STUDIU DE CAZ: LUAREA DECIZIEI DE INVESTITII LA S.C. AMILUX S.R.L.

1. Prezentarea firmei

Societatea comerciala AMILUX S.R.L, este o societate cu capital integral privat infiintata in anul 1994, inscrisa la Registrul Comertului sub nr. J35/1180/1994, avand cod fiscal R5481452, cu sediul social in str. Bistritei, nr.52, loc. Vatra Dornei.

Capitalul social este de 161.858 lei, iar fondul de rezerva de 1.220 lei, iar activitatea de baza sunt confectiile textile, atat productie de serie cat si la comanda, ponderea avand-o productia pentru export.

Prin statutul sau juridic societatea poate infiinta sucursale si filiale, atat in tara cat si in strainatate. S.C. AMILUX S.R.L. isi desfasoara activitatea conform legislatiei in vigoare si are deschis cont atit in lei cat si in valuta la BancPost, sucursala Vatra Dornei. Majoritatea operatiunilor de incasari si plati se face prin intermediul acestei banci, atat pentru clienti si furnizori cat si pentru cei externi.

Desfacerea produselor si prestarea serviciilor se realizeaza pe piata din Romania in cea mai mare parte, iar pe piata externa ca Germania, Austria, Italia, Belgia. Clientii firmei sunt persoane fizice si juridice, numarul acestora depasind 35. Cererea pe piata externa inregistreaza o crestere de aproximativ 12 % pe an, iar pe piata interna se mentine aproximativ constanta.

In vederea aprovizionarii cu materii prime si materiale firma are incheiate contracte pe termen scurt, mediu si lung cu diversi furnizori din tara si din strainatate. Firma se aprovizioneaza de la un numar relativ mare de furnizori, insa primii sapte in ceea ce priveste valoarea materialelor, produselor furnizate, acoperirea peste 80 % din totalul valoric al achizitiilor.

Activitatea de baza a societatii este productia de confectii in serie, in sistem Lohn, pentru mai multe firme din Germania, contractul se desfasoara cu firma Habitex International SA Belgia, Bruxelles, firma cu care societatea are incheiat un contract pentru executarea de imbracaminte exterioara pentru adulti. Pe langa acesta, activitatea societatii mai are si alte obiecte de activitate:

lucrari de comanda confectii imbracaminte de import - export;

desfacerea de marfuri;

comert cu amanuntul in magazine proprii.

Societatea dispune de un numar de 2.063 angajati, structurati in muncitori (direct

productivi si o mica parte indirect productivi); personal tehnic productiv; personal TESA; personal creatie; sef sectie; comert etc.

In scurt timp de la infiintare societatea a reusit sa-si castige un loc important pe piata, prin crearea unei curbe de experienta productive, prin formarea si modelarea unei viziuni organizationale axate pe notorietate, reputatie, imagine, care a apermis apararea impotriva atacurilor din partea concurentilor. Aceasta presupune totodata o cunoastere foarte buna a consumatorilor si implicit posibilitatea satisfacerii depline a nevoilor si dorintelor acestora.

Prioritatea strategiei de dezvolatre a constat in a face cit mai repede accesibile toate informatiile legate de produsele fabricate, pentru acei clienti care doresc calitate si preturi convenabile de aceea, a editat o serie actualizata de cataloage de prezentare si a realizat propriul website, internetul reprezentand un mare potential in promovarea imaginii produselor firmei. Firma dispune de personal care se ocupa cu promovarea ei pe piata, cat si cu actualizarea informatiilor despre evolutia si schimbarile care apar pe piata, in ideea de a intelege mai bine nevoile si cerintele partenerilor si modul in care se poate comunica mai bine cu ei.

In urma contractului de exclusivitate cu Belgia, s-a reusit achizitionarea unor bunuri, cum ar fi:

centrale termice moderne cu 2 cazane;

s-au cumparat 30 masini cu 2 ace cu tije escamotabile;

6 masini de cheite;

3 masini de aplicat maneci etc.

Cu toate aceste masuri pentru imbunatatirea conditiilor de munca, insa sunt nerezolvate

unele probleme cum ar fi: asigurarea fiecarui loc de munca cu scaune ergonomice speciale, problema care de asemenea depinde de rezultatul muncii colectivului.

Produsele si serviciile oferite de firma sunt compatibile din punct de vedere calitativ cu cele ale firmei cele mai competitive in domeniu, fapt pentru care acestea se bucura de aprecierea generala a clientilor.

Pentru mentinerea si ridicarea acestui nivel calitativ, societatea face eforturi permanente in ceea ce priveste achizitionarea unor tehnologii de ultima ora si pentru pregatirea corespunzatoare a personalului. In acest sens, firma doreste modernizarea sectiei de croit prin achizitionarea unei prese de lipit de tip RELLIANT. Pentru realizarea acestui obiectiv, firma dispune de 3 oferte (variante) de proiect: V1,V2, V3. Din documentatia prezentata sau extras urmatoarele date (tabelul nr.1), ce caracterizeaza din punct de vedere economic ofertele:

Tabelul nr. 1. Indicatorii tehnico - economici caracteristici celor 3 oferte

Se cere :

Sa se stabileasca cel mai fezabil proiect pe baza evaluarii eficientei economice a celor 3 oferte facute, prin prisma indicatorilor statici, indicatorilor din imobilizari cand fondurile se cheltuiesc la sfarsitul anului si a indicatorilor metodologiei Bancii Mondiale, stiind ca rata de actualizare folosita este a = 20%. Se va evidentia varianta optima de proiect.

2. Analiza de eficienta economica proiectelor de investitii cu ajutorul indicatorilor de eficienta

Pentru alegerea variantei optime pentru proiectul de investitii se foloseste un sistem de indicatori de eficienta care cuprind informatii atat sub aspect cantitativ, cat si calitativ. In vederea determinarii eficientei sunt necesare calcule in baza informatiilor initiale existente in documentatia de proiect. Indicatorii au diverse modalitati de exprimare, ei redand si anual costurile si efectele economice. La fiecare proiect de investitie indicatorii reprezinta date de intrare. Indicatorii sunt marimi cantitative cu ajutorul carora se exprima nivelul eficientei economice si care permit o comparatie a costurilor cu efectele, oferind o informare calitativ noua atat in plan economic, cat si o alta semnificatie in raport cu informatiile initiale. Orice indicator de eficienta economica are o anume capacitate de informare si exprima un anumit aspect al eficientei investitiilor.

2.1. Evaluarea eficientei economice a investitiilor prin prisma indicatorilor de baza (statici)

Acesti indicatori exprima aproape exclusiv eficienta propriu zisa a investitiilor fiind considerati cei mai importanti in adoptarea unei decizii de investitii si surprind particularitatile eficientei in sfera proceselor investitionale.

a) Investitia specifica (s) - exprima efortul investitional facut pentru obtinerea unei unitati de capacitate exprimata fizic (buc) sau valoric (lei).

calculata in functie de productia exprimata fizic

s

unde : s - investitia specifica

I_t - valoarea investitiei totale;

q_h - capacitatea de productie exprimata in unitati fizice.

s₁ 3.260,87 lei investiti / buc

s₂ = 2.666,67 lei investiti/ buc

S = 2.500 lei investiti/ buc

Observatie:

Indicator cu criteriu de minim, se observa ca varianta nr. 3 este cea mai favorabila, ceea ce inseamna ca se investesc mai putin lei pentru a obtine o bucata.

calculata in functie de valoarea productiei :

unde : Q_h - capacitatea de productie exprimata valoric.

= = 0,79 lei investiti / 1 leu productie obtinuta

= = 0,73 lei investiti/ 1 leu productie obtinuta

= = 0,75 lei investiti/1 leu productie obtinuta

Observatie:

In cazul in care investitia specifica calculata in functie de valoarea productiei obtinute, se observa ca in cea de-a doua varianta, valoarea indicatorului este mai mica decat celelalte variante, deci varianta 2 este cea mai eficienta.

b) Termenul de recuperare a investiei - exprima perioada de timp in care se recupereaza investitia din profitul anual.

T =

unde: T - termenul de recuperare a investitiei;

I_t - volumul investitiei totale;

P_h - profitul anual

T = 1,67 ani

T₂ = = 1,45 ani

T₃ = = 1,5 ani

Observatie:

Avand in vedere criteriul de minim al acestui indicator la varianta 2 valoarea indicatorului este cea mai mica, deci este varianta cea mai eficienta si reflecta care este perioada de timp in care se va recupera capitalul investit din profitul anual obtinut.

c) Coeficientul de eficienta economica a investitiei (e) - sintetizeaza corelatia dintre profitul anual obtinut in urma realizarii investitiei si efortul de capital.

e =

Unde: T - termenul de recuperare a investitiei;

I_t - volumul investitiei totale;

P_h - profitul anual

e₁ = = 0,60 lei Ph/ 1 leu investit

e₂ = = 0,69 lei Ph/ 1 leu investit

e₃ = = 0,67 lei Ph/1 leu investit

Observatie:

In ceea ce priveste semnificatia rezultatului obtinut, indicatorul reda o situatie cu atat mai convenabila cu cat nivelul sau este mai mare. In acest caz varianta 2 este cea favorabila fata de celelalte 2 variante, deoarece asigura un profit anual mai mare de un leu investit.

d) Cheltuieli de echivalare si recalculare (K) - reprezinta suma dintre efortul investitional total si cheltuielile de productie pe durata de functionare eficienta a obiectivului rezultat in urma investitiei.

K = It + Ch * D

Unde: K - cheltuieli de echivalare si recalculare;

It - investitia totala;

Ch - cheltuieli anuale.

K₁ = 750+500= 5.750 mil.lei efort total

K₂ = 800+550= 300 mil lei efort total

K₃ = 900+600= 900 mil.lei efort total

Observatie:

Indicatorul calculat reflecta o situatie cu atat mai convenabila, cu cat nivelul sau este mai scazut, deci varianta 1 este cea mai favorabila in urma calculelor efectuate. Acest indicator este un indicator de volum care ia in considerare eforturile. Numai prin prisma acestui indicator nu putem concluziona ca varianta 1 este optima, deoarece este posibil ca in celelalte variante sa se obtina o capacitate de productie fizica mult mai mare sau venituri anuale mult mai mari fata de varianta1. de aceea este necesara calcularea si altor indicatori.

e) Cheltuieli specifice sau recalculate - cuantifica efortul total ce revine la o unitate fizica (buc) sau valorica de productie obtinuta (lei).

calculata in functie de productia exprimata fizic

k =

unde : k - cheltuielile specifice

K - cheltuielile de recuperare a investitiei

q_h - capacitatea anuala de productie, exprimata fizic

D- durata de functionare

k₁ = = 2.500 lei efort total/ buc

k₂ = = 2.100 lei efort total/buc

k₃ = = 1.916,67 lei efort total/buc

Observatie:

Se observa ca valoarea indicatorului in varianta 3 este mai mica decat celelalte variante si cea mai eficienta, ceea ce inseamna ca se cheltuiesc mai putin pentru obtinerea produsului.

calculat in functie de productia exprimata valoric

=

Unde: - cheltuielile specifice

K - cheltuielile de recuperare a investitiei

Q_h - capacitatea anuala de productie, exprimata valoric

D- durata de functionare

= = 0,61 lei efort total/ 1 leu productie obtinuta

= = 0,57 lei efort total/1leu productie obtinuta

= = 0,58 lei efort total/1 leu prod.obtinuta

Observatie:

La varianta 2, valoarea indicatorului este cea mai mica, deci si varianta cea mai convenabila.

f) Ramdamentul economic al investitiilor (R) - cuantifica profitul total obtinut la o unitate monetara (lei) investita.

R = - 1

Unde: R - randamentul economic al investitiilor;

Pt - profitul total;

It - investitia totala.

R₁ = - 1 = 5 lei Pt/1 leu investit

R₂ = -1 = 5,88 lei Pt/ 1 leu investit

R₃ = -1 = 5,67 lei Pt/ 1 leu investit

Observatie:

Indicatorul in cauza reflecta o situatie cu atat mai convenabila, cu cat nivelul sau va fi

mai ridicat, in cazul nostru valoarea indicatorului din varianta 2 este cel mai eficient, deoarece asigura un profit final mai mare la 1 leu investit.

2.2. Evaluarea eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorilor din imobilizari.

Determinarea eficientei economice a unui proiect de investitii necesita analiza influentei factorului timp atat asupra resurselor alocate, cat si asupra rezultatelor preconizate. Durata de executie a unui obiectiv este aceea in care se consuma cea mai mare parte din valoarea investitiei, ceea ce face ca esalonarea acesteia sa fie influentata direct de imobilizarile de fonduri. De obicei, investitiile pot fi esalonate in mod crescator, uniform sau descrescator. Cea mai convenabila varianta este aceea in care imobilizarile se realizeaza crescator.

In vederea determinarii eficientei economice pe aceasta perioada se folosesc urmatorii indicatori: marimea imobilizarilor totale, imobilizarea specifica, imobilizarea medie anuala, pierderi din imobilizari, efectul economic specific al imobilizarilor.

Atunci cand fondurile se cheltuiesc la sfarsitul anului, k = 0

a) marimea imobilizarilor totale - este un indicator care se obtine prin calcule efectuate asupra fondului de investitii cheltuit, durata de executie a obiectivului influentat de factorul de corectie.

M_i = (d - h ), d₁ = 3 ani; d₂ = 3 ani; d₃ = 2 ani

M₁ = 150(3 - 1) + 200( 3 - 2)+ 400(3 -3) = 500 mil.lei imobilizari totale

M₂ = 300(3 -2) + 500(3 -3) = 600 mil.lei imobilizari totale

M₃ = 400(2 - 1) + 500(2 -2) = 400 mil.lei imobilizari totale

Observatie

Se observa un volum mai mare de imobilizari la varianta 3 ca urmare a efortului suplimentar de investitii.

b) imobilizarea specifica - exprima imobilizarea ce revine la o unitate de capacitate de productie.

calculata in functie de capacitatea de productie

m_i =

m₁ = = 2.173,91 lei imobilizati /buc

m₂ = = 2.000 lei imobilizati/buc

m₃ = = 1.111,11 lei imobilizati/buc

calculata in functie de valuarea anuala de productie

=

= = 0,53 lei imobilizati/1 leu prod.obtinuta

= = 0,55 lei imobilizata/1 leu prod. obtinuta

= = 0,53 lei imobilizati/1 leu prod.obtinuta

c) imobilizarea media anuala - exprima nivelul imobilizarilor medii anuale si se calculeaza pentru a asigura comparabilitatea intre variante atunci cand duratele de executie a acestora sunt diferite.

m_a =

m_a1 = = 166,67 mil.lei imobilizati/an

m_a2 = = 200 mil.lei imobilizati/an

m_a3 = = 200 mil.lei imobilizati/ an

d) pierderi din imobilizari/ efectul economic al imobilizarilor - Acest indicator reflecta efectul nerealizat ca urmare a scoaterii din circuitul productiv a resurselor investitionale.

E_i = M_i , unde e =

E₁ = 500mil.lei = 300 mil.lei pierderi din imobilizari

E₂ = 600mil.lei = 414 mil.lei pierderi din imobilizari

E₃ = 400 mil.lei = 268 mil.lei pierderi din imobilizari

Observatie

In urma calculelor efectuate, se observa efectul nerealizat este mai mic in vatianta 3, ca urmare a unor imobilizari mai mari, acesta din urma fiind determinate de un volum de investitii mai mare.

e) efectul economic specific al imobilizarilor - exprima efectul economic nerealizat sau pierderea ce revine la o unitate de capacitate.

calculat in functie de capacitatea de productie

=

= = 1.304,35 lei pierderi/buc

= = 1.380 lei pierderi/buc

= = 744,44 lei pierderi/buc

calculat in functie de valoarea anuala a productiei

=

= = 0,32 lei pierderi/1 leu prod.obtinuta

= = 0,38 lei pierderi/ 1 leu prod.obtinuta

= = 0,22 lei pierderi/1 leu prod.obtinuta

calculat in functie de valoarea investitiei totale

=

= = 0,4 lei pierderi/ 1 leu investit

= = 0,52 lei pierderi/ 1 leu investit

= = 0,30 lei pierderi/ 1 leu investit

Observatie

Se observa, ca in urma calculelor efectuate a acestui indicator, in toate cele 3 cazuri, varianta 3 are valoarea cea mai mica a efortului economic.

2.3. Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii prin intermediul indicatorilor metodologiei Bancii Mondiale

Metodologia BIRD de evaluare a eficientei proiectelor de investitii constituie suportul de baza pentru fundamentarea deciziilor investitionale. Deciziile luate in urma elaborarii si interpretarii rezultatelor si-au dovedit viabilitatea economica pentru toate proiectele supuse evaluarii. In prezent acest sistem de indicatori a fost generalizat, fiind adoptat si de bancile romanesti ca urmare a acordului legal. Conform metodologiei BIRD se realizeaza analiza eficientei economice a proiectului de investitii atat prin prisma interesului agentului declansator al investitiei, cat si a intereselor economiei nationale.

In calcule s-a utilizat rata de actualizare a = 20%.

a) Angajamentul de capital - exprima costurile totale de investitii, pentru construirea capacitatilor de productie proiectate si a costurilor ulterioare punerii in functiune, pentru exploatarea acestora.

K = I + C= , K_h = I_h + C_h

Unde: K= angajamentul de capital actualizat la momentul n

I = investitiile totale actualizate la momentul n

C= costurile totale actualizate la momentul n

I_h = investitiile anuale

C_h = costurile anuale

a = coeficientul de actualizare

d = durata de executare a lucrarilor

D = durata eficienta de functionare a obiectivului.

h₁ = d₁ + D₁ = 3 ani + 10 ani = 13 ani

K = 1.708,85 mil.lei angajament de capital

h₂ = d₂ + D₂ = 3 ani + 10 ani = 13 ani

K = 1.874,25 mil.lei angajament de capital

h₃ = d₃ + D₃ =2 ani + 10 ani = 12 ani

K = 2.428 mil.lei angajament de capital

Observatie:

Dat fiind ca angajamentul de capital raspunde preocuparilor de a atinge scopurile urmarite cu eforturi minime, determinate de construirea si functionarea capacitatilor de productie si servicii, la acest indicator se recomanda a fi folosit drept criteriu de alegere , varianata cu caloarea minima a indicatorului, in cazul nostru varianta 1. fiind un indicator de efort nu putem vorbi de eficienta economica a proiectelor de investitii in functie numai de valoarea acestui indicator.

b) Raportul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate - permite comparatia intre suma incasarilor pe intreag durata de functionare a obiectivului si cheltuielile toate efectuate pentru realizarea si exploatarea obiectivului.

r_a = , unde V_ta =

unde:  r_a - raportul dintre venituri actualizate si costuri totale actualizate

V_h - veniturile anuale;

C_h - cheltuieli anuale;

a - coeficientul de actualizare;

d - durata de realizare a obiectivului de investitii;

D - durata de functionare a obiectivului;

h - 1,2,3,4,..,d+D;

Vt_a - veniturile totale actualizate;

Kt_a - costurile totale actualizate.

Vt_a1 = 2.305,65 mil.lei

r_a1 = = 1,35

Vt_a2 = 2.669,7 mil.lei

r_a2 = = 1,42

Vt_a3 = 3.495,6 mil.lei

r_a3 = = 1,44

r_a > 1 toate cele 3 variante, situatie favorabila, proiectele sunt eficiente, acaparabile si se poate continua analiza celorlalti indicatori.

Observatie

Din punct de vedere al eficientei, r trebuie sa fie mai mare ca 1, astfel incat cheltuielile cu investitia si productia sa fie acoperite cu veniturile realizate. Se considera ca fiind eficienta, optima acea varianta sau acel proiect care asigura o valoare maxima a indicatorului raporul dintre veniturile totale actualizate si costurile totale actualizate. In cazul nostru varianta de proiect cu r_a3 maxim, este varianta 3_.

c) Avantajul net actualizat

ANt_a = Vt_a - Kt_a

ANt_a1 = 2.305,65 mil.lei - 1.708,85 mil.lei = 596,8 mil.lei

ANt_a2 = 2.669,7 mil.lei - 1.874,25 mil.lei = 795,45 mil.lei

ANt_a3 = 3.495,6 mil.lei - 2.428 mil.lei = 1.067,6 mil.lei

d) Venitul net total actualizat - exprima efectele nete obtinute dupa recuperarea cheltuielilor cu investitia si productia.

VNt_a = , VN_h = Vh - Kh, Kh =It+Ch

unde:  VN_h - venitul net cumulat;

Kh - costuri totale;

It - valoarea investitiei totale;

Ch - cheltuieli anuale;

Vh - venitul anual.

VNt_a1 = 596,8 mil.lei

VNt_a2 = 795,45 mil.lei

VNt_a3 = 1.067,6 mil.lei

Observatie:

Proiectul este eficient in cazul in care VNt_a > 0. VNt_a prin semnificatia sa, determina valoarea economica a unui proiect de investitii, urmarindu-se cresterea acestei valori prin optimizarea deciziei de investitii dupa criteriul maximizarii VNt_a. Deci se prefera proiectele care se caracterizeaza prin VNt_a maxim, in cazul nostru varianta 3. VNt_a indeplineste functia de criteriu de decizie a investitiei.

e) Indicele de profitabilitate - caracterizeaza nivelul raportului dintre VNta si fondurile de investitii care stau la baza proiectelor de investitii si genereaza acel volum de VNta.

calculat in functie de valoarea investitiei totale

k =

k = =

k = =

k = =

calculat in functie de investitia totala actualizat

It_a = 124,95 + 138,8 + 231,6 = 495,35 mil.lei

=

= = 120,48%, unde It_a1 = 124,95 + 138,8 + 231,6 = 495,35 mil.lei

= = 147,47% , unde It_a2 = 249,9 + 289,5 = 539,4 mil.lei

= = 156,95% , unde It_a3 = 333,2 + 347 = 680,2 mil.lei

calculata in forma actualizata

=

= + 1 = 2,204

= + 1 = 2,475

= + 1 = 2,57

Observatie:

Indicele de profitabilitate ne permite sa selectam variantele eficiente de proiect la care > 1. Cu cat indicele de profitabilitate este mai mare, cu atat proiectele sunt mai eficiente. Varianta optima de proiect este aceea care raspunde criteriului de maxim, din calculele efectuate rezultand varianta 3, pentru toate modalitatile de calcul.

f) Rata interna de rentabilitate - exprima procentual capacitatea investitiei de a obtine profit si de recuperare a cheltuielilor cu investitia si productia.

RIR = a _min + (a _max - a_min )

Varianta nr.

a = 20% VNt_a1 = 596,8 mil.lei

a = 35% VNt_a1= 113 mil.lei

a = 40% VNt_a1 = 41,75 mil.lei

a = 45% VNt_a1 = - 9,95 mil.lei

RIR = 40%+ (45% - 40 %) = 40% + 4,04% = 44,04%

Varianat 2

a = 20% VNt_a2 = 795,45 mil.lei

a = 40% VNt_a2 = 88,35 mil.lei

a = 45% VNt_a2 = 20,05 mil.lei

a = 50% VNt_a2 = - 27 mil.lei

RIR = 45%+ (50% - 45 %) = 45% + 2,13 % = 47,13%

Varianta 3

a = 20% VNt_a3 = 1067,6 mil.lei

a = 50% VNt_a3 = 36,2 mil.lei

a = 55% VNt_a3 = - 17,8 mil.lei

RIR = 50%+ (55% - 50 %) = 50% + 0,34% = 50,34%

Observatie:

Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat prin prisma RIR, trebuie ca RIR calculat sa fie mai mare decat valoarea lui a (rata de actualizare).

RIR are semnificatia si functia de criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investitii si fundamentarea optiunilor. Conditia limita de acceptare a unui proiect dupa RIR este RIR >0.

In conditiile economiei de piata RIR poate fi considerat criteriu fundamental pentru acceptarea proiectelor de investitii, iar cu cat valoarea indicatorului este mai mare, cu atat rentabilitatea firmei este mai buna. Ca o conclizie, este eficienta varianta de proiect, in care valoarea RIR este maxima, deci varianta 3.