Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » economie
ROLUL STATULUI IN ECONOMIA MODERNA

ROLUL STATULUI IN ECONOMIA MODERNA



ROLUL STATULUI IN ECONOMIA MODERNA

La nivelul oricarei economii nationale, circulatia fondurilor financiare publice are loc pe seama produsului intern brut, prin transfer de putere de cumparare de la contribuabili catre stat si invers. Astfel, educatia, ingrijirea sanatatii, sistemul de justitie si multe altele sunt furnizate de catre administratia publica pe baza finantarii bugetare.



Conceptul de esec al pietei

• pietele asigura reglarea sistemului economic prin stabilirea preturilor de echilibru ca urmare a jocului concurentei;

• pentru a functiona cat mai eficient pietele trebuie sa fie cat mai apropiate de concurenta perfecta;

• lasat sa functioneze fara restrictii, sistemul piata nu va fi suficient de eficient. Va exista tendinta de a se produce prea mult din anumite bunuri si prea putin din altele.

Esecul pietei = ansamblul de situatii in care nu sunt indeplinite conditiile necesare obtinerii unei solutii privind functionarea eficienta a pietelor.

Cooperarea = asigurarea criteriului Pareto de eficienta: imbunatatirea utilitatii unui individ nu trebuie sa diminueze utilitatea nici unui alt individ.

Factorii care provoaca esecul pietei sunt:

a) existenta bunurilor publice si externalitatile;

b) concurenta imperfecta;

c) informatia incompleta;

d) incertitudinea.

Rezulta ca, apar costurile de tranzactie: costurile de informare, costurile de decizie, costurile de negociere, costurile legale necesare incheierii contractelor (de ex., va fi costisitor atat pentru consumatori, cat si pentru producatori sa se informeze despre intentiile lor reciproce). pietele se indeparteaza de conditiile necesare functionarii eficiente, aparand astfel functia alocativa a statului pentru a corecta efectele negative.

• esecul pietei in asigurarea echitatii, justitiei sociale privind distributia veniturilor si bogatiilor - functia distributiva a statului - interventia pentru a aduce aceasta distributie in limite sociale rezonabile.

• manifestarea inflatiei, somajului, stagnarii cresterii economice, dezechilibrelor balantei de plati functia de stabilizare a statului.

• pentru asigurarea disciplinei contractuale, mentinerea comportamentelor individuale in limitele impuse de societate functia regularizatoare a statului prin organizarea sistemului juridic.

• daca piata ar fi perfecta si completa in sensul intrunirii tuturor caracteristicilor necesare functionarii eficiente, si daca nu s-ar pune problema coordonarii actiunilor indivizilor, atunci functiile guvernului s-ar limita doar la redistribuirea veniturilor si la asigurarea justitiei sociale.

1.1. Functia alocativa a statului

Un element fundamental al sistemului economiei de piata este proprietatea particulara asupra capitalului.

• proprietatea individuala: confera unui individ dreptul de proprietate asupra unui bun si implicit dreptul de a exclude alti indivizi de la beneficiile furnizate de acel bun

• proprietatea comuna: un grup de persoane au dreptul nerestrictionat de a beneficia de obiectul acelei proprietati; nimeni nu poate vinde dreptul sau la beneficii altui membru din grup si nici nu poate exclude vreun membru de la beneficiile bunului.

Text Box: Tragedia proprietatii comune (tragedy of commons) (Hume)
• un numar de indivizi (vecini) au acces la o pajiste aflata in proprietate comuna.
• fiecare individ are voie sa-si pasca animalele si nici un individ nu are dreptul sa vanda pajistea, sau parti din aceasta; deoarece nici un individ nu are voie sa vanda altuia dreptul de utilizare a pajistii, rezulta ca nu poate exista nici un schimb.
• pajistea fiind un bun liber, indivizii vor avea tendinta sa o foloseasca in exces, ceea ce va conduce la o deteriorarea rapida a acesteia.
• daca un individ doreste sa introduca un sistem de drenare, sau alta masura care ar imbunatati calitatea pajistii, ceilalti vor beneficia de rezultate fara sa suporte costurile.
• in cazul unui grup mic se poate negocia mai usor o solutie pentru rezolvare problemei. Daca grupul este mare obtinerea unui consens este costisitoare, atunci costurile de tranzactie si de luare a deciziei sunt mari.

Astfel, in absenta unei reguli de utilizare interesele individuale ale fiecarui individ pot intra in conflict.

Text Box: Conceptul pasagerului clandestin (free rider)
• pasager clandestin este un individ care nu-si prezinta corect intentiile de a beneficia de un bun aflat in proprietate comuna si prin urmare nu plateste pentru aceste beneficii.
• pentru fiecare membru al grupului este rational sa fie pasager clandestin; daca toti membrii grupului vor juca rolul pasagerului clandestin in final nici unul dintre ei nu va mai putea beneficia de proprietatea comuna, ca urmare a deteriorarii acesteia.
• Pasagerul clandestin presupune ca toti ceilalti membri ai grupului nu vor juca acelasi rol.
• Indivizii constata ca este in interesul lor sa nu furnizeze informatii false celorlalti. In cazul unui bun privat intentia de a trisa scade pe masura ce grupul consumatorilor creste.

Drepturile de proprietate comuna sunt utilizate pana la punctul in care utilitatea marginala egalizeaza pretul. Astfel de drepturi sunt de dorit acolo unde nu sunt implicate resurse rare; acolo unde sunt implicate resurse rare astfel de drepturi produc o utilizare ineficienta a resurselor: utilizarea excesiva; epuizarea prematura a resurselor naturale si congestia.

David Hume: rolul statului este de a reglementa comportamentul individual astfel incat sa se reduca tragedia proprietatii comune; rolul guvernului este de a aloca utilizarea in timp a resurselor astfel incat sa asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.

Solutia pietei ar putea fi imbunatatita numai daca fiecare individ coopereaza. Statul poate oferi o solutie deoarece el dispune de forta coercitiva. Coercitia este vazuta in sens benefic si anume ca alocarea resurselor pe care statul le produce sa fie o imbunatatire in sens Pareto a rezultatului necooperant.

Thomas Hobbes: este in interesul indivizilor sa incheie un contract social implicit si sa se supuna puterii de reglementare a statului; este necesara interventia statului pentru a restrange pasiunile naturale ale oamenilor pentru violenta.



1.1.1.Bunurile publice pure

Paul Samuelson: consumul unui individ nu duce la scaderea consumului altui individ: pacea si securitatea unei comunitati, apararea nationala, sistemul juridic, controlul poluarii aerului, iluminatul stradal, televiziunea publica.

pe masura ce se adauga mai multi indivizi unui grup care consuma un bun public, calitatea acestuia poate sa scada.


Bunurile publice si esecul pietei

• Caracteristica de non-exclusivitate a bunului public pur: nici un producator care urmareste maximizarea profitului nu va fi stimulat sa ofere un astfel de bun (deoarece nu poate exclude de la consum pe cei care nu platesc).

• Furnizarea privata a unui bun non-rival implica suportarea unui pret; acesta va descuraja utilizarea excesiva a bunului, iar rezultatul este ineficient Pareto.

• Pentru un grup mare de consumatori bunurile publice pure sunt furnizate via buget (nu presupune neaparat ca bunurile sunt produse de sectorul public).

Externalitatile si bunurile mixte

W. Baumol, W. Oates: externalitatea este prezenta “cand o anumita utilitate individuala (A) sau o relatie de productie include variabile reale ale caror valori sunt alese de altii… fara o atentie particulara la efectele asupra bunastarii lui A”.

Ex.: fumul degajat de anumite fabrici.

• externalitati tehnologice: rezultate ale consumului sau productiei desfasurate de un grup si care afecteaza consumul sau productia altor grupuri umane.

• externalitati pecuniare: comportamentul de productie si/sau de consum al unui grup de oameni influenteaza un ansamblu de preturi din economie si prin aceasta modifica restrictiile bugetare, aceasta insemnand ca este afectata bunastarea altor grupuri. Ex.: expansiunea unei industrii produce cresterea preturilor pentru unii factori de productie utilizati in alte industrii.

Abordari:

Arthur Cecil Pigou: impozitarea poluatorului pana cand externalitatea devenea zero; exista costuri de oportunitate date de pierderile beneficiilor private asociate externalitatii, deci nivelul optim al externalitatii este diferit de zero.

• dezeconomii externale: statul incearca sa contracareze esecul pietei prin reducerea volumului productiei acelor bunuri care sunt excedentare.

• economii externale: statul va lua masuri pentru a incuraja producerea bunurilor insuficiente.

Externalitatile genereaza costuri si beneficii care nu sunt incluse in preturile pietei, rezulta ca semnalele furnizate de preturi sunt distorsionate, iar deciziile luate pe baza lor nu vor reflecta pe deplin valoarea resurselor utilizate

Ronald Coase: daca costurile de tranzactie sunt zero (sau scazute), va exista o solutie privata negociata voluntar care sa rezolve problema. In plus, rezultatul este invariant in raport cu modul de definire a drepturilor de proprietate.

Ex.: o intreprindere poate avea drepturi asupra mediului si implicit drepturi de a polua la un anumit nivel. Consumatorii preocupati de calitatea mediului natural vor rascumpara aceste drepturi de la intreprindere, reducand astfel nivelul poluarii.

Teorema lui Coase: nu conteaza cui ii sunt atribuite drepturile de proprietate, rezultatul in materie de poluare va fi acelasi si va fi mereu diferit de zero. Acest lucru este valabil in conditii de costuri de tranzactie nule.

Bunuri publice si bunuri private. caracteristici

Text Box: MOMENT DE REFLECTIE
Coexistenta pietei si esecul statului in cazul bunurilor publice si mixte cere o analiza atenta a conditiilor existente pentru a putea da un raspuns la doua intrebari importante:
1) Care ar trebui sa fie nivelul fondurilor guvernamentale in finantarea producerii de bunuri publice sau mixte?
2) Cine trebuie sa furnizeze bunurile publice sau mixte: guvernul, sectorul privat, sectorul voluntar sau toate impreuna ?
Nu exista raspunsuri definitive la aceste intrebari, raspunsurile putand fi date pentru fiecare caz in parte doar dupa o analiza aprofundata a eficientei cu care sunt produse aceste bunuri de catre fiecare alternativa.

1.2. Functia distributiva a statului


Nu intotdeauna o alocare optima a resurselor, realizata de piata, este considerata corespunzatoare din punct de vedere social. Aceasta diferentiere apare pentru ca, in timp ce in economia de piata baza luarii deciziilor o reprezinta ratiunea economica, in sistemul politic, baza de operare este reprezentata de valorile mai subiective al justitiei, echitatii si dreptatii. Deoarece repartitia realizata de piata duce la mari inegalitati economice, se considera ca statul este indreptatit sa intervina pentru a corecta disfunctiunile de distributie ale pietei, chiar daca aceasta implicare va determina deteriorarea starii initiale de optim Pareto.

Cauzele care duc la aparitia inegalitatilor in repartitia veniturilor realizata de piata sunt diverse si in functie de ele putem deosebi mai multe tipuri de inegalitati:

inegalitati de oportunitati, datorate inegalitatii dotarilor initiale, generate de:

originea si situatia familiala (bagaj genetic, instruire, educatie avere);

discriminari pe plan politic si economic (in functie de rasa, nationalitate, sex, religie, varsta etc.);

inegalitati de remunerare generate de:

investitiile in capital uman (pregatire scolara, profesionala, universitara etc.).

functionarea imperfecta a pietelor (diferente de remunerare in functie de regiune, ramura, pozitie in intreprindere, puterea sindicatelor, legislatie etc.).

Daca unele din aceste inegalitati sunt inevitabile si imposibil de inlaturat, in special cele legate de bagajul ereditar, ele fiind larg acceptate, celelalte sunt considerate nedrepte si se urmareste eliminarea lor in vederea asigurarii egalitatii sanselor.

Existenta acestor inegalitati face ca majoritatea economistilor sa accepte o redistribuire a veniturilor realizate de stat, dar problema care se pune in discutie este aceea a criteriilor dupa care acesta redistribuire trebuie realizata precum si a nivelului si formelor acesteia.

Politica fiscala impreuna cu cheltuielile publice joaca un rol esential in realizarea redistribuirii veniturilor. Impozitele impreuna cu contributiile la asigurari sociale sunt principala sursa prin care statul obtine resursele necesare finantarii diferitelor servicii si a transferurilor gratuite oferite populatiei de statul bunastarii.

O importanta deosebita in procesul redistribuirii o are impozitul progresiv pe venit, prin intermediul caruia are loc o diferentiere a contributiilor contribuabililor la formarea resurselor publice, astfel incat cei cu veniturile mari sa plateasca proportie mai mare din venit sub forma de impozite. Trebuie mentionat ca, atunci cand a fost introdus acest impozit in practica nivelul cotelor era redus iar progresivitatea lor limitata, cota marginala a impozitului nedepasind pana la primul razboi mondial in nici o tara 10%. De la acest moment situatia incepe sa se schimbe, in special in timpul celui de al doilea a razboi mondial, si dupa aceea, cand nivelul marginal al cotelor progresive a ajuns in multe tari la 80-90% si chiar mai mult. De asemenea si impozitele pe avere, impreuna cu cele pe succesiune si donatii, joaca un rol important in realizarea redistribuirii, aplicandu-se si in cazul lor o impozitare progresiva. Daca impozitul pe venit este folosit mai ales pentru corectarea inegalitatilor de remunerare, impozitele pe avere si succesiuni vizeaza in special corectarea inegalitatilor de oportunitati.

1.3. Functia stabilizatoare a statului

Lipsa coordonarii activitatilor economice genereaza stari de dezechilibru general, care au efecte nedorite (subutilizarea capitalului si a muncii, inflatie, dezechilibre ale balantei de plati).

Instrumente

• politica monetara;

• politica fiscala;

• coordonarea deciziilor economice ale diferitelor grupuri de agenti economici din sectorul privat, pentru a a crea conditiile necesare sustinerii cresterii economice.

• asigurarea sociala: acordarea anumitor plati specifice de asigurare: indemnizatii de somaj, asigurari de sanatate, sistemul public de pensii, asigurari pentru incapacitate de munca.

In esenta, functia de stabilizare presupune utilizarea politicii bugetare ca un mijloc de mentinere a unei utilizari ridicate a fortei de munca, un grad rezonabil al stabilitatii nivelului preturilor si o rata corespunzatoare de crestere economica cu luarea in considerare a efectelor asupra comertului exterior si interior.

Din punct de vedere al eficientei folosirii cheltuielilor si a impozitelor pentru relansarea economica, apeland la notiunile de multiplicator al cheltuielilor publice (dY/dG=1/1-C) si multiplicator fiscal (dY/dT=1/1-C), se poate demonstra, ca pentru a lupta impotriva depresiunii economice, cresterea cheltuielilor economice este mai eficienta decat scaderea nivelului impozitelor.

Cu toate acestea, pentru relansarea economica se apeleaza de multe ori, mai degraba la scaderea impozitelor decat la cresterea cheltuielilor publice. Acest lucru se datoreaza faptului ca cheltuiala publica suplimentara se exprima direct printr-o crestere a venitului disponibil care nu este in totalitate cheltuiala (o parte este economisita), si numai ulterior o crestere a cererii, simtitor aplatizata.

Concluzii

Esecul statului este un fenomen tot atat de real ca si esecul pietei. Birocratii sectorului public nu opereaza fara frictiuni si fara costuri. Exista ineficienta, proasta functionare si inertie birocratica. Sectorului public i se cere frecvent sa execute sarcini care in conditii de incertitudine, complexitate si mediu schimbator sunt imposibil de rezolvat. Ceea ce este necesar este identificarea limitelor actiunii guvernamentale si definirea mai clara a avantajului comparativ al sectorului public in cadrul unei economii de piata.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




Analiza situatiei patrimoniale si financiare a intreprinderii
Analiza rezultatelor financiare si a rentabilitatii intreprinderii
Principiile sistemului monetar international
Determinarea punctelor forte si slabe a activitatii intreprinderii in baza analizei efectuate
Societatile de bursa si agentii de bursa
INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII
REGIMUL JURIDIC AL SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA
Globalizarea economiei




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu