara ceruta de broker in cazul in care marja permanenta se reduce sub valoarea marjei initiale

marja curenta

Reprezinta marja clientului la un moment dat. Daca aceasta este mai mica decat marja initiala atunci brokerul poate face apel in marja. Daca marja curenta este mai mare decat marja initiala atunci clientul poate retrage diferenta din contul sau la broker.

CURS 4.            marti, 19 decembrie 2006

Tranzactii pe piata cu reglementare lunara

Aceste tranzactii se finalizeaza din punct de vedere al livrarii si platii titlurilor intr-o perioada de lichidare prestabilita in momentul efectuarii tranzactiei. Aceasta perioada de lichidare incepe cu a 6a zi lucratoare dinaintea ultimei zile lucratoare a lunii in care se efectueaza tranzactia. Tranzactiile pe piata cu reglementare lunara necesita efectuarea unui depozit de garantie precum in cazul tranzactiilor in marja. Cei ce efectueaza tranzactii cu reglementare lunara au doua posibilitati:

fie sa lichideze pozitie de cumparator sau de vanzator in luna in care au efectuat tranzactia

fie isi lichideaza pozitia de cumparator / vanzator luna urmatoare prin intermediul unei operatiuni de report sau deport.

Operatiunea de report presupune gasirea unui agent care sa accepte cumpararea titlurilor la lichidare si care sa se angajez sa le revanda in perioada de lichidare a lunii urmatoare.

Prin operatiunea de deport se intelege gasirea unei contrapartide (a unui agent) care sa vanda titlurile la lichidare si care sa se angajeze sa le rascumpere luna urmatoare. Cei care realizeaza astfel de operatiuni sunt obligati sa plateasca o taxa de report / deport aplicata la valoarea tranzactiei.

Aceste tranzactii se utilizeaza atunci cand se anticipeaza o evolutie favorabila a cursului bursier in lunile (luna) urmatoare efectuarii tranzactiei. In cazul operatiunilor de report se anticipeaza o crestere a cursului bursier fata de cursul de la sfarsitul lunii curente. Pentru operatiunea de deport se anticipeaza o scadere a cursului bursier.

Aceste tranzactii sunt tipice pietei frantuzesti dar sunt din ce in ce mai rar folosite.

Tranzactii la termen

Futures

Pretul futures: F

Pretul activului suport: S

Pretul activului suport la scadenta: ST

Scadenta contractului futures: T

Cumpararea / vanzarea unui contract futures presupune cumpararea / vanzarea activului suport la o data / scadenta prestabilita si la un pret prestabilit in momentul efectuarii tranzactiei. F se stabileste la data efectuarii tranzactiei cunoscandu-se pretul pietei S al activului suport.

Activele suport ale unui contract futures pot fi:

actiunile

obligatiunile

valutele

variabilele macroeconomice (rata dobanzii)

bunurile omogene (grau, aur, petrol)

Contractele futures se mai numesc active derivate pentru ca includ in structura lor un activ ce este la randul sau tranzactionat. Contractele Futures sunt contracte standardizate respectiv cantitatea de bunuri sau de titluri ce este tranzactionata prin intermediul contractului futures este fixata. Contractele futures a caror cantitate de active suport nu este standardizata se numesc contracte forward. In cazul acestor contracte partile implicate in tranzactie negociaza atat pretul cat si cantitatea tranzactionata.

Profilul rezultatelor la scadenta

  1. ST>F
    (profit)

     
    Cumparare de futures

Functia Profit/Pierdere: Profit/Pierdere = ST - F

ST<F

 
Acest tip de speculatie se numeste LA HAUSSE.
Agentul cumpara contracte futures atunci cand anticipeaza
o crestere a cursului bursier viitor.

  1. ST<F
    (profit)

     
    Vanzare de futures

  Functia Profit/Pierdere: Profit/Pierdere = F - ST

ST>F

 

ST

 

F

 

  Acest tip de speculatie se numeste LA BAISSE.

Tranzactii cu optiuni

Exista doua tipuri de optiuni: CALL, PUT. Primele optiunilor se vor nota cu c pentru optiunile call si p pentru optiunile put. Prima optiunii reprezinta pretul platit de catre cel ce achizitioneaza optiunea. Optiunea call se mai numeste optiune de cumparare, iar optiunea put se mai numeste optiune de vanzare.

Sunt posibile 4 operatiuni de baza cu aceste optiuni: cumparare de call, vanzare de call, cumparare de put si vanzare de put (LC, SC, LP, SP). Optiunile sunt contracte standardizate si au aceleasi active suport precum contractele futures. In plus exista optiuni pe contracte futures.

Optiunile au aparut prima data la inceputul secolului 17 avand ca suport bulbi de lalea neagra. Optiunile in acceptiunea moderna sunt negociate pe piete specializate incepand cu anul 1973. prima bursa ce a realizat tranzactii cu optiuni a fost Chicago Bord of trade (CBOT).

Cumparare de call (long call)

ST>Pm
(profit)

 
Reprezinta dreptul dar nu si obligatia de a cumpara activele suport la un pret prestabilit contra platii unei prime. Acest pret prestabilit se numeste pret de exercitare (si se va nota cu K - price strike

Profilul rezultatului:

Ecuatia contabila investitorul cumpara la pretul de exercitare (-K),
plateste prima (-c) si vinde la cursul de pe piata (+ST)]: -K - c + ST.

Daca presupunem ecuatia egala cu zero atunci Pm (punctul mort) este egal cu k + c.

Valoarea optiunii la scadenta: max (ST - K, 0):

dc ST > K atunci optiunea se exercita

dc ST < K atunci cumparatorul are posibilitatea prin contract sa nu execute optiunea si in acest caz valoarea sa este zero.

dc K < ST < Pm optiunea se executa pentru ca limiteaza pierderea (respectiv pierderea este mai mica decat valoarea primei).

Profit / pierdere = max (ST - K, 0) - c (*)

Prima unei optiuni este platita intotdeauna la debutul operatiunii de catre cumparatorul optiunii. In definitia de mai sus (*) s-a considerat ca rata dobanzii pe piata (r) este zero.

Pierderea maxima pe care o poate inregistra un cumparator este valoare primei, iar profitul poate fi teoretic nelimitat.

Vanzare de call (Short call)

Reprezinta obligatia de a vinde activul suport la Capital in cazul in care cumparatorul optiunii isi exercita dreptul.

Castigul este limitat la valoarea primei iar pierderea este teoretic 
nelimitata.

+ K + c - ST = 0 Pm = K + c

P = C - max (ST - K, 0)

Cumparare de put (Long put)

Reprezinta dreptul dar nu si obligatia de a vinde activul suport la pretul de exercitare contra platii unei prime.

+ K - p - ST = 0 Pm = K - p

Valoarea optiunii la scadenta: max (K - ST, 0):

optiunea se executa daca ST < K

Dc. Pm < ST < K optiunea se executa pentru ca reduce pierderea.

P = max (K - ST, 0) - p

Profitul si pierderea sunt LIMITATE (pretul nu poate sa devina <0 ). Pierderea maxima este egala cu valoarea primei.

Vanzarea de put (Short put)

Reprezinta obligatia de cumpara activul suport la pretul de exercitare atunci cand cumparatorul optiunii isi exercita dreptul de vanzare al activului suport.

ST>Pm
(profit)

 
Castigul este limitat la valoarea primei.

Rezultatul net se poate scrie: Profit = p - max (K - ST, 0)

+ K + p - ST = 0 Pm = K - p

LC

SC

LP

SP

K

C

V

V

C

CURS 5.            marti, 9 ianuarie 2007

Tipuri de optiuni

In functie de momentul in care se executa contractul de optiune, optiunile pot fi europene sau americane. O optiune europeana da dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport numai la scadenta contractului. In schimb, optiunea americana poate fi executata in orice moment pana la scadenta. Optiunile europene si americane se mai numesc optiuni de vanilie (vanilla options). Pe langa acestea mai exista optiunile exotice (asiatice, bermude, look back, etc.).

In functie de rezultatul ce-l degaja exista optiuni:

in the money (in bani)

Sunt optiunile de degaja un venit pozitiv daca ar fi executate imediat cand cursul pe piata ar fii mai mare decat pretul de exercitare pentru optiunile CALL si mai mic pentru cele PUT (CALL -> ITM dc S > K, PUT -> ITM dc S<K).

at the money (la bani)

S = K

out of the money (in afara banilor)

CALL -> OTM dc S < K, PUT->OTM dc S >K

Strategii pe optiuni

Metoda ce se utilizeaza pentru realizarea unor strategii sau combinatii cu optiuni se numeste metoda pantelor.

Panta -1

 

Panta 1

 

Panta -1

 

Panta 1

 

Panta 0

 

Panta 0

 

Panta 0

 

Panta 0

 
Panta:

Straddle

Este compusa din cumpararea unui call si cumpararea unui put cu acelasi pret de exercitare. Optiunile au acelasi pret de exercitare (spre exemplu 6), au aceeasi maturitate si acelasi activ suport.

K

+

1LC

2CLICK pt a vedea graficul in Excel

 

1LP

Call nu se exercita

 
TOTAL

S-a considerat prima call (2) mai mare
decat prima put (1).

Ecuatia pentru Pm1 (punct mort)

- c +(- p + K - ST )= 0 => ST a. i. 

Ecuatia pentru Pm2 (punct mort) - c - K + ST - p = 0 => ST a. i.

Cumpararea unui straddle este folosita atunci cand volatilitatea este ridicata pe piata (volatilitatea activului pe piata) respectiv cumparatorul stie ca pretul va fluctua puternic dar nu sti in ce sens. Cumparatorul castiga atunci cand pretul activului suport la scadenta se afla in afara punctelor moarte. Pierderea maxima ce o poate suporta cumparatorul este egala cu suma primelor. Aceasta pierdere se obtine doar daca pretul activelor suport la scadenta este egal cu pretul de exercitare. Alternativa pe piata europeana a acestei strategii este stelajul.

VANZARE STRADDLE

Vanzare de CALL si PUT cu acelasi pret de exercitare. S-a presupus prima call mai mare decat prima short.

K

+

1SC

1SP

TOTAL

Ecuatia pentru Pm1 (punct mort)

+ c + (+ p - K + ST )= 0 => ST a. i.
=6-2-1=3

Ecuatia pentru Pm2 (punct mort) + c + K - ST + p = 0 => ST a. i. =6+2+1=9

Daca atunci profitul este maxim si este egal cu suma primelor.

Cumparare si vanzare sintetica

Cumparare sintetica

Este formata dintr-un LC si un SP cu acelasi pret de exercitare, acelasi active suport si aceeasi durata de viata.

K

+

1LC

1SP

TOTAL

Daca c > p graficul arata astfel

 
ST < K: - c +p - K + ST = 0 =>

ST > K: - c +p - K + ST = 0 =>

Vanzare sintetica

Este formata dintr-un LP si un SC cu acelasi pret de exercitare, acelasi active suport si aceeasi durata de viata.

K

+

1LP

1SC

TOTAL

Daca c > p graficul arata astfel

 
ST > K: + c - p + K - ST = 0 =>

ST < K: + c - p + K - ST = 0 =>


EXERCITIU:

SA SE DETERMINE punctul mort pentru 3LC (K1), 2SC (K2) si 5LC (K3). K1<K2<K3.

K1

K2

K3

+

3LC

2SC

5LC

TOTAL

Panta = 0

 

Panta =  6

 

Panta  = 3

 

Panta = 1

 

S-au considerat urmatoarele valori:

K1LC

K2SC

K3LC

c1LC

c2SC

c3LC





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului

POLITICA DE PRET - Continutul si elementele politicii de pret in marketingul sportiv
Universul activitatii economice. productia si reproductia bunurilor economice
CONCURENTA SI STRUCTURILE DE PIATA
Subiecte propuse la examenul de aptitudini profesionale pentru atribuirea calitatii de auditor financiar, sesiunea septembrie-octombrie 2006, la disci
Departament de vanzari in ING
Efectele europenizarii asupra spatiului rural romanesc
Dezvoltarea economica nationala - Metode de calcul, comparatii inter-tari
Industria metalelor radioactive (energetice) si rare

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu