Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
Metodologia evaluarii proiectelor de investitii

Metodologia evaluarii proiectelor de investitii



METODOLOGIA EVALUARII PROIECTELOR DE INVESTITII

A. Necesitatea si posibilitatea cuantificarii factorului timp

Procesul investitional se desfasoara intr-o indelungata perioada de timp. De la data adoptarii deciziei de a se construi un obiectiv este necesar sa treaca 6-12 luni, uneori chiar mai mult pentru elaborarea documentatiei tehnico-economice de executie a investitiei respective, dupa care urmeaza o perioada de circa 2 ani pentru realizarea lucrarilor de constructii si de montaj ale utilajelor pe santier. Punerea in functiune a obiectivului de investitii marcheaza trecerea sa la o alta etapa, aceea de desfasurare a procesului de productie, care se poate intinde pe durata a zeci de ani.

Durata de functionare a obiectivului reprezinta al treilea principal timp operator din cadrul procesului investitional, deoarece acum se verifica eficienta economica. Veridicitatea calculelor de eficienta depinde de precizia unor indicatori partiali, cum sunt : valoarea productiei, cheltuielile de productie, durata de functionare eficienta a viitorului obiectiv etc.

Daca pana la inceperea duratei eficiente de functionare, obiectivul respectiv consuma resurse materiale si umane, exprimate de fondurile de investitii cheltuite, fara sa furnizeze nici un efect util, in aceasta perioada are loc procesul de livrare catre societate a efectelor economice. O data cu punerea in functiune a obiectivului de investitii viata economica a acestuia trece intr-o noua faza dominata de furnizarea catre societate a rezultatelor obtinute in urma procesului investitional, concretizate in produse finite. Ca o consecinta imediata a vanzarii de produse finite obiectivul construit obtine un anumit profit.



In calculele de eficienta economica se compara marimea profitului ce se sconteaza a fi obtinut dintr-o actiune productiva, cu fondurile de investitii necesare. Pana acum nu s-a tinut insa seama de faptul ca fondurile de investitii se cheltuiesc intr-o anumita perioada, iar profitul se obtine intr-o alta perioada. Calculele de eficienta economica prezentate pana acum au avut un caracter static, adica au facut abstractie de influenta timpului asupra efectelor finale. Or, timpul actioneaza ca un factor distinct, proces care in domeniul de care ne ocupam se cunoaste sub denumirea de influenta factorului timp asupra investitiilor si a rezultatelor lor. Ne propunem ca, in acest capitol, sa cuantificam tocmai influenta factorului timp asupra intregului proces investitional. Prin urmare, daca pana acum am efectuat o analiza statica, vom incerca aici desfasurarea unei analize dinamice.

Sa ne imaginam o suma de un leu care este investita productiv intr-un anumit domeniu, la inceputul unui an. Dupa trecerea primului an, ca urmare a folosirii ei in procesul de productie, va aduce un profit a. In anul urmator fondul utilizat va fi 1 + a, iar rezultatul este ( 1 + a ) 2 si asa mai departe, astfel incat dupa h ani suma de 1 leu devine

(1 + a ) h, adica :

la inceputul anului 1 : 1 leu; la sfarsitul anului 1 obtinem 1 + 1 * a = 1 *

(1 + a) lei;

la sfarsitul anului 2 se obtine (1 + a) + a * (1 + a) = (1 + a) 2 lei;

la sfarsitul anului 3 se obtine (1 + a) 2 + a * (1 + a) 2 = (1 + a ) 3 lei;

la sfarsitul anului 4 se obtine (1 + a) 3 + a * (1 + a) 3 = (1 + a ) 4 lei;

. . . . . . . ;

la sfarsitul anului h se obtine (1 + a) h -1 + a * (1 + a) h -1 = (1 + a) h lei.


In consecinta, o investitie de un leu facuta astazi echivaleaza peste h ani nu cu o suma de un leu ci de ( 1 + a )h lei, daca dorim sa tinem seama de influenta factorului timp. Expresia ( 1 + a )h se numeste factor de fructificare si se noteaza cu z'. Factorul de fructificare z' se foloseste la aducerea in prezent a unor sume investite in trecut sau la ducerea din prezent spre viitor a sumelor investite, marind aceste sume, deoarece intotdeauna z' > 1. Dar problema se poate pune si invers, adica, daca un leu investit in prezent devine peste h ani ( 1 + a )h lei, atunci care va fi valoarea actuala ( prezenta ) a unui leu ce se va obtine in anul h. Aceasta va fi:


Aceasta expresie se numeste factor de actualizare. El se noteaza cu z si este folosit la aducerea din viitor in prezent a unei sume de 1 leu. Daca se noteaza cu y suma totala cumulata peste h ani a x lei investiti in prezent, atunci vom avea y = x * (1+a)h de unde

in care :

x reprezinta valoarea actuala a y lei obtinuti in anul h.

Factorul de actualizare z se foloseste la aducerea in prezent a unor sume ce se vor realiza in viitor, micsorand aceste sume, deoarece intotdeauna z < 1.


In ceea ce priveste simbolul a, acesta reprezinta eficienta anuala a sumei unitare cheltuite; el corespunde eficientei medii obtinute la obiective similare, din ramura sau subramura unde se cheltuieste suma respectiva si in literatura de specialitate este denumit coeficient de actualizare. Semnificatia economica a coeficientului a este urmatoarea : el reprezinta profitul ce poate fi obtinut intr-un an ca urmare a sumei de un leu investita productiv la inceputul acelui an. Atragem atentia ca marimea acestui coeficient nu trebuie pusa pe seama modificarii preturilor care poate surveni in perioada indelungata pentru care el se aplica. Marimea lui decurge din proprietatea fundamentala a oricarui proces economic ca in urma desfasurarii unei activitati productive, rezultatul sa compenseze integral resursele consumate si pe deasupra sa se obtina un profit pentru societate si pentru agentul economic care a desfasurat activitatea respectiva. Specialistii estimeaza ca, in conditii normale, in tara noastra marimea acestui coeficient pe ansamblul economiei nationale este de 0.15 sau 15% (cu diferentieri pe ramuri si subramuri). In cazul in care se apreciaza ca in perioadele urmatoare va interveni o inflatie pe piata interna sau internationala, o sporire considerabila a dobanzilor la capital sau cand investitiile se efectueaza in conditii de risc accentuat, marimea coeficientului a trebuie sa tina cont de rata inflatiei, rata dobanzii, coeficientul de risc si eficienta medie din domeniul de activitate unde se realizeaza investitia. In consecinta, pentru determinarea coeficientului de actualizare a vom avea :

in care :

a reprezinta coeficientul de actualizare;

rI – rata inflatiei;

rd – rata dobanzii;


rr – rata de risc investitional;

e – eficienta medie.

Revenind la expresiile :

si tinand seama ca a > 0, se desprinde concluzia ca intotdeauna intre x si y exista relatia x < y. Aceasta observatie se traduce astfel : in calculele pe care le efectuam este necesar sa avem in vedere ca sumele viitoare trebuie sa fie mai mari ca sumele actuale, pentru a se asigura comparabilitatea lor, tinand seama de influenta factorului timp.

Mai trebuie remarcat ca, desi toate calculele de actualizare se bazeaza pe formula dobanzii compuse, ele nu au un caracter pur camataresc, de recuperare a sumelor cheltuite si obtinere, in final, a unui cuantum minim de profit.

Inainte de a trece la calculele de actualizare propriu-zise se impune o precizare. Atunci cand se opereaza cu mari fonduri banesti, cum este cazul investitiilor, aplicarea formulei dobanzii compuse poate conduce la sume deloc neglijabile de recuperat, de la o zi la alta, fapt ce face necesar ca toate calculele de actualizare sa se efectueze pe fiecare zi. De altfel, in sistemele financiar-bancare dobanzile practicate capitalurilor imprumutate se calculeaza pentru

fiecare zi in parte. De aceea se recomanda ca pentru calculele de eficienta economica a investitiilor tehnica actualizarii sa se aplice pentru fiecare zi. Intrucat acest calcul este foarte laborios, vom recurge la o conventie care ne permite adoptarea unui mod facil de prezentare si ne conduce la utilizarea unor formule care raman valabile si pentru calculul extins. Aceasta simplificare consta in urmatoarele : desi intr-un an fondurile de investitii se cheltuiesc in 365 de zile, vom considera ca fenomenul investitional are loc intr-o singura zi, la data de 31 decembrie a anului respective. Tot la fel vom privi lucrurile si in ceea ce priveste obtinerea profitului : desi procesul de productie si de vanzare a produselor are loc zilnic, vom considera ca profitul se obtine intr-o singura zi a anului, si anume la 31 decembrie. In felul acesta toate formulele care vor urma (in care h reprezinta anul) raman valabile si pentru calculele zilnice (cu deosebirea ca h reprezinta numarul de zile). Precizam ca in cazul in care calculele de actualizare se fac zilnic, coeficientul de actualizare a trebuie luat in considerare in forma sa zilnica. In continuare vom stabili formulele de principiu utilizate in calculele de actualizare plecand de la indicatorul randamentul economic al investitiilor, calculat in forma statica cu formula :


in care :

R reprezinta randamentul economic al investitiilor ( in forma statica );

Pf – profitul final;

Pt – profitul total;

It – volumul investitiilor.

In calculele de mai jos vom opera cu cea de a doua expresie a randamentului economic al investitiilor.

Randamentul economic al investitiilor, in forma dinamica, se calculeaza cu formula :


in care :

Ra reprezinta randamentul economic al investitiilor ( in forma dinamica );

Pt a – profitul total actualizat;

Ia – volumul investitiilor actualizate.


Investitiile cat si profitul total trebuie actualizate la acelasi moment. Consideram ca ne aflam la momentul punerii in functiune a obiectivului de investitii. In acest caz, profitul se va actualiza folosind factorul de actualizare z, respectiv :

in care :

Ptap reprezinta profitul total actualizat la momentul punerii in functiune a obiectivului;

D – durata de functionare a viitorului obiectiv;

Ph – profitul anual;

a – coeficientul de actualizare.

Investitiile actualizate se calculeaza astfel :


in care :

Itap reprezinta investitiile total actualizate la momentul punerii in functiune a obiectivului;

z’ – factorul de fructificare;

d – durata de executie a obiectivului si pe care se consuma resursele investitionale;

Ih – investitiile anuale.

Utilizarea factorului z sau z' depinde de pozitia anului respectiv fata de momentul de referinta. Astfel, daca o valoare ( fie investitii, fie profit ) a fost inregistrata intr-un an iar anul respectiv precede momentul de referinta, atunci acea valoare se actualizeaza cu factorul de fructificare z'. Invers, daca valoarea in cauza s-a realizat intr-un an situat dupa momentul de referinta, atunci se aplica factorul de actualizare z.

Se impune o remarca deosebit de importanta si anume ca, in cazul aplicarii factorului de actualizare, h ia valorile 1, 2, . .. , t; iar atunci cand se aplica factorul de fructificare, h ia valorile 0, 1, 2, t - 1, unde t reprezinta intervalul de timp cuprins intre momentul la care se face actualizarea si momentul in care se obtine ultima suma ce se actualizeaza. Valoarea 0 pentru h in cazul folosirii factorului de fructificare se exprima tocmai prin faptul ca suma ce urmeaza a fi actualizata a fost inregistrata la sfarsitul anului.


In activitatea practica, indicatorii ce se actualizeaza – profit, costuri, productie etc. – se considera adeseori ca fiind constanti pe intreaga perioada de producere a lor. De aceea, vom acorda o atentie deosebita cazului cand profitul anual este considerat a fi constant, cu atat mai mult cu cat relatiile stabilite se vor folosi si in alte domenii.

Revenind la formula :


si considerand Ph constant, atunci relatia se poate scrie :


Desfasurand suma S, rezulta :


Aceasta este suma unei progresii geometrice de D termeni, cu ratia subunitara q,


Suma unei astfel de progresii geometrice, conform analizei matematice, este :

in care :

S reprezinta suma progresiei geometrice;

a1 – primul termen al progresiei;

q – ratia progresiei;

n – numarul de termeni ai progresiei.


Deci, in cazul in care profitul anual este egal ( constant ) pe intreaga durata de functionare a obiectivului, profitul actualizat este :


Expresia

reprezinta suma factorilor de actualizare pentru D ani si se numeste factor de anuitate ( ale carei valori se gasesc in anexa V ).


Pentru actualizarea la un moment viitor a profitului, de exemplu scoaterea din functiune a obiectivului, se va folosi factorul de fructificare, deoarece in acest caz anii premerg momentul de referinta. Rezulta :


Daca vom dezvolta suma s, avem :

Aplicand aceeasi formula de calcul a sumei unei progresii geometrice, rezulta :


Prin urmare, daca profitul anual este egal ( constant ) pe intreaga durata de functionare a obiectivului, acesta, actualizat, se poate calcula astfel :

Precizam ca si valoarea calculata dupa relatia s se gaseste in anexa V. Aceasta relatie, ca de altfel si precedenta S va servi, in cuprinsul prezentului capitol, pentru determinarea unor indicatori actualizati.

B. Posibilitati de folosire a factorilor de actualizare

Pentru folosirea tehnicii actualizarii se prezinta o serie de tabele (vezi anexa V) care pot fi folosite pentru pregatirea proiectelor. In continuare vom prezenta ilustrari aplicative generale pentru factorii din tabele, urmate de exemple de utilizare in calcularea discontarii valorii proiectelor. In prezentare vom cauta ca paralel cu tehnologia folosita in literatura economica din tara noastra sa utilizam si pe cea specifica metodologiei BIRD, in vederea asigurarii unui grad cat mai mare de accesibilitate la aceste proiecte. Deoarece tabelele sunt destinate cu prioritate evaluarii proiectelor industriale, pentru usurinta intervalele de timp la care se refera sunt ani dar acestea pot constitui si anumite perioade de timp (semestre, trimestre, luni sau chiar zile).

Factorii cuprinsi in tabele vor fi prezentati in ordinea in care se gasesc in anexa V si ei au fost calculati considerand ca au ca data ultima zi a anului pentru care sunt stabiliti.

a) Factorul de fructificare ( sau de compunere pentru 1 ) : ( 1 + a )h arata ce devine o suma initiala cand cresterea se face cu un ritm mediu anual egal cu a. El se poate folosi de exemplu pentru cazul in care se cunoaste productia dintr-un an (240 miliarde lei), ritmul mediu anual de crestere a productiei ( 9% ) si numarul de ani pentru care trebuie stabilita productia ( 8 ani ). In acest caz folosind factorul ( 1 + 0.09 )8 de fructificare (de compunere), rezulta

Q8 = Q0 * ( 1 + r )8 = 240 * ( 1 + 0.09 ) 8 = 477.6 miliarde lei


b) Factorul de fructificare (sau de compunere pentru 1) pe an :


Acest factor permite calcularea valorii la care va creste pana la sfarsitul unui an h stabilit o suma constanta depozitata la sfarsitul fiecarui an cu o rata de dobanda stabilita. Astfel, sa consideram ca se depun la banca, in vederea asigurarii fondurilor necesare finantarii unei investitii cu o dobanda de 5% pentru fiecare an, timp de 10 ani, o suma anuala de 180 milioane lei. Care va fi soldul la sfarsitul celui de al 10-lea an ? In acest caz se va folosi factorul de compunere pentru 1 pe an si va fi :


Aceasta suma se mai numeste si suma capitalizata deoarece cei 180 milioane lei depusi anual, pe o perioada de 10 ani si cu o dobanda de 5 % s-au constituit intr-un capital de 2 264.04 milioane lei.

c) Factorul fondului de reducere :

exprima depozitul uniform necesar in fiecare an pentru a ajunge la 1 la un an dat. Acest factor permite stabilirea platii anuale uniforme, care trebuie depusa in fiecare an, pentru a fi investita cu scopul de a avea o suma prestabilita la un moment dat. Factorul fondului de reducere se foloseste, in principal, pentru a determina cat trebuie economisit anual, in conditiile folosirii cu o anumita eficienta pentru a recupera suma investita la sfarsitul duratei de folosire. Pentru aplicarea acestui factor sa consideram doua exemple


- Un grup de fermieri, recent constituit, a decis instalarea unui sistem de irigare cu ajutor de la stat. In consecinta, statul a luat hotararea ca acestora sa li se ceara o suma suficienta pentru inlocuirea pompelor ajunse la uzura lor totala, adica fermierii trebuie sa plateasca un cost de reinnoire (de inlocuire). S-a hotarat ca banii stransi de la fermieri sa fie investiti intr-o activitate economica cu o eficienta de 11%. Inlocuirea pompelor dupa 10 ani va costa 800 mil. lei. Cat trebuie sa fie cota anuala depusa de fermieri ?


In acest caz se va folosi relatia factorului fondului de reducere, adica a depozitului uniform necesar in fiecare an, pentru a ajunge la 1 la un an dat, adica

Acest factor permite calcularea platii anuale uniforme (care trebuie depusa in fiecare an), pentru a fi investita cu dobanda compusa, cu scopul de a avea o suma predeterminata la un moment dat. Deci, acest factor este folosit pentru a determina cat trebuie pus intr-un fond cu scopul de a recupera suma unei investitii la sfarsitul duratei ei de folosire.


In exemplul prezentat avem :

Deci pentru a se putea reinnoi instalatiile folosite pentru irigatii suma ce trebuie economisita si depusa in fiecare an, cu o eficienta de 11%, este de 47. 84 milioane lei.

- O societate anonima cumpara un numar de 10 autotrenuri Renault in valoare de 5.20 milioane . Autotrenurile au o durata medie de functionare de 8 ani dupa care pot fi vandute la o valoare reziduala de 25% din pretul initial de cumparare. Care este nivelul fondului de amortizare ce trebuie constituit anual, in conditiile in care banii pusi deoparte pot fi investiti intr-o activitate la care nivelul eficientei economice este de 12 % ?

Se calculeaza mai intai suma ce urmeaza a fi recuperata (amortizata) si anume S = 5.2 milioane x 0.75 =3.9 milioane Diferenta de 1.3 milioane adica 25% din valoarea autovehiculelor se va recupera prin vanzarea acestora. Fondul de recuperare anual ce trebuie constituit este :


Asa cum se poate deduce din calculul efectuat, marimea sumei ce trebuie constituita anual depinde nu numai de valoarea investitiei necesare ci si de modul cum sunt utilizati banii economisiti, adica de nivelul eficientei economice a activitatii unde ei sunt utilizati.


Din exemplele analizate se observa ca factorul de amortizare este chiar inversul factorului de compunere pentru 1 an. Aceasta relatie poate fi folosita pentru verificarea calculului fondului de amortizare. Suma care se va depune anual ( investitii ) intr-o activitate cu eficienta de 12% poate fi inmultita cu factorul de compunere de 12% pentru un an pe timp de 8 ani, respectiv :

suma ce corespunde valorii amortizate a autovehiculelor.


d) Factorul de actualizare sau de discontare :

Exprima cat valoreaza azi un leu, luat la o data viitoare peste h ani. Acest factor permite determinarea valorii de astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor. Acest factor este reciprocul factorului de fructicare pentru 1, respectiv inversul, acestuia, expresia uzuala in lumea capitalului pentru folosirea acestui factor este ,,discontat la o rata de dobanda de '. In calculele de eficienta economica a investitiilor cea mai obisnuita utilizare a acestui factor este aceea de a afla valoarea prezenta a costurilor sau profitului viitor, dar aria sa de aplicare este mult mai extinsa. Prezentam in continuare doua exemple de folosire a acestui factor.

- O intreprindere care realizeaza un profit anual de 100 miliarde lei are o durata de functionare de 10 ani. Care este valoarea actuala a profitului ce se obtine in ultimul an de functionare a obiectivului, in cazul cand coeficientul de actualizare este de 10% ?

In acest caz se va folosi relatia factorului de discontare. Acest factor permite determinarea valorii de astazi a unei sume cheltuite sau obtinute in viitor.

In exemplul prezentat vom avea :

Deci o suma de 100 miliarde lei ce se va obtine peste 10 ani are o valoare de 38.5 miliarde lei, in acest moment. Altfel spus, daca dispun azi de o suma egala cu 38.5 miliarde lei si o folosesc intr-o activitate la care eficienta economica este de 10 %, peste 10 ani voi obtine o productie in valoare de 100 miliarde lei.

- Un utilaj va mai functiona inca 8 ani de aici inainte. Daca valoarea sa, in acel moment este considerata a fi costul de inlocuire a acestuia, care se ridica la 180 milioane lei, se pune problema stabilirii valorii prezente a utilajului, discontat la 10%?


Valoarea prezenta se va stabili cu urmatoarea relatie:

Cele 180 milioane lei care reprezinta valoarea de inlocuire a utilajului valoreaza in acest moment 83.88 milioane lei. Normal ca acest calcul este mai putin folosit, deoarece noi nu am mai luat in considerare si efectele economice ( productia si profitul ) ce se obtin pe cei 8 ani de functionare a utilajului.


e) Factorul de anuitate :

exprima ce valoare are astazi o suma egala cu 1 cheltuita sau obtinuta anual pe o oarecare perioada de timp. Valoarea prezenta a unui factor de anuitate, pentru un numar de ani, este data de suma tuturor factorilor de discontare pentru toti anii luati in calcul. Folosirea acestei relatii simplifica foarte mult calculele pentru evaluarea proiectelor de investitii in cazul in care sumele ce urmeaza a fi actualizate, static, sunt egale in timp ca de exemplu veniturile anuale sau cheltuielile anuale de productie. Prezentam in continuare un exemplu la care poate fi folosita valoarea prezenta a factorului de anuitate.

Un intreprinzator care face o investitie intr-un obiectiv economic obtine un venit net anual de 200 milioane lei, timp de 12 ani cat este durata de functionare a obiectivului. Care este valoarea prezenta a acestui flux de venituri, in momentul investitiei, la o valoare de discontare de 14% ?

Se va folosi relatia de calcul al factorului de anuitate, pentru stabilirea valorii in acest moment a unei sume cheltuite sau obtinute anual. In exemplul analizat :


Aceasta suma exprima valoarea actuala a celor 2400 milioane lei obtinuti pe o perioada de 12 ani la o rata de discontare de 14%.

f) Factorul de recuperare a capitalului exprima cat trebuie platit anual pentru a asigura achitarea unui imprumut de o unitate monetara in h ani cu dobanda compusa pe soldul neplatit. Cu acest factor se pot calcula ce plati constante anuale vor fi necesare pentru a achita un imprumut intr-o perioada de timp, in conditiile unei anumite rate a dobanzii. Suma calculata va include atat dobanda cat si achitarea imprumutului. Acest factor este inversul valorii prezente a unui factor de anuitate. Pentru exemplificare sa consideram cazul unui agent economic din agricultura care isi propune sa-si dezvolte activitatea zootehnica si in acest sens are nevoie de un capital de 240 milioane lei. Acest capital il imprumuta de la Banca Romana pentru Dezvoltare cu o dobanda de 6% si isi propune sa-i restituie in 10 ani. Care este suma anuala ce trebuie platita, aici fiind inclusa atat dobanda compusa cat si plata imprumutului?


Suma anuala care trebuie achitata de investitor se calculeaza cu ajutorul factorului de recuperare anual.

Acest factor permite sa se determine ce plati constante anuale vor fi necesare pentru a achita un imprumut intr-o perioada data de timp, cu o anume rata a dobanzii. Plata totala este o combinatie intre dobanda si cota pentru acoperirea imprumutului.


In exemplu considerat :

Daca vom stabili numai dobanda ce trebuie restituita, fara a tine cont de influenta factorului timp, aceasta se ridica la 85.92 milioane lei, peste o treime din imprumutul efectuat. De aici se desprinde necesitatea unei analize aprofundate atunci cand se apeleaza la credite, deoarece rezultatele ce se vor obtine in urma folosirii imprumutului trebuie sa fie la un nivel care sa permita restituirea creditelor si a dobanzilor, obtinerea unui profit minim pentru intreprinzator si contracararea unor efecte negative ce pot aparea, ca inflatia, cresterea pretului materiilor prime etc.

A.   Metodologia studiilor de fezabilitate

1. Principalele etape ale elaborarii si analizei unui proiect de investitii

Pentru o fundamentare completa a proiectelor de investitii in vederea asigurarii unei eficiente maxime pentru viitorul obiectiv economic, precum si pentru asigurarea restituirii imprumutului acordat, in elaborarea si analiza unui proiect de investitii se parcurg, in principal, urmatoarele etape :

a. Identificarea proiectelor de investitii. In aceasta etapa se analizeaza masura in care viitorul obiectiv economic se incadreaza in strategia generala de dezvoltare in perspectiva a ramurilor economiei nationale pentru tara care solicita creditul. De asemenea, proiectul trebuie sa cuprinda date care sa confirme ca productia realizata corespunde standardelor mondiale de calitate si preturilor mondiale. In vederea aprecierii nivelului de promovare a progresului tehnic, in proiect se fac referiri asupra caracterului modern al organizarii productiei si a tehnologiei, respectiv utilajelor prevazute. In vederea luarii tuturor masurilor de derulare normala a procesului de productie se prevad : sursele de aprovizionare cu materii prime ( din tara sau din import ); modul de asigurare a desfacerii productiei, existenta acordurilor de lunga durata sau a altor intelegeri cu privire la livrarile de produse; durata de executie, termenele de punere in functiune; rentabilitatea fondurilor de productie etc.

In general, pentru identificarea proiectelor de investitii se folosesc doua metode : metoda proiectului releu, atunci cand exista un proiect initial, si, deci, noul proiect constituie o imbunatatire a celui vechi si metoda proiectelor strategice de dezvoltare, care presupune elaborarea unor proiecte circumscrise strategiei generale de dezvoltare a ramurii sau activitatii din care face parte viitorul obiectiv economic ce urmeaza a fi realizat.

b. Studiul de fezabilitate a proiectului. In cadrul acestui studiu se cuprind aspecte referitoare la istoria proiectului; piata; capacitatea obiectivului; dotarile materiale; studii de amplasament; engineering; organizarea obiectivului; evaluarea financiara si economica etc.

In ceea ce priveste istoria proiectului, studiul de fezabilitate trebuie sa nominalizeze sustinatorul proiectului, incadrarea lui in strategia generala de dezvoltare economica a tarii, care sunt elementele ce au impus, sau impun, dezvoltarea capacitatilor de productie respective, costul total al studiului si toate investitiile care au fost facute privind pregatirea, realizarea si punerea in opera a proiectului respectiv.

Aspectele referitoare la cerere si piata de desfacere a viitoarelor produse ocupa un loc important in cadrul studiului si vizeaza dimensiunea si capacitatile actuale estimate ale industriei (specificand conditiile pietei); evolutia in trecut si cea prevazuta pentru viitor a productiei respective (specificand principalele programe de dezvoltare);. importurile trecute si tendinta viitoare ca volum si preturi; prioritatile si obiectivele referitoare la respectiva ramura industriala; dimensiunea actuala a cererii, evolutia ei in trecut si principalii factori determinanti ai cererii; aspecte privind vanzarea si comercializarea produselor; programul de productie aproximativ etc. Vanzarea si comercializarea produselor trebuie sa vizeze localizarea pietei de desfacere; competitivitatea anticipata pentru proiect de la producatori existenti, potentiali, locali sau straini; programul de vanzare ; veniturile din vanzarile anuale estimate din produse si subproduse; costurile anuale estimate din promovarea vanzarilor si comercializare.

Capitolul “ dotari materiale ' se refera la necesarul aproximativ de aprovizionare; posibilitatile de asigurare cu materiale actuale si potentiale; estimarea aproximativa a costurilor cu materiile prime si materialele locale si din strainatate. Un loc important il vor ocupa aspectele referitoare la utilitati si, in special, la energia electrica si termica.

Aspectele referitoare la amplasament vizeaza variantele de amplasament propuse, avantajele si dezavantajele fiecarei variante, costul terenului, eventualele cheltuieli ce trebuie facute cu achizitionarea terenurilor etc.

In cadrul studiilor de fezabilitate activitatea de engineering detine un rol primordial, deoarece acum se stabilesc suprafata terenurilor, tehnologiile, utilajele si lucrarile civile. Referitor la tehnologii si utilaje se elaboreaza o schema generala a utilajelor propuse pe : utilaje de productie, utilaje auxiliare, utilaje service, piese de schimb, subansambluri, unelte; se face o estimare generala a costurilor de investitii a utilajelor, locale sau straine, pe baza clasificarii de mai sus. Lucrarile civile trebuie sa cuprinda schema generala a lucrarilor civile, descrierea pe scurt a cladirilor si a materialelor din care se fac acestea si estimarea generala a costului de investitii a lucrarilor civile referitoare la pregatirea terenului, cladiri si constructii civile speciale si lucrari exterioare.

Organizarea obiectivului se refera la planul general de organizare privind productia, vanzarile, administratia si conducerea, precum si costurile suplimentare, estimate pentru aceasta activitate si defalcate pentru intreprindere, administratie si activitatea financiara.

Evaluarea financiara si economica se refera la : stabilirea costurilor totale de investitii; modul de finantare a proiectului (structura capitalului, dobanda); costul de productie (clasificat in costuri fixe si costuri variabile); evaluarea financiara (prezentarea perioadei de rambursare, rata de recuperare simpla, pragul de rentabilitate, rata interna de rentabilitate); evaluarea economica (estimarea efectului de angajare – creare, estimarea economiilor valutare, analiza profit – cost etc.).

In aceasta etapa se definitiveaza eforturile totale cu investitia in productie, efectele economice anuale si totale, fluxul de numerar anual si, deci, eficienta economica a investitiei. Precizam ca o descriere mai aprofundata a continutului unui studiu de fezabilitate a fost expusa in capitolul III al prezentei lucrari.

c. Aspecte specifice ale metodologiei BIRD de evaluare a proiectelor de investitii. La evaluarea proiectelor finantate de BIRD, care se face de catre specialistii bancii sau de experti consultanti externi, se examineaza urmatoarele aspecte :

- Aspectul economic, in care se urmareste administrarea cu eficienta maxima a resurselor interne, in mod deosebit a celor disponibile. In acest scop se efectueaza analiza comparativa a efectelor economice previzibile si a eforturilor investitionale si de productie, analiza influentei viitorului obiectiv asupra mediului inconjurator etc.

- Aspectul tehnic cuprinde date referitoare la amplasament, dimensionarea capacitatilor de productie, procedee de executie, solutii tehnologice, echipamentul ce va fi folosit, graficul de executare a investitiei, conditiile de exploatare a viitorului obiectiv etc. Banca ajuta pe beneficiarul de credit sa pregateasca proiectul in vederea indeplinirii tuturor conditiilor impuse la momentul respectiv de stiinta si tehnica mondiala. In acest sens, banca pune la dispozitia celor interesati oferte de utilaje si echipamente, precizari in legatura cu solutiile tehnice si tehnologice care pot fi adoptate, aspecte legate de calitatea si performantele produselor finite similare existente pe plan mondial etc.

- Aspectul institutional, organizatoric si de conducere vizeaza posibilitatile de recrutare a fortei de munca, de a pregatire a cadrele necesare, organigrama intreprinderii, alte probleme legate de conducerea viitorului obiectiv.

- Aspectul comercial si al achizitiilor, care se refera la posibilitatea de cumparare a materiilor prime si de vanzare a produselor finite, nivelul consumurilor specifice la principalele materiale. Pentru asigurarea unei fundamentari cat mai reale si de perspectiva a eficientei economice se fac simulari de variante privind eventualele modificari ce pot aparea la pretul materiilor prime si produselor finite. Referitor la achizitionarea de utilaje, banca acorda prioritate utilajelor si furnizorilor din tara beneficiara de credit.

- Aspectul financiar, prin care se cuantifica nivelul rezultatelor financiare pe baza evaluarii fondurilor consumate si a incasarilor ce se vor realiza. Banca, prin expertii sai, face aprecieri asupra politicii financiare si de investitii practicata in tara respectiva : studiaza metodele de planificare a dezvoltarii economico – sociale ; modul de utilizare a resurselor proprii sau a celor atrase si, ulterior, face o serie de propuneri care, in conformitate cu parerea specialistilor BIRD, ar permite dezvoltarea intr-un ritm mai accelerat a economiei respective.

Principala caracteristica a modului de analiza a eficientei obiectivelor de investitii pe baza metodologiei utilizate de BIRD, o constituie diferentierea analizei economice propriu-zise de analiza financiara.

Analiza economica are drept scop fundamentarea oportunitatii si eficientei investitiilor prin compararea efortului necesar pentru realizarea investitiilor si pentru obtinerea productiei (cheltuieli de productie) cu efectele ce se vor obtine, in conditiile comparabilitatii acestora prin intermediul calculelor de actualizare. Analiza economica ia in considerare diferite solutii tehnologice, capacitati de productie etc. stabilind rentabilitatea proiectului la nivelul intregii economii nationale, respectiv a tuturor resurselor angajate, indiferent de natura resurselor (proprii, credite, alocatii de la buget) si de cine beneficiaza de rezultatele obtinute. Analiza economica are in vedere utilizarea preturilor care domina in economie, in conditii de concurenta loiala. In cazul in care nu exista conditii pentru stabilirea unei concurente, in special din lipsa de producatori, se vor analiza preturile de pe piata mondiala, in special la materiile prime si utilajele achizitionate din tara, dar si la salarii si alte cheltuieli interne. In cazul tarii noastre, la transformarea preturilor existente pe piata mondiala, din valuta in lei, trebuie sa se aiba in vedere cursul valutar stabilit de BNR. De asemenea, in analiza economica, la dimensionarea cheltuielilor si veniturilor nu se au in vedere subventiile, taxele, impozitele si, in general, orice transfer de moneda. O alta particularitate a analizei economice o constituie faptul ca la calculatia indicatorilor nu se tine seama de sursele de constituire a fondurilor (costul acestor resurse) si de destinatia veniturilor ce se vor realiza. In calculele de eficienta economica se considera toate cheltuielile si toate veniturile, indiferent de destinatia sau provenienta lor.

Analiza financiara se face din punctul de vedere al investitorului (societate comerciala sau regie autonoma) care este preocupat de obtinerea unor profituri la fondurile proprii cheltuite in conjunctura pietei de desfacere. In cadrul analizei financiare, pentru utilaje, materii prime, salarii, se utilizeaza preturile practicate pe piata externa atat pentru produsele din tara cat si pentru cele din import.

La stabilirea cheltuielilor si veniturilor se au in vedere subventiile, taxele, impozitele etc.

O alta particularitate a metodologiei BIRD o constituie determinarea cheltuielilor si a veniturilor pentru fiecare an in parte incepand cu deschiderea santierului de constructii si incheind cu scoaterea din functiune a obiectivului. Durata luata in calcul corespunde duratei de serviciu a utilajelor de baza (utilajelor tehnologice) si care, in principiu, nu trebuie sa fie mai mare de 5-7 ani la ramurile de varf, purtatoare de progres tehnic, deoarece aici uzura morala este foarte mare. Pe aceasta baza se poate stabili venitul net total, prin insumare, pentru intreaga perioada de functionare a obiectivului economic a venitului net anual. De asemenea, in cheltuielile de productie nu se include fondul de amortizare. Prin includerea acestuia in cheltuieli s-ar realiza o dubla inregistrare, deoarece el a fost considerat cheltuiala cand s-a facut investitia, iar investitia a fost cuprinsa in efortul total.

In cadrul metodologiei BIRD fiecare proiect economic trebuie sa fie insotit de o analiza de senzitivitate (sensibilitate). Prin aceasta analiza se stabileste gradul de viabilitate economica a proiectului, respectiv cat de sensibil este proiectul la unele modificari negative ce pot aparea in viata obiectivului, cum ar fi scumpirea materiilor prime, cresterea salariilor, scaderea pretului la produsele finite etc. Prin acesta analiza se abordeaza problema riscului si incertitudinii in cazul realizarii proiectului respectiv, aspecte care sunt specifice domeniului investitional.

Toate calculele care se fac pentru evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii, prin metodologia BIRD, se bazeaza pe tehnica actualizarii, aceasta facandu-se la momentul inceperii lucrarilor de executie a viitorului obiectiv economic. In ceea ce priveste marimea coeficientului de actualizare, el depinde, asa cum am mai aratat, de optiunea de crestere economica, nivelul dobanzii la creditul primit, rata inflatiei, deprecierea monetara etc. In tara noastra, in conditiile actuale, se apreciaza ca marimea coeficientului de actualizare, la nivelul mediu al intregii economii nationale, este de 15%. Precizam ca aceasta rata corespunde unei economii stabile; in cazuri exceptionale, caracterizate printr-un proces inflationist accentuat, calculele finale vor fi corectate cu rata inflatiei.

2. Indicatori de apreciere a eficientei economice a proiectelor de investitii, specifici metodologiei BIRD

Pentru aprecierea eficientei economice a proiectelor de investitii, prin metodologia BIRD, se foloseste un sistem complex de indicatori de eficienta care, asa cum am mai aratat, are o serie de avantaje, printre care si acela ca asigura evaluarea eficientei economice atat la nivel de agent economic cat si la nivelul economiei nationale.

a. Veniturile brute reprezinta volumul total al incasarilor dintr-o anumita perioada. Acestea sunt constituite in special din valoarea productiei industriale (a productiei marfa), dar pot proveni si din alte activitati, cum ar fi ;incasari din activitatea magazinelor proprii, crese, camine, din vanzarea unor materii prime care prisosesc, din fondurile fixe, sau parti din acestea care se vand din diverse motive etc. In cazul analizei financiare, tot la venituri sunt cuprinse si creditele primite, deoarece ele constituie surse atrase si intregesc fondurile agentului economic. In cele ce urmeaza venitul brut anual va fi simbolizat cu Vh.


b. Cheltuielile totale includ atat cheltuielile cu investitia cat si cheltuielile de productie. In volumul de investitii se cuprind cheltuielile propriu-zise pentru realizarea obiectivului economic, precum si o serie de alte cheltuieli, cum sunt cheltuielile pentru achizitionarea unor mijloace circulante necesare la prima dotare, cheltuieli pentru pregatirea fortei de munca, cheltuieli pentru plata salariatilor care asigura supravegherea desfasurarii procesului investitional etc. In cheltuielile de productie se includ toate costurile ce se fac pentru realizarea productiei, mai putin cheltuielile cu amortizarea capitalului fix. Pentru efectuarea analizei financiare, In costuri se mai includ si o serie de impozite, taxe, dobanzi pe care le face intreprinderea, precum si sumele necesare rambursarii creditelor si a dobanzilor aferente. Deci

in care :

Cth reprezinta cheltuielile totale pentru anul h;

Ih – cheltuielile cu investitia din anul h;

Ch – cheltuielile de productie ale anului h.

c. Raportul dintre venituri si costuri (indicator cunoscut si sub denumirea de benefice / cost) permite o comparatie intre suma incasarilor realizate pe intreaga durata de functionare a obiectivului economic si totalul cheltuielilor efectuate atat cu edificarea obiectivului cat si cu productia. Pentru a permite comparabilitatea acestor indicatori, care se obtin in perioade diferite de timp, la un moment dat, se foloseste tehnica actualizarii. Relatia de calcul este :

in care :

R reprezinta raportul dintre venituri actualizate si costuri totale actualizate;

Vh – venitul obtinut in anul h (se au in vedere veniturile anuale, realizate din vanzarea productiei de baza, precum si cele din alte activitati);


Ih – investitia anuala;

Ch – cheltuielile anuale de productie;

a – coeficientul de actualizare;

d – durata de realizare a obiectivului de investitii;

D – durata de functionare a obiectivului;

h – 1, 2, 3, 4, 5, . . ., d + D.

Sub raportul eficientei economice proiectul de investitii poate fi acceptat numai in cazul in care R > 1. Aceasta relatie exprima legea fundamentala a activitatii economice care presupune ca in orice asemenea activitate trebuie sa se recupereze integral cheltuielile efectuate si sa se realizeze un anumit profit pentru investitor si societate. In situatia in care R = 1, rezulta ca viitoarea intreprindere isi va acoperi toate cheltuielile, dar nu va obtine nici un profit, ceea ce reflecta o activitate nesatisfacatoare. Este evident ca daca raportul este subunitar activitatea este total ineficienta. De aici se deduce ca daca R < 1 proiectul este respins. Acest indicator depinde si de marimea coeficientului de actualizare ” a “ luat in calcul. Cu cat acest coeficient este mai mic cu atat raportul dintre venituri actualizate si costuri actualizate, in aceleasi conditii considerate, este mai mare.

Pentru exemplificarea modului de stabilire a acestui indicator vom considera cazul prezentat in tabelul 5.1. unde calculul indicatorului se face, pentru inceput, la nivelul economiei nationale, fara luarea in considerare a impozitelor, taxelor vamale, dobanzilor etc., care reprezinta un transfer de plati in cadrul economiei nationale si nu plati pentru resurse utilizate in cadrul proiectului. Coeficientul de actualizare folosit in acest caz, stabilit in functie de elementele prezentate mai sus, este de 15 %.

Tabelul 5.1.

Calculul veniturilor si al costurilor actualizate pentru analiza economica

Anul

Costuri de

Investitii si de

productie

( mld. lei )

Venituri

anuale

(mld. lei)

Factor de

actualizare

a = 15%

Costuri

actualizate

( mld. lei)

Venituri

Actualizate

( mld. lei)

Flux de

numerar

actualizat

( mld. lei)

Total

Cele doua cheltuieli din primii doi ani (40 mld. lei si 45 mld. lei) reprezinta cheltuielile de investitii. Restul datelor din aceasta coloana reprezinta costuri de productie.


Pe baza datelor prezentate in tabelul 5.1 se poate stabili raportul venituri actualizate pe costuri actualizate care este :

ceea ce reflecta o situatie buna a proiectului din perspectiva economiei nationale. Dar, in conditiile unei economii de piata nu intereseaza numai eficienta generala, obtinuta la nivelul economiei nationale, ci, am putea spune, chiar in mod special eficienta la nivelul agentului economic, al investitorului, deoarece acesta este cel care suporta riscul procesului investitional. In continuare vom calcula acest indicator si la nivelul investitorului, la nivelul intreprinderii, cu luarea in considerare a cheltuielilor care influenteaza eficienta la acest nivel, dar nu si la nivelul economiei nationale. Vom calcula indicatorul raportul venituri actualizate si costuri actualizate pe baza datelor din tabelul 5.2.

Durata de executie a obiectivului este de doi ani, iar durata de functionare de sapte ani.

Pe baza veniturilor actualizate si a costurilor actualizate, calculate in tabelul 5.2, se observa ca raportul venituri / costuri este :


ceea ce  exprima o scadere a eficientei economice, fata de cazul cand nu se luau in calcul sursele de finantare si taxele platite de agentul economic, dar mentinandu-se la un nivel acceptabil.




d. Fluxul de numerar ( CASH FLOW ), indicator ce exprima situatia la zi, respectiv care este castigul sau pierderea pentru fiecare an luat in calcul si acest indicator poate fi calculat la nivelul economiei nationale sau la nivelul agentului economic, cu aceleasi precizari, respectiv la nivelul investitorului impozitele si taxele constituie cheltuieli si se iau in calcul ca atare. Relatia de calcul pentru fluxul de numerar este :

in care :

Fh reprezinta fluxul de numerar pentru anul h;

Vh – venitul ( incasarea ) anului h;

Ch si Ih – cheltuielile de productie si, respectiv, de investitii pentru acelasi an h.

Valorile acestui indicator, pe ani, se pot urmari in tabelul 5.1 pentru analiza economica si tabelul 5.2 pentru analiza financiara, ce se face la nivelul investitorului. De remarcat ca in perioada de executie a obiectivului, fluxul de numerar este mai favorabil in cadrul analizei economice, deoarece acum s-a considerat ca venit si imprumutul primit, el constituind cheltuiala in perioada rambursarii sale, fapt pentru care acum fluxul de numerar este diminuat, fata de cazul analizei economice.


De obicei, fluxul de numerar este denumit in tara noastra venitul net. Venitul net poate fi anual ( VNh ) sau total ( VNt ), in acest ultim caz fiind calculat pe intreaga perioada de functionare. De asemenea, venitul net poate fi calculat in forma statica sau in forma dinamica. In forma statica, acesta se scrie astfel :

In forma dinamica, indicatorul se numeste venitul net actualizat si el va fi prezentat la punctul urmator.

e. Venitul net actualizat ( VNA ), indicator ce permite a se stabili diferenta intre volumul total al incasarilor obtinute pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si costurile totale (cu investitiile si cu productia), in cazul in care toate valorile sunt actualizate. Asa cum am mai mentionat, in metodologia BIRD toate calculele de actualizare se fac la momentul inceperii lucrarilor de investitii.


Expresia analitica a indicatorului venit net actualizat ( VNA ) este urmatoarea :

unde simbolurile prezinta semnificatia evidentiata in cazul indicatorului venituri / costuri. Precizam din nou ca, spre deosebire de metodologia romaneasca, in metodologia BIRD amortizarea mijloacelor fixe nu se include in costuri pentru a se evita dubla inregistrare (o data in momentul achizitiei, sub forma investitiei si a doua oara in perioada de functionare a mijlocului fix, sub forma cotelor anuale de amortizare).

In functie de acest indicator sub raportul eficientei pot fi acceptate numai variantele la care venitul net actualizat este mai mare ca zero. Pentru cele doua situatii actualizate, la nivel macroeconomic si nivel microeconomic, venitul net actualizat este de 8.89 mld. lei in primul caz si de 1.79 mld. lei in al doilea caz. Acest indicator este deosebit de semnificativ pentru aprecierea eficientei viitorului obiectiv economic, deoarece in conditiile unei economii de piata ne intereseaza sa obtinem un profit cat mai mare; or, acest indicator exprima tocmai venitul net, profitul net, obtinut de intreprindere pe intreaga perioada de functionare a obiectivului si in conditiile cuantificarii influentei factorului timp. Cu toate aceste avantaje, el fiind un indicator de volum, care cuantifica numai efectele nete, nu poate fi considerat indicator de eficienta economica deoarece nu asigura si comparabilitatea cu eforturile facute pentru obtinerea acestui efect net.

Tabelul 5.2.

Calculul veniturilor si al costurilor actualizate pentru analiza financiara

Nr.

crt.

Specificatie

ANI

Total

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

Valoarea investitiei

din care :

fonduri proprii

credite

40

20

20

45

20

25

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

85

40

45

2

Cheltuieli de exploatare

-

-

120

122

125

125

125

125

128

870

3

Dobanda la imprumut

5

6.25

-

-

-

-

-

-

-

11.25

4

Alte taxe

-

-

4

5

5

5

5

5

5

34

5

Rambursarea creditului

-

-

11.25

11.25

11.25

11.25

11.25

-

-

56.25

6

Total cheltuieli

40

45

135.25

138.25

141.25

141.25

141.25

130

133

1045.25

7

Incasari din vanzarea

Productiei

-

-

148

150

150

150

148

146

145

1037

8

Imprumut (sursa atrasa)

20

25

-

-

-

-

-

-

-

45

9

Total venituri

20

25

148

150

150

150

148

146

145

1082

10

Factor de actualizare

a = 15%

0.87

0.76

0.66

0.57

0.5

0.43

0.37

0.33

0.28

11

Costuri totale actualizate

34.8

34.2

89.26

78.80

70.63

60.74

52.26

42.90

37.24

500.83

12

Venituri totale actualiz.

17.40

19.00

97.68

85.50

75.00

64.50

54.76

48.18

40.60

502.20

13

Flux de numerar

Actualizat

-17.40

-15.2

8.42

6.7

4.37

3.76

2.5

5.28

3.36

1.79

f. Rata interna de rentabilitate a investitiei ( RIR ). Rata interna de rentabilitate a unui proiect de investitii exprima rata de discontare pentru care veniturile brute totale actualizate sunt egale cu costurile totale (de investitii si de productie) actualizate, ambii indicatori fiind calculati pe intreaga viata economica).

Dupa cum am mai aratat, valorile banesti sunt din ce in ce mai mici (au din ce in ce mai putina importanta economica) pe masura ce rata de discontare (actualizare) se mareste. Tinand seama ca in costurile totale se cuprind si fondurile de investitii cheltuite care apar integral la inceputul perioadei de realizare a obiectivului si ca acestea din urma se cuprind dispersat in marimea veniturilor (sub forma cotelor de amortizare), se ajunge la situatia in care veniturile totale actualizate sunt egalate de costurile totale actualizate. Acest punct corespunde cu rata interna de rentabilitate. Astfel spus, rata interna de rentabilitate este aceea rata de actualizare pentru care venitul net actualizat este 0.

Daca reprezentam grafic evolutia veniturilor brute actualizate si a costurilor totale actualizate, se obtine urmatoarea reprezentare :


Fig. 5.1 Evolutia veniturilor brute totale actualizate si a costurilor de productie

la diferite rate de discontare

Rezulta ca rata interna de rentabilitate este acea rata de discontare la care valoarea venitului net actualizat ( VNA ) este zero. Rata interna de rentabiliate nu trebuie confundat cu rata de rentabilitate financiara care se calculeaza ca raport intre profitul anual si costurile anuale de productie.

Este oportun ca selectarea proiectelor de investitii in functie de RIR, sa aiba loc prin comparare cu eficienta economica obtinuta la obiective economice similare din tara, dar in mod deosebit din strainatate unde acest indicator se calculeaza in mod uzual. BIRD ia in considerare si analizeaza numai acele proiecte de investitii la care rata interna de rentabilitate se situeaza la cote superioare normei de 15%.

Stabilirea nivelului de rentabilitate se poate face prin reprezentare grafica (fig. 5.2) sau calculul analitic. De fiecare data se impune stabilirea unui venit net actualizat pozitiv ( VNA+ ), care corespunde unei rate minime (a min) si unui venit net actualizat negativ ( VNA- ), care corespunde unei rate maxime (amax). Valorile nivelului venitului net la cele doua rate de actualizare se plaseaza, intr-un sistem de axe rectangulare ( fig. 5.2), care exprima pe abscisa diferite rate de rentabilitate iar pe ordonata evolutia venitului net actualizat. Se unesc printr-o dreapta punctele ce corespund nivelului venitului net actualizat la amin si amax . La intersectia acestei drepte cu abscisa se afla punctul care exprima rata interna de rentabilitate a obiectivului respectiv.


0

Fig. 5.2 Calculul ratei interne de rentabilitate


La folosirea calculului analitic se aplica relatia :

relatie ce decurge din asemanarea triunghiurilor din figura 5.2 Atragem atentia ca venitul negativ VNA- se considera in modul. Cateva precizari privind alegerea ratelor de discontare :

- se recomanda ca amin si amax sa se aleaga in asa fel incat pentru amin sa se obtina un venit net actualizat pozitiv, iar pentru amax unul negativ;

- diferenta intre ratele de discontare alese ( amin si amax ) sa nu fie mai mare de 5% deoarece in intervalul x ‘ s-a presupus ca VNA are o evolutie liniara iar in realitate evolutia este sub forma unei functii ce ar putea fi exprimata printr-o parabola (curba intrerupta); de aceea si valoarea ratei de rentabilitate economice se va rotunji intotdeauna in minus;

- din cele aratate, rezulta ca amin si amax , se stabilesc prin incercari; pentru a limita, pe cat posibil, numarul incercarilor, mai intai se face o determinare aproximativa a ratei de rentabilitate economica, raportand marimea profitului mediu anual la marimea investitiilor, dupa care se corecteaza astfel : daca durata de functionare este mai mica de 5 ani se scad 0.20; intre 5-10 ani se scade 0.10; intre 10-15 ani se scade 0.05; pentru durate mai mari de 15 ani se considera coeficientul de actualizare corespunzator raportului dintre profitul mediu anual si investitia totala. Rata astfel gasita se considera limita de calcul pentru rata de actualizare.

In cadrul metodologiei BIRD rata interna de rentabilitate este unul dintre cei mai semnificativi indicatori ai eficientei proiectelor de investitii deoarece exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe intreaga durata de functionare a obiectivului, stabilind puterea economica a acestuia, respectiv profitul net ce se obtine la un leu efort total, cu investitia si cu productia. Acest indicator, dupa nivelul la care se face analiza, imbraca doua forme si anume rata interna de rentabilitate economica ( RIRE ), in cazul analizei economice si rata interna de rentabilitate financiara ( RIRF ), pentru analiza financiara. Continutul veniturilor si al costurilor este cel aratat la indicatorii prezentati anterior.

In exemplul analizat pentru stabilirea ratei interne de rentabilitate trebuie calculat un venit net actualizat pozitiv, corespunzator unei rate minime, si un venit net actualizat negativ, care corespunde unui coeficient de actualizare maxim. Cum pentru analiza economica, dar si pentru analiza financiara venitul net actualizat este pozitiv rezulta ca rata de actualizare aleasa ( 0.15 ) este cea minima, urmand sa se calculeze un venit net actualizat corespunzator unei rate mai mari, de 20%, fapt ce se realizeaza in tabelele 5.3 si 5.4. Pe baza datelor obtinute atat in tabelele 5.1 si 5.2, pentru un coeficient de actualizare de 15% cat si din cele calculate in tabelele 5.3 si 5.4, pentru un coeficient de actualizare de 20%, se poate stabili rata interna de rentabilitate, folosind calculul analitic, in cele doua situatii si anume :



Tabelul 5.3.

Calculul venitului net actualizat pentru analiza economica la un coeficient de actualizare de 20%

miliarde lei

Nr.

crt.

Specificatie

ANII

Total

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

Costuri totale anuale

40

45

120

122

125

125

125

125

128

955

2

Venituri totale anuale

-

-

148

150

150

150

148

146

145

1037

3

Flux de numerar neact.

-40

-45

28

28

25

25

23

21

17

82

4

Factor de actualizare

a = 20%

0.83

0.69

0.58

0.48

0.40

0.33

0.28

0.23

0.19

5

Flux de numerar

actualizat cu a= 20%

-33.2

-31.05

16.24

13.14

10.00

8.25

6.44

4.83

3.23

-1.82

Tabelul 5.4

Calculul venitului net actualizat pentru analiza financiara la un coeficient de actualizare de 20%

miliarde lei

Nr.

crt.

Specificatie

ANII

Total

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

Costuri totale anuale

40

45

135.25

138.25

141.25

141.25

141.25

130

133

1045.25

2

Venituri totale anuale

20

25

148

150

150

150

148

146

145

1082

3

Flux de numerar neact.

-20

-20

12.75

11.75

8.75

8.75

6.75

16

12

36.75

4

Factor de actualizare

a = 20%

0.83

0.69

0.58

0.48

0.40

0.33

0.28

0.23

0.19

5

Flux de numerar

actualizat cu a= 20%

-16.6

-13.8

7.4

5.64

3.5

2.88

1.89

3.68

2.28

-3.13

Se constata o eficienta buna la nivelul economiei nationale ( 19% ) si mai scazuta la nivelul investitorului ( 16.8% ).

g. Cursul de revenire net actualizat, indicator cunoscut si sub numele de rata interna de schimb valutar sau Testul Bruno, reflecta eforturile totale actualizate, cu investitia si cu cheltuielile anuale de productie, exprimate in lei, ce se fac pentru obtinerea unei unitati valutare nete. Se calculeaza cu ajutorul relatiei:


in care :

Rna reprezinta cursul de revenire net actualizat;

Ih – investitiile anuale, exprimate in lei;

Ch – cheltuielile de productie facute in anul h, exprimate in lei;

Vh – veniturile anuale, exprimate in valuta;

Ih si Ch – investitia si cheltuielile anuale de productie, exprimate in valuta;

a si a – rata de discontare a monedei nationale, respectiv a valutei;

d si D – durata de executie si de functionare a viitorului obiectiv economic.

Prin acest indicator se stabileste costul intern al valutei si se urmareste alegerea variantelor de investitii care asigura promovarea exportului si diminuarea importului; el ofera informatii asupra produselor care sunt mai eficiente sa se produca in tara, decat sa se importe sau care sunt indicate sa se importe decat sa se fabrice la intern deoarece asigura un curs de revenire net actualizat nefavorabil, adica mare. Din analiza relatiei prezentate se constata ca la numarator se cuprind toate cheltuielile efectuate in tara, exprimate in lei din care se scad, uneori, produsele care nu pot face obiectul schimburilor externe, actualizate la o anumita rata de actualizare. La numitor se cuprind veniturile nete actualizate, exprimate in valuta.

In legatura cu folosirea acestui indicator se ridica o problema foarte importanta si anume alegerea ratei de discontare, respectiv daca aceasta sa fie aceeasi atat pentru cheltuielile interne cat si pentru valuta externa. Avand in vedere tocmai aspectele prezentate pentru alegerea ratei de actualizare (rata inflatiei, rata dobanzii, eficienta medie pe ramura etc.) trebuie folosite rate de discontare diferite. Un alt aspect deosebit de important il constituie modul cum se face transformarea importurilor din valuta straina in lei. Pentru o fundamentare cat mai realista a variantelor de investitii analizate se foloseste paritatea oficiala. Acest indicator poate fi calculat pentru analiza economic si pentru cea financiara.

3. Senzitivitatea, incertitudinea si riscul in analiza economico – financiara a proiectelor de investitii

In conditiile economiei de piata, proiectelor de investitii trebuie sa li se efectueze o profunda analiza de senzitivitate (sensibilitate). Acest tip de a analiza isi propune sa stabileasca cat de sensibil va fi viitorul obiectiv de investitii la unele modificari, indeosebi negative, ce apar cu siguranta in cursul functionarii sale viitoare. Printre elementele care in mod cert isi vor schimba nivelele de influenta pe parcursul a 10 - 20 ani cat reprezinta viata economica a obiectivului sunt de mentionat epuizarea resurselor initiale de materii prime si schimbarea pietelor de aprovizionare, modificarea preturilor pe piata materiilor prime, cresterea uneori in salturi a salariilor, uzura morala care determina scaderea preturilor la produsele finite invechite etc. Important este deci sa se evidentieze in ce masura viitorul obiectiv functioneaza in mod stabil, chiar prin aparitia unor modificari fata de conditii initiale. Analiza de senzitivitate implica deci probleme referitoare la riscul si incertitudinea economica, specifice problemelor investitionale.

O investitie inseamna o cheltuiala de fonduri financiare si mijloace materiale sigura, pentru un viitor ce contine elemente de incertitudine. Orice investitie productiva contine asadar elemente de incertitudine si de risc. Pe parcursul desfasurarii procesului de productie apar unele cauze care pot influenta rezultatele economice, cum ar fi : prelungirea duratei de realizare a obiectivului sau de atingere a parametrilor proiectati; depasirea volumului de investitii prevazut initial; cresterea preturilor la materii prime si materiale, la energie; cresterea salariilor; modificari defavorabile ale preturilor produselor finite care se desfac in special pe piata externa, dar si la intern.

Toate aceste schimbari antreneaza modificarea ratei interne de rentabilitate a proiectului de investitii, fapt ce impune o analiza a sensibilitatii proiectelor de investitii fata de diferite modificari ce pot sa apara prin recalcularea ratei interne de rentabilitate. Acest indicator poate fi calculat in ambele variante, dar in mod deosebit se impune recalcularea ratei interne de rentabilitate financiare, deoarece aici se resimt influentele ce pot aparea asupra rezultatelor economice. Pentru aceasta, in continuare, vom calcula rata interna de rentabilitate financiara in conditiile in care se considera ca dupa al doilea an de functionare a obiectivului cheltuielile de productie vor creste cu circa 5% fata de cele stabilite initial, pentru fiecare an. Prezentarea indicatorilor si calculul venitului net


actualizat se face in tabelul 5.5, in functie de care obtinem :

Nivelul ratei interne de rentabilitate financiara ne arata ca proiectul de investitii este extrem de sensibil la modificarea nivelului costurilor de productie. In acest caz trebuie analizate toate posibilitatile ce pot modifica costurile in sens negativ pentru a se lua masuri de preintampinare a lor. Daca nu exista astfel de posibilitati se impune renuntarea la proiect, indiferent care este nivelul de eficienta pe plan mondial.

Tabelul 5.5

Recalcularea venitului net actualizat in conditiile modificarii costurilor de productie pentru analiza financiara

miliarde lei

Nr.

crt.

Specificatie

ANII

Total

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1

Costuri totale anuale

40

45

135.25

138.25

148

148

148

136

139

1077.5

2

Venituri totale anuale

20

25

148

150

150

150

148

146

145

1082



3

Flux de numerar neact.

-20

-20

12.75

11.75

2

2

0

10

6

45

4

Factor de actualizare

a = 1%

0.99

0.98

0.97

0.96

0.95

0.94

0.94

0.93

0.92

5

Flux de numerar

actualizat cu a = 1%

-19.8

-19.6

12.37

11.28

1.9

1.88

0

9.3

5.52

2.85

6

Factor de actualizare

a = 5%

0.95

0.91

0.86

0.82

0.78

0.75

0.71

0.68

0.64

7

Flux de numerar

actualizat cu a = 5%

-19

-18.2

10.96

9.64

1.56

1.5

0

6.8

3.84

-2.9

Pe baza celor prezentate, consideram ca utilizarea acestor indicatori in cadrul metodologiei de analiza a eficientei economice a investitiilor productive din tara noastra creeaza conditiile necesare pentru o mai buna evaluare a nivelului eficientei economice, precum si cunoasterea limitei minime de folosire economica a capacitatilor de productie.

ANEXA I

COSTURI CONSTITUIRE - AUTORIZARE FIRME

1. VERIFICARE – REZERVARE DENUMIRE = 280.000 lei

REDACTARE ACT CONSTITUTIV

SRL - 800.000 lei (asociat unic)

1.300.000 lei (doi asociati) + 2% pentru fiecare asociat in plus

SA - 2.000.000 lei (cinci actionari) + 2% pentru fiecare actionar in plus

3. DAREA DE DATA CERTA = 90.000 lei

4. OBTINERE COD UNIC = 35.000 LEI

5. SUSTINEREA CERERII IN FATA JUDECATORULUI DELEGAT = 90.000 lei

6. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL

Tarif Monitorul oficial = 630.000 – 945.000 lei

Tarif CCINA = 90.000 lei

7. INMATRICULAREA IN REGISTRUL COMERTULUI (exemplificari)

Capitalul minim 2.000.000 lei (un obiect de activitate) = 700.000 lei

Capital minim 2.000.000 lei ( activitate completa) = 2.180.000 lei

Capital 25.000.000 lei (un obiect activitate) = 1.700.000 lei

Capital 25.000.000 lei (activitate competa) = 5.100.000 lei

8. AVIZE/ AUTORIZATII FUNCTIONARE

Prevenirea si stingerea incendiilor = 500.000 lei

Autorizare sanitara = 500.000 – 3.000.000 lei (dupa numarul de personal)

Autorizare sanitar – vetreinara = 30.000 – 2.000.000 lei (functie de profil)

Protectia mediului = 300.000 – 3.000.000 lei (functie de activitate)

Protectia muncii = 450.000 – 2.250.000 lei (dupa numarul de personal)

Daca firma functioneaza in baza declaratiei pe proipria raspundere, nu se percep taxe.

9. ALTE TAXE

Timbru judiciar = 1.500 lei

Taxa judiciara = 300.000 lei

Nota: Toate operatiunile se realizeaza la CCINA, Biroul Unic si Biroul de Asistenta pentru Societati.

Costul total (orientativ) in valuta (inclusiv capitalul minim) la 1.07.2002:

S.R.L. = 200 – 450 $

S.A. = 900 – 1.200 $

ANEXA II

Metoda de aplicare a tehnicii actualizarii

Pentru prezentarea unui alt mod de calcul al factorilor de actualizare vom considera un exemplu in care I1, I2, . . .., Id reprezinta investitiile cheltuite in anul 1, 2, . .., d pe durata de realizare a obiectivului ( d ) si P1, P2, . . .., PD profitul anual obtinut in perioada de functionare a obiectivului ( D ). Calculele se pot efectua pentru orice sistem de referinta. Noi vom actualiza aceste sume la doua momente, si anume : momentul inceperii lucrarilor de investitii ( n ) si momentul scoaterii din functiune a obiectivului ( v ).

a)      Actualizarea la momentul inceperii lucrarilor de investitii ( n )

Si de aceasta data vom folosi triunghiurile actualizarii, prezentate in figura de mai jos :


Observam ca pentru actualizarea atat a investitiilor cat si a profitului se foloseste factorul de actualizare z, respectiv :

in care :

Itan reprezinta investitiile actualizate la momentul n;

Ih – investitia din anul h;

d – durata de realizare a obiectivului;

h – anul in care se realizeaza investitia

in care :

Ptan reprezinta profitul total actualizat la momentul n;

Ph – profitul din anul h;

D – durata de functionare a obiectivului;

h – anul in care s-a obtinut profitul, respectiv anul de functionare.

In cazul in care profitul anual este constant, relatia de mai sus devine :

Valorile factorului de actualizare cat si ale factorului de anuitate se gasesc in anexa V.

b) Actualizarea la momentul scoaterii din functiune a obiectivului (v)

Sumele ce urmeaza a fi actualizate, investitiile si profitul, se afla in perioade trecute fata de momentul de referinta v, fapt pentru care se va aplica factorul de fructificare z’, asa cum rezulta si din triunghiurile actualizarii :


Investitiile se vor actualiza astfel :

in care :

Itav reprezinta investitiile actualizate la momentul v.

Profitul se va actualiza astfel :

in care :

Ptav reprezinta profitul total actualizat la momentul v.

Daca profitul este constant in timp, relatia se poate scrie :

Aceasta ultima formula permite determinarea profitului actualizat, respectiv ale efectelor propagate ale acestuia ac urmare a reinvestirii profiturilor anuale.

ANEXA III

Aplicarea algoritmului de programare dinamica

Pentru aplicarea algoritmului de programare dinamica sa consideram exemplul unei societati anonime cu profil mecanic formata din trei sectii principale: forja, prelucrari mecanice si montaj, care urmeaza a fi realizata in doi ani. Investitia totala alocata este de 1400 milioane lei, din care 800 milioane lei urmeaza a fi cheltuiti in primul an. Principalii indicatori ce caracterizeaza cele trei sectii sunt prezentati in tabelul urmator :

Sectia

Simbol

Pret

unitar

( mii lei )

Capacitatea

finala

( mld. lei )

Cheltuieli

de productie

( mld. lei )

Productia

la 1 mil. lei

capital fix

( mii lei )

Materii

prime

Alte

cheltuieli

Forja

Prelucrari

mecanice

Montaj

x

y

z

4200

8000

10000

336

640

800

192

336

640

108

114

160

1500

1800

2000

Necesarul de materii prime ce trebuie achizitionate din afara pentru realizarea unei tone de produse forjate este de 2.4 milioane lei.

Pe baza formulelor prezentate in capitolul referitor la programarea dinamica si a datelor din tabelul de mai sus, se pot calcula :

- coeficientii de prelucrare :

- coeficientii costurilor :

Precizam ca relatiile de recurenta si functia obiectiv se vor referi numai la anul al doilea de executie, deoarece perioada de executie este de doi ani iar in primul an nu functioneaza capacitati de productie. Aceste relatii sunt :

Functia obiectiv este :

Rezolvarea acestui sistem se poate face in patru variante si anume :

a)      . In acest caz rezulta modelul matematic :

b)      . In acest caz rezulta modelul matematic :

c) . In acest caz rezulta modelul matematic :

d)     . In acest caz rezulta modelul matematic :

Pentru exemplificarea modului de calcul, prin metoda grafica, se prezinta primul caz, in care sistemul de restrictii si functia obiectiv se mai pot scrie si astfel:

Inlocuind rezultatele de mai sus in ultima restrictie si functia obiectiv, obtinem :

Din ecuatiile ultimului sistem se scot :

Acestea se inlocuiesc in urmatoarele conditii : X2 Y2 Z2 0, conditii care impun ca in anul al doilea sa nu fie dezafectate capacitati de productie, relatii care se mai pot scrie :

Dupa inlocuire se obtine :

Punand conditiile ca x2 si x sa fie nenegative, se obtine :

Observam ca unele inecuatii sunt implicate in altele, ceea ce ne conduce la urmatorul sistem de inecuatii :

Reprezentarea grafica a restrictiilor si stabilirea domeniului de definitie a acestora se face in graficul din figura urmatoare :

y

A

B

0 C D E y2

Inlocuind coordonatele fiecarui punct in functia obiectiv, obtinem :

F ( A ) = 496.036;

F ( B ) = 487.7;

F ( C ) = -34.6;

F ( D ) = 220.3;

Problema fiind de maxim, solutia optima se afla in punctul A, pentru care y2 = 0 si y = 629.6; celelalte necunoscute se calculeaza pe baza substitutiilor facute si se centralizeaza in graficul din figura urmatoare :

x’2 = 0 y’2 = 629.6 z’2 = 0

X1 = 331.37 x2 = 331.37 Y1 = 629.6 y2 = 0 Z1 = 0

X2 = 4.63 Y2 = 10.4 Z2 = 80

v2” = 289.3 x2” = 0 y2” = 0

Din analiza graficului rezulta ca in anul unu se impune construirea aproape in totalitate a primelor doua sectii, care sa fie puse in functiune la sfarsitul acestui an, obtinandu-se din productia realizata in anul al doilea de executie un profit de 496.036 mld. lei.

Asemanator pot fi calculate si celelalte trei variante prezentate, dupa care alegem varianta optima de realizare a obiectivului economic, respectiv acea varianta care prevede obtinerea unui profit maxim.









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Elaborarea bilantului economic
Industria metalelor usoare
Economia naturala
Clasificarea burselor
COEZIUNEA ECONOMICA SI SOCIALA
Inceputurile si evolutia gandirii economice premoderne
Administratia electronica e-Government
Evaziunea fiscala legala: patru cai legale de a pacali fiscul




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu