Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
Organizarea sistemului bursier din Romania

Organizarea sistemului bursier din Romania



Organizarea sistemului bursier din Romania

Piata de capitaluri organizata cuprinde, practic, trei categorii de agenti economici ce participa la activitatea Bursei de Valori si OTC :

I. Prima categorie este cea a agentilor economici, care emit ordine de bursa, respectiv cumparatorii si vanzatorii de titluri. Acestia formeaza, de fapt, cererea si oferta de titluri la Bursa. Cererea si oferta se pot exprima ??? de bursa (OC si OV) sau prin oferte publice (de cumparare - OPC, de vanzare - OPA si de schimb sau de conversie - OPS). In aceasta categorie se inscriu si asa numitii investitori institutionali (societati de investitie, de asigurari, fonduri mutuale etc.). Acestia actioneaza in nume propriu sau in numele clientilor lor. Concentrand sume mari de bani, ei emit ordine de bursa in cantitati mari si cu economii apreciabile la costurile de tranzactionare.



II. A doua categorie este cea a intermediarilor bursieri, respectiv a tuturor societatilor si agentilor de valori mobiliare, inclusiv a Bursei de Valori si OTC. Acesti intermediari bursieri (1) colecteaza ordinele de bursa ( OC, OPC, OV, OPA, OPS ), (2) depoziteaza titlurile, ce vor fi vandute si sumele de bani cu care vor fi cumparate, (3) centralizeaza ordinele de bursa si stabilesc cursul bursier, (4) executa ordinele de bursa si avizeaza clientii, (5) tin evidenta titlurilor, (6) ofera informatii bursiere si servicii de consultanta etc. Pentru realizarea acestor activitati sunt constituite si specializate societati de valori mobiliare (SVM), cu agenti de valori mobiliare (AVM), societati de compensare, decontare si depozit (Bancoop si SMCDD), Bursa de Valori Bucuresti (BVB) si societatea de tranzactionare automata pe OTC (RASDAQ), Registrul Bursei de Valori (RBV) si Registrul Roman al Actionarilor (RRA), societati de consultanta bursiera, editoriale etc.

Multitudinea acestor intermediari, avand acelasi obiectiv general, respectiv realizarea ecilibruliu dintre cerere si oferta de titluri, pune problema coerentei activitatilor si a garantiei angajamentelor lor. Coesiunea se asigura prin organizare lor in retea, sustinuta de un sistem informatic eficace (in 'timp real' pe cat posibil). In ceea ce priveste protectia clientilor, aceasta se asigura partial prin capitalul social cu care fiecare societate de intermediere garanteaza angajamentele lor. O protectie suplimentara are loc prin intermediul fondurilor de garantare constituite la nivelul celor doua sisteme bursiere (BVB si OTC) din contributia membrilor acestora (SVM - uri in principiu). Fondurile de garantare pot fi folosite si pentru intrajutorarea unor SVM - uri aflate in dificultate financiara temporara.

III. A treia categorie este cea a organismelor de supraveghere si control al activitatii bursiere. Intre acestea se detaseaza Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), cu atrbutii majore in autorizarea emisiunii si punerii in circulatie a titlurilor, in autorizarea SVM si AVM si supravegherea Bursei si OTC s.a.. Asociatia Bursei, prin Comitetul Bursei (in calitate de Consiliu de Administratie) si Asociatia Nationala a SVM (ANSVM) prin comitetul sau director, iau decizii privind strategia activitatii bursiere din tara noastra. Banca Nationala a Romaniei, prin atributiile sale de coordonare a circulatiei monetare din tara noastra, are implicit atributii si pe piata bursiera. In aceeasi pozitie se mai afla Ministerul de Finante, Agentia Nationala de Privatizare si alte organisme romanesti ale privatizarii.

O reprezentare shematica a organizarii bursiere si celei extrabursiere a valorilor mobiliare se surprinde in figura3.1.


Figura 3.1. Schema de principiu de organizare a pietei bursiere

nationale.

Statutul este actul constitutiv al institutiei bursei si stabileste in principal, drepturile si indatoririle membrilor bursei, managementul si organizare interna a institutiei, principiile functionarii bursei, precum si solutionarea litigiilor care pot sa apara intre participanti pe piata.

Regulamentul prezinta in detaliu modul de realizare a activitattii bursei, respectiv cerintele si modalitatile de desfasurare a tranzactiilor cu titluri financiare.

Cum rolul bursei in economie depinde in mare masura de credibilitatea acestei institutii, atat prin lege, cat si prin statutul si regulamentul bursei, se urmareste impunerea unor conditii menite sa garanteze profesionalismul si corectitudinea tranzactiilor bursiere, in general o imagine favorabila a bursei in randul masei mari de investitori.

Ca institutie specifica economiilor de piata, bursa poate fi definita ca o asociatie organizata a comerciantilor, industriasilor, agricultorilor, armatorilor, agentilor de asigurari sociale etc., in vederea de negocieri de valori publice si private pe piata capitalului.

Bursele de valori sunt piete special organizate de catre stat sau de catre asociatii particulare, in cadrul carora se pot incheia tranzactii cu valori mobiliare: actiuni, obligatiuni, titluri de renta, bonuri de tezaur etc.

Negocierile in cadrul burselor se desfasoara intr-un anumit loc, in zile si la ore fixate in cadrul programului de lucru al acestora.

La burse, partile contractante incheie operatiunile lor prin intermediul agentilor de schimb si, pana la sfarsit, partenerii nu se cunosc intre ei, deoarece operatiunile se negociaza pe baza ordinelor de vanzare sau cumparare primite in acest sens. In prezent, aproape in toate statele cu economie de piata, precum si in marile centre comerciale functioneaza burse de insemnatate, fie locale, fie internationale.

1 Structura organizatorica a bursei de valori

Rolul si importanta burselor a crescut in ultimul timp, datorita unui complex de factori, din care se pot mentiona:

bursa constituie o piata principala pe care se intalnesc cererea si oferta de capital, intr-un echilibru asigurat de legile liberei concurente;

tranzactiile in cadrul bursei se incheie pe baza unor reglementari bine determinate si a unor uzante si reguli cunoscute, fapt ce sporeste increderea intre vanzatori si cumparatori;

cotatiile care se stabilesc in cadrul burselor pot influenta nivelul preturilor si cursul de schimb pentru operatiunile care se incheie in afara acestora. Dupa cum este cunoscut, o parte importanta din afaceri se negociaza direct intre vanzatori si cumparatori, iar acestia se orienteaza pe baza cotatiilor oficiale la bursa;

bursele constituie locul unde se concentreaza un mare volum de informatii cu caracter economic, financiar, politic etc. ;

fondurile de investitii si capitalurile sunt orientate prin activitatea bursiera spre acele domenii de activitate care poseda un grad mare de eficienta;

ofera posibilitatea schimbarii imediate a titlurilor in lichiditati; detinatorii de obligatiuni le pot vinde la bursa si pot recupera banii imprumutati inainte de scadenta;

contractele pentru operatiunile negociate la bursa se intocmesc pe baza unor formulare tip, cu valoare de acte juridice.

Participantii la activitatea de bursa sunt interesati sa obtina toate informatiile cu privire la perspectivele dezvoltarii economice, in ansamblu, cat si pe diverse domenii.

In functie de aceste informatii se poate ajunge la o optiune referitoare la folosirea resurselor financiare, fie ca depuneri la banci si case de economii, fie pentru cumparea de actiuni, obligatiuni etc.

2. Statutul si regulamentul Bursei de Valori

Regimul juridic al burselor constituie forma sub care aceste institutii se organizeaza , fie sub forma de societati pe actiuni , fie ca asociatii comerciale.

Sunt si situatii cand bursele functioneaza in cadrul Camerelor de Comert si Industrie, ca sectoare cu activitati distincte. In afara de bursele particulare, in diverse tari functioneaza burse administrate cu participarea statului. Ele functioneaza pe baza legilor tarilor pe teritoriul carora sunt instituite si se mai numesc burse organizate.

Conform practicii internationale, bursele se infiinteaza pe baza cererii asociatiilor fondatoare si cu avizul Camerei de Comert si Industrie.

Majoritatea burselor contemporane se bazeaza pe principiul autoreglementarii, stabilindu-si modul de organizare si functionare prin adoptarea statutului si regulamentului propriu.



Infiintarea si functionarea unei burse presupune indeplinirea catorva conditii:

existenta pe scara larga a marilor firme, organizate ca societati pe actuni; acestea au nevoie de capitaluri uriase pentru a-si desfasura activitatea, de unde necesitatea impartirii lor in actiunii si obligatiuni

dispersarea actiunilor si obligatiunilor la un numar suficient de mare de posesori; daca acestea ar fi detinute doar de guvern si de cateva persoane bogate, schimbul de efecte s-ar face prin negociere directa si nu ar mai fi necesara existenta unui loc de comercializare a lor.

reglementarea stricta a activitatii tranzationale prin limitarea numarului de participanti, stabilirea unui cod de conduita pentru intermediari, precizarea modului de desfasurare a sedintelor de bursa (pentru evitarea speculatiilor).

Statutul (charter sau constitution) este actul de constituire al institutiei bursiere, care stabileste in principal:

1. drepturile si indatoririle membrilor bursei;

2. managementul si organizarea interna a institutiei;

3. principiile functionarii bursei;

4. solutionarea litigiilor.

Printre capitolele esentiale ale statutului unei burse de valori, mentionam:

obiectul negocierilor care se efectueaza in cadrul bursei;

drepturile si obligatiile participantilor;

modalitatile de admitere a membrilor asociati in cadrul bursei;

modul de alegere a Comitetului de conducere al bursei;

atributiile adunarii generale sau ale asociatiei bursei;

adoptarea hotararilor in cadrul Adunarii Generale sau a asociatiei bursei;

atributiile Comitetului bursei;

secretariatul bursei si atributiile acestuia;

activitatea desfasurata de agentii oficiali si numirea acestora, precum si a suplinitorilor;

atributiile Comisiei de arbitraj;

frecventarea burselor;

finantarea burselor;

atributiile camerei sindicale de pe langa bursa;

sindicul bursei de efecte, actiuni si schimb;

reguli de baza privind contractele;

procedura tranzactiilor in sala de negocieri;

dispozitii privind activitatea economica a bursei, prin balantele de venituri si cheltuieli, gestiunea tranzactiilor, controlul financiar etc.;

Regulamentul bursei ( rules and regulation ) prezinta in detaliu modul de realizare a activitatii bursei, respectiv cerintele si modalitatile de desfasurare a tranzactiilor cu titluri financiare. In acest sens, sunt precizate conditiile pentru admiterea titlurilor la cota bursei (cotare sau listare ), sistemele de tranzactii acceptate, tipurile de operatiuni care se realizeaza in bursa, modul de primire si executare a ordinelor, executarea contractelor in bursa, regulile privind diseminarea informatiei bursiere.

In afara de aceste elemente cadru, in statutul de organizare si functionare a bursei se cuprind si alte date in functie de specificul obiectului de activitate.

Bursa de stat, organizata si reglementata prin legi speciale, se regaseste, cu predilectie, in tarile cu drept latin, agentii de bursa fiind considerati ca functionari publici, detinand monopolul tranzactiilor.

Bursele private sunt asociatii ale persoanelor fizice si juridice, create in conditiile legii, care reglementeaza constituirea, exploatarea si dezvoltarea unei piete secundare de capital.

Institutia bursei este o persoana juridica noua, care se autoreglementeaza si se autoguverneaza.

Forma cea mai cunoscuta a unei burse private de valori este asociatia fara scop lucrativ, care isi regaseste echivalentul la marile burse din New York, Tokyo, Toronto si Montreal, Olso etc.

Fata de aceste modele, practica diferitelor tari inregistreaza si alte tipuri de bursa.

Cum rolul bursei in economie depinde intr-o masura insemnata de credibilitatea acestei institutii, atat prin lege, cat si prin statutul si regulamentul bursei, se urmareste impunerea unor conditii menite sa garanteze profesionalismul si corectitudinea tranzactiilor bursiere, in general o imagine favorabila a bursei in randul investitorilor.

3. Membrii bursei

In mod obisnuit, Asociatia bursei este imputernicita sa admita ca membri orice companie din tara sau strainatate, firma, asociatii de comert sau persoane fizice, pe baza aprobarii Comitetului bursei.

Obtinerea calitatii de membru depinde de o serie de conditii:

frecventarea anterioara a bursei in decursul unei perioade;

detinerea unei firme proprii sau prestarea unei anumite activitati;

recomandarea din partea unor membri ai bursei;

depunerea unei garantii, etc.

Membrii burselor au dreptul sa frecventeze bursa, sa aleaga si sa fie alesi in Comitetul bursei, sa faca parte din comisia de arbitraj sau alte comisii ale bursei, au obligatia sa respecte dispozitiile in vigoare, achitarea cotizatiei anuale sau speciale etc. Pot fi membri ai bursei:

bancile, prin unul din directori, bancherii sau persoanele care au firma comerciala inscrisa si efectueaza operatiuni la bursa in mod curent;

societatile care au titlurile inscrise la cota oficiala, prin reprezentantul acestora;

agentii oficiali care fac parte de drept din Asociatia bursei.



Calitatea de membru plin al Asociatiei bursei se obtine pe baza de cerere scrisa. Cererile respective se examineaza de o comisie formata din Presedintele Camerei de Comert, Presedintele Comitetului bursei sau un membru din Comitet, un delegat al asociatiei bancilor, sindicatul bursei si comisarul Guvernului. Decizia se ia cu o majoritate absoluta a membrilor si este definitiva.

Pentru a deveni membri plini, firmele si societatile in cauza trebuie sa fie recomandate de catre doi membri existenti si sa se ocupe de activitati specifice bursei respective.

Firmele care nu-si achita cotizatiile sunt revocate din calitatea de membri ai asociatiei. Ele sunt solicitate sa prezinte explicatii Comitetului Bursei, care apreciaza justificarile aduse de membrii respectivi.

Cotizatiile se platesc de la 1 ianuarie in fiecare an. Pierderea calitatii de membru plin aduce dupa sine excluderea acestuia din toate drepturile si privilegiile de care ar putea beneficia. Aceste firme pierd isi dreptul de transfer al calitatii de membru plin.

In cazul suspendarii membrului asociat, abonamentul anual se plateste in continuare.

Potrivit reglementarilor din diverse tari, excluderea din calitatea de membru al asociatiei bursei se pronunta de catre Comitetul bursei, cu majoritate de voturi in urmatoarele cazuri:

daca se negociaza valori neinscrise in cota, in timpul sedintelor oficiale;

daca nu se executaangajamentele luate din operatiuni de bursa;

cei care se declara faliti si cei care absenteaza repetat de la indeplinirea obligatiilor de serviciu;

daca nu se aplica sau respecta legile, regulamentele si dispozitiile statutare ale bursei sau cand tulbura ordinea si ofenseaza demnitatea institutiei.

Pierderea calitatii de membru poate fi definitiva sau temporara si, in acest caz, poate fi ridicata cu aprobarea Comitetului atunci cand cauzele au fost inlaturate.

Asociatiile burselor au dreptul sa admita in cadrul lor persoane care sa opereze intr-o forma restransa fata de calitatea de membru plin. In asemenea situatie, societatile in cauza sunt recunoscute ca membrii afiliati.

Calitatea de membru afiliat, ca si cea de membru plin nu este personala, ci este obtinuta de firma pe care o reprezinta diferite persoane legal imputernicite.

Membrii afiliati platesc o taxa care se fixeaza de Comitetul bursei si au dreptul de a participa la Adunarile Generale.

Litigiile privind statutul, drepturile, obligatiile membrilor afiliati sau orice neintelegeri care ar putea aparea si nu sunt stipulate expres in regulamentul de functionare a bursei se prezinta Comitetului bursei, a carui decizie este definitiva.

Asociatia bursei poate admite ca diferite firme sau companii straine sa negocieze pentru clientii lor titluri de valoare pe pietele respective. Aceste firme, cand sunt alese, devin membri afiliati straini.

Pentru a deveni membru afiliat strain, firmele respective se propun de catre un membru plin al asociatiei.

Dupa plata taxelor stabilite, noul membru semneaza o declaratie de recunoastere a regulilor bursei cu toate modificarile care vor fi aduse ulterior.

Tranzactiile facute de aceste firme se inregistreaza in documentele speciale, destinate membrilor afiliati straini. In cazul in care acestia nu platesc taxele prevazute, alegerea lor devine nula de drept.

Numarul membrilor afiliati straini este limitat prin Statutul bursei si nu poate fi depasit.

Membrii afiliati straini incheie tranzactii prin intermediul membrilor plini ai bursei, nu au drept de vot si nu participa la beneficii si distribuirea unor fonduri.

Membrii afiliati straini au posibilitatea de a-si transfera calitatea, prin vanzare sau prin alte cai legale, cu conditia ca noua societate sa fie aleasa ca membru, conform Statutului sau legilor in vigoare.

Cand o societate inceteaza a fi membru afiliat strain, secretariatul bursei face un anunt catre ceilalti membri plini, mentionand data la care membrul respectiv a pierdut aceasta calitate.

4. Administrarea bursei

Potrivit practicii pe plan international, organizarea si conducerea burselor de valori – managementul bursei – se realizeaza diferit de la tara la tara si chiar de la bursa la bursa. Indiferent de caracteristicile particulare, se poate defini un model general al managementului bursier, care include patru mari categorii de organisme:

1) de decizie;

2) de executie;

3) de consultanta;

4) de control.

Organismele de decizie

Functia de decizie este asigurata prin forumul suprem al bursei, care poate fi :

adunarea generala(in cazul burselor constituite ca societati pe actiuni);

asociatia bursei (in cazul asociatiilor fara scop lucrativ);

Asociatia bursei este formata din totalitatea membrilor acesteia. Ea este condusa prin organul suprem, Adunarea Generala. Adunarile Generale se tin ori de cate ori este nevoie, dar cel putin de doua ori pe an, de regula in martie si octombrie.

Adunarea Generala poate fi intrunita la cererea a cel putin ¼ din totalul membrilor sai, sau a Comitetului Bursei.

Adunarea Generala este constituita legal cu jumatate din numarul total al membrilor. Daca la prima convocare nu s-a intrunit majoritatea, se convoaca o noua Adunare Generala peste cel mult 10 zile, care lucreaza statutar cu orice numar de membri prezenti. Deciziile Adunarii Generale se adopta cu majoritatea membrilor prezenti la sedinta

Adunarea Generala a bursei are urmatoarele atributii:

elaborarea si modificarea statutului bursei;

aprobarea regulamentului de functionare;

desemnarea organelor de conducere permanenta a comitetelor bursei;

numirea, aprobarea si avizarea conducatorilor bursei;

supravegherea si controlul general al activitatii bursei;

adoptarea oricaror decizii ce-i sunt conferite in exclusivitate prin statut;

alegerea presedintelui si vicepresedintilor;

alegerea secretariatului bursei si a secretarului acesteia;

Presedintele, vicepresedintele si secretariatul constituie Biroul Adunarii Generale.

alege membrii delegati in Comitetul Bursei;

alege membrii care formeaza Comisia de arbitraj, in sarcina careia intra solutionarea litigiilor;

rezolva si solutioneaza orice alte chestiuni privind organizarea si functionarea bursei.

In Adunarea Generala nu pot participa la vot decat membrii plini care au o vechime mai mare de un an in Asociatia bursei si au platit la zi cotizatia aferenta. Face exceptie Adunarea Generala de constituire a bursei.



In afara de Adunarea Generala ordinara, membrii bursei pot fi convocati pentru Adunari Generale extraordinare.

Aceasta adunare se convoaca la cererea unui anumit numar de membri, prevazut in statutul bursei sau in legea de organizare si functionare a burselor din tarile respective.

In cererea de convocare trebuie sa se mentioneze detaliat ordinea de zi si motivatiile acesteia. In cazul in care Comitetul bursei nu convoaca Adunarea Generala intr-un anumit numar de zile, semnatarii cererii pot convoca ei insisi Adunarea Generala extraordinara.

Problemele care se examineaza de catre Adunarea Generala extraordinara sunt considerate speciale, cu exceptia celor care se refera la:

examinarea exercitiului financiar,

alegerile de membri ai Comitetului si ai altor organisme care se schimba periodic.

Pe perioada intre doua Adunari Generale, functia de decizie este asigurata, in functie de statutul bursei si de traditie, de:

Consiliul directorilor

Consiliul guvernatorilor

Consiliul bursei

Comitetul bursei.

Comitetul bursei este format dintr-un anumit numar de membri plini, in functie de marimea si importanta bursei respective. Printre atributiile Comitetului se pot mentiona:

elaborarea si urmarirea respectarii statutului si regulamentului;

aprobarea structurii organizatorice a institutiei bursiere;

angajarea cadrelor de conducere, respectiv a functionarilor superiori din aparatul executiv;

coordonarea si supravegherea modului de functionare a bursei;

convocarea Adunarilor Generale ordinare si extraordinare;

admiterea cererilor de aderare a noilor membri afiliati si a membrilor afiliati straini.

La desemnarea membrilor Consiliului sau comitetului de conducere se are in vedere caracterul reprezentativ al sau, atat pentru institutia bursei, cat si pentru agentii economici terti care participa la tranzactiile bursiere. Ca atare, in consiliu sunt reprezentati:

membrii bursei

investitorii

firmele emitente de titluri

uneori statul, printr-un reprezentant al Guvernului sau al autoritatii pietei.

Organismele executive

Desfasurarea curenta a activitatilor bursei se realizeaza de catre un aparat executiv, format din:

- angajati cu functii de conducere

- lucratori operativi

Conducatorul acestui aparat, si reprezentantul de drept al institutiei este presedintele bursei ( la unele burse Directorul general) ales, de regula, de Consiliu (comitet) si aprobat de adunarea generala. Presedintele nu este membru al bursei, ci un functionar angajat prin contract de management, pentru indeplinirea deciziilor luate de Adunarea Generala si Comitetul bursei.

Aparatul executiv poate fi completat cu unul sau mai multi vicepresedinti sau directori executivi, cu atributii strict delimitate prin regulamentul de organizare si functionare.

Aparatul executiv al bursei transpune in practica, prin activitatea sa curenta, hotararile si deciziile Adunarii Generale si ale Comitetului bursei. Acesta este organizat pe departamente si servicii, cu roluri diferite, in functie de segmentul de activitate pe care se grefeaza.

Principalele departamente operative in cadrul unei burse de valori sunt:

departamentul pentru cotatii, cu rol in admiterea titlurilor mobiliare pe piata, informarea asupra acestora etc.

departamentul de supraveghere a pietei, cu rol in controlul asupra tranzactiilor;

departamentul de cliring, cu rol in executarea contractelor bursiere;

departamentul informatic, cu rol in prelucrarea automata a informatiilor bursiere;

departamentul de analiza si cercetare-dezvoltare, cu rol in elaborarea strategiei bursei respective;

departamentul de relatii cu publicul si relatii internationale.

Alaturi de aceste subdiviziuni cu rol executiv in activitatile specifice bursei se gasesc si servicii functionale, caracteristice oricarei societati: personal, administrativ, tehnic, financiar-contabil, secretariat, presa-editura.

Organismele consultative

Organismele consultative ale unei burse de valori au rolul de a asista si a consilia, prin consultanti de specialitate si experti, organele de conducere ale institutiei. In practica marilor burse se intalnesc urmatoarele organisme:

comitetul de supraveghere, cu rol de a veghea la respectarea normelor si procedurilor legale si regulamentare privind incheierea si derularea tranzactiilor pe piara bursiera;

comitetul pentru membri, care controleaza modul de respectare a criteriilor si normelor stabilite pentru dobandirea pastrarea si pierderea calitatii de membru asociat, afiliat sau afiliat strain;

comitetul pentru disciplina, care raspunde de respectarea normelor de etica si deontologie profesionala a celor care desfasoara activitati in cadrul bursei, la cererea Comitetului sau Adunarii Generale;

comitetul pentru introducerea pe piata a noi titluri de valoare, a unor noi operatiuni bursiere, precum si a unor inovatii financiare;

comisia de arbitraj, formata din arbitri desemnati de Adunarea Generala, care au rol in solutionarea litigiilor aferente activitatii din cadrul bursei.

Pe langa aceste comitete permanente, Adunarea Generala poate dispune constituirea de comitete speciale, cu activitate permanenta, periodica sau aleatoare, pentru rezolvarea unor probleme specifice.

Organismele de control

Controlul asupra activitatilor desfasurate intr-o bursa este asigurat de organisme specializate, formate din personal calificat, experti, cenzori, revizori contabili. Organele de control lucreaza in stransa colaborare cu Comitetul de supraveghere si Comitetul de disciplina si raspund de activitatea lor in fata Adunarii Generale.

Personalul de control este format, fie din membri ai bursei, fie din membri ai organismelor si institutiilor financiare centrale, ca reprezentanti din partea statului.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Influente direct observabile asupra comportamentului consumatorului
Contabilitatea impozitelor si taxelor ca obligatii fiscale ale intreprinderii
STRATEGII DE ADAPTARE A PRETURILOR LA CERINTELE PIETEI
Introducere in istoria gandirii economice
ANALIZA INDICATORILOR DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE
CONTABILITATEA INVENTARIERII GENERALE A PATRIMONIULUI
Decizia si procesul decizional
ABORDAREA PE BAZA DE ACTIVE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu