Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice
Acasa » afaceri » turism
Dezvoltarea si tendintele turismului rural in Romania

Dezvoltarea si tendintele turismului rural in Romania




Dezvoltarea si tendintele turismului rural in Romania

Introducere

Trecerea tarii noastre la sistemul economiei de piata a avut, pe langa numeroase beneficii, si puternice efecte de criza economica si sociala. Schimbarile economice care s-au produs au avut loc intr-un ritm mult mai rapid decat cel al schimbarilor de mentalitate in randul populatiei, mai ales din mediul rural.

Bazele turistice romanesti, din lipsa fondurilor, statutului juridic incert si personalului calificat au suferit un proces de degradare, chiar daca din punct de vedere geografic, dispunerea este una favorabila dezvoltarii turismului, Romania fiind o tara plina de pitoresc si avand o diversitate peisajistica mai putin intalnita in cazul altor tari.

Numeroasele obiective cu valoare arhitecturala si istorica, obiceiurile gastronomice, traditiile, manifestarile artistice si culturale, consacrete pe plan local si mational au ramas partial valorificate necesitand interventia autoritatilor locale si nationale pentru sprijinirea lor, uneori chiar a celor supranationale, in mod substantional si concret.



Tendintele sectorului turistic in Romania in perioada 2006-2016

In ciuda cresterii economice sustinute din ultimii ani, populatia Romaniei este una din cele mai sarace din Europa. In prezent, turismul este un sector prioritar in planul national de dezvoltare a tarii, fiind creator de locuri de munca, in special in mediul rural.

In urmatorii ani, dezvoltarea turismului se va produce intr-un ritm din ce in ce mai accentuat, mai dinamic decat cel pe care UE il va inregistra in viitor, pe ansamblul ei, chiar daca venuturile obtinute vor fi modeste[1].

Expertii WTTC (World Tourism and Travel Council - Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor) au plasat Romania pe locul 162 din 174 de tari turistice, din punct de vedere a contributiei sectorului turistic la PIB, fiind inclusa la sfarsitul ierarhiei atat pe plan regional cat si mondial. Cu toate acestea, perspectivele sunt imbucuratoare in masura in care stabilitatea si dinamismul economic vor atrage investitori, iar oferta turistica romaneasca va convinge turistii straini in numar din ce in ce mai mare. Dupa doua decenii in care numarul de turisti straini a scazut in Romania, dupa aderarea la UE tara noastra a inceput sa-si refaca infrastructura, sistemul legislativ si economic, punand accent pe dezvoltarea si crearea de locuri de munca in sectorul turistic, in special in cel rural. In acest sens, produsul turistic trebuie sa fie unul competitiv, utilizand avantajele existente cum ar fi: pozitionare geografica, bogatie culturala, diversitate naturala. In sensul dezvoltarii sectorului turistic este necesar sa se acorde o atentie speciala sistemului legislativ, infrastructurii si mediului. Se necesita, inainte de toate, imbunatatirea infrastructurii, in special rutiere si de cazare, si cresterea calificarii resursei umane. In conditiile realizarii de progrese de infrastructura vizibile numarul turistilor straini care vor vizita Romania, in special mediul rural, va creste, contribuind la cresterea exporturilor si imbunatatirea balantei de plati.

Un sector turistic eficient va determina dezvoltarea sectorului productiv, constructiile si serviciile, in special industria alimentara. Un element de maxima importanta pentru revigorarea turismului in general, si a celui rural in special, este protejarea mediului care, pana in prezent, nu s-a bucurat de suficienta atentie. Turismul, in tara noastra, sub toate formele sale, atat in mediul urban cat si rural, s-a realizat intr-un mod care a neglijat protejarea ecosistemului.

In vederea atingerii obiectivelor de eficientizare a sectorului turistic este necesara colaborarea dintre sectorul privat si cel public, interventia ambelor, pentru luarea deciziilor de dezvoltare a turismului romanesc. Faptul ca sectorul turistic este prioritar pentru dezvoltarea economico-sociala nationala este justificat de posibilitatea de creare a noi locuri de munca, a cresterii veniturilor, deci a nivelului de trai, in special in mediul rural, stimuland antreprenoriatul, mai ales in ceea ce priveste IMM-urile si investitiile in comunitatile locale. Pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare turistica este necesara utilizarea unui mix de politici care sa vizeze reducerea somajului, stimularea comertului, a investitiilor, cresterea gradului de educatie, cultura si calificare, in special in mediul rural,   si protectia mediului.

In anul 2006, turismul a contribuit cu 4,8% la PIB-ul Romaniei si a creat 485000 de locuri de munca (5,8% din totalul locurilor de munca). In urmatorii zece ani, pana in anul 2016, turismul va contribui cu 6,7% la PIB si 1,6% la cresterea numarului de locuri de munca. Turismul nu este prioritar in alegerea carierei datorita nivelului redus al salarizarii. Odata modificata politica salariala o parte din ce in ce mai numeroasa a populatiei active va fi atrasa de acest domeniu de activitate, va fi descurajat fenomenul ,,brain-drain", de emigrare a populatiei calificate, in special a managerilor, astfel incat acestia sa ramana si sa-si desfasoare activitatea in tara.

Pentru anul 2016, se estimeaza o crestere a cererii in sectorul turistic cu 7,9% fata de anul 2006, ponderea turismului in PIB este prevazuta a fi de 7,4%, numarul locurilor de munca va creste cu 1,7%, adica 314 666, cea mai mare parte in mediul rural, numarul vizitatorilor straini va creste cu 8,5%, investitiile de capital vor creste cu 6,2%, iar ponderea cheltuielilor de la bugetul statului pentru sectorul turistic va creste cu 1,7%[2].

Tabel nr.1

Evolutia indicatorilor caracteristici sectorului turistic romanesc in perioada 2006-2016

mld. ron

% din total

rata de crestere

mld. ron

% din total

rata de crestere

Turism de agrement



Turism de afaceri

Cheltuieli bugetare

Investitii de capital

Contributia la export



Cererea turistica

Sursa: ***, Romania. The Impact of Travel and Tourism on Jobs and The Economy, World Travel and Tourism Council, Marea Britanie, 2006, p. 34

Datele furnizate de WTTC plaseaza Romania pe locul 3 din punct de vedere al ponderii sectorului turistic in PIB, depasind tarile din regiune, si pe locul 12 la nivel mondial.

Sectorul turistic romanesc cuprinde activitati intensive in munca. Incepand cu anul 2000, aproximativ 95% din fluxurile de turisti sunt intraregionale, iar in cadrul acestora 75% provin din Ucraina, Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia si Muntenegru. Desi numarul vizitatorilor straini este in crestere, in Romania incasarile din turism sunt mult sub cele raportate de tarile vecine. De exemplu, in anul 2004, Romania a inregistrat doar 38% din incasarile din turism ale Bulgariei, aproximativ 12% din cele ale Ungariei si Cehiei, 7% din cele ale Croatiei[3].

Cu toate ca tendintele turismului romanesc sunt pozitive cresterile, in urmatorii ani, nu vor fi spectaculoase chiar si in conditiile in care acest sector este unul prioritar pentru dezvoltarea economico-sociala si pentru reducerea decalajului existent intre mediul urban si cel rural romanesc. In ansamblul formelor de turism practicate in Romania de maxim interes este cel din mediul rural (montan, agroturism, religios, cultural, balnear etc.) centru de atractivitate atat pentru turistii romani dar mai ales pentru cei staini.

In cele ce urmeaza,   vom caracteriza principalele forme de turism practicate in mediul rural romanesc, incercand sa surprindem aspectele pozitive, cele negative dar si unele masuri ce pot eficientiza activitatea turistica in mediul rural.

Forme de turism si posibile masuri de eficientizare a activitatii turistice in mediul rural romanesc

Mediul rural romanesc este compatibil cu activitatea turistica. La ora actuala, serviciile de turism reprezinta un factor de crestere si dezvoltare economica, iar in Romania tendinta ce se impune, in conditiile in care dezvoltarea sectorului tertiar este un obiectiv economic major, este de a sustine turismul in toate formele sale, de a crea oportunitati astfel incat acest sector, in special in mediul rural, sa devina principal factor de reabilitare si progres economic.

In mediul rural pot fi dezvoltate diferite forme de turism, care sa satisfaca cerintele consumatorilor, sa acopere o plaja cat mai mare de activitati astfel incat acestea sa atraga un numar din ce in ce mai mare de turisti din toate mediile, de toate varstele, din tara si strainatate. Diversitatea turistica in mediul rural este una din solutiile care pot redresa mediul economic general si nu oricum ci in conditii de sustenabilitate.

In mediul rural romanesc pot fi dezvoltate urmatoarele forme de turism:

montan si bisezonal, face necesara cresterea investitiilor pentru amenajarea infrastructurii: partii de schi, identificarea unor amplasamente adecvate pentru acestea, identificarea potentialilor investitori care, uneori, reprezinta o adevarata problema, in general, tot ceea ce poate face oferta turistica atractiva atat in tara cat si in strainatate. Nu trebuie neglijata organizarea, de catre proprietarii de pensiuni, de drumetii pe trasee marcate, cu popasuri agreabile, mai ales in sezonul de vara, cand turistii prefera drumetiile pentru a se bucura de splendoarea naturii. Dezvoltarea turismului montan necesita existenta unor echipe de salvamont bine pregatite avand in vedere numeroasele responsabilitati pe care le au (cunoasterea traseelor, cunostinte pentru acordarea primului ajutor, abilitati fizice si chiar cunostinte de psihologie). Muntele a fost si va continua sa reprezinte un centru de atractie, destinatie preferata pentru recreere, odihna, refacere, aventura, satisfacerea unor nevoi cultural-sociale. In ultima perioada zona montana a atras investitori si organizatori de activitati datorita multitudinii de oportunitati existente atat in sezonul de vara cat si in cel de iarna, formarii unei baze materiale, modernizarii unor unitati de cazare, alimentatie, baze de agrement, partii de schi, mijloace de transport, ce permit realizarea unei oferte turistice atractive. Turismul rural in Romania, practicat in conformitate cu rigorile internationale privind protectia mediului, va constitui o sursa importanta de venituri atat pentru antreprenori cat si pentru bugetul statului;

cultural si religios, este legat de prezenta, in zona, a unor valori culturale care pot imbraca diverse forme: monumente, stihuri arheologice, stihuri de arhitectura, cladiri memoriale, biserici si manastiri, ansambluri de arta plastica, arii naturale protejate si monumente ale naturii. De maxim interes sunt festivalurile folclorice, sarbatorile satesti, campenesti, pastorale, hramurile care, cu o baza de promovare solida, atrag un numar mare de turisti atat din tara cat si din strainatate. Monumentele istorice si arheologice romanesti cum ar fi: manastirile si bisericile din zona Bucovinei, bisericile din lemn din zona Maramuresului, cetatile si castelele din zona Ardealului, elementele de folclor, satele cu specific etnofolcloric, cultural-istoric, peisagistic, au valoare deosebita;

agroturism, forma fata de care informarea este precara atat in randul cetatenilor cat si a investitorilor privind acest tip de activitate si avantajele pe care le aduce celor care o practica, in egala masura proprietari de pensiuni cat si turisti. Aceasta forma de turism se sprijina pe infrastructura existenta in proprietatea privata a locurilor din spatiul rural care pastreaza datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente unice de artizanat si etnografie ce pot fi valorificate turistic;



balnear, care presupune valorificarea proprietatilor curative ale apelor minerale. Potentialul terapeutic este dat de proprietatile apelor minerale, ale lacurilor, ale apelor carbogazoase, ale apelor termale minerale, ale lacurilor sarate, ale namolurilor, ale salinelor. Majoritatea zonelor balneare sunt situate in regiunea montana.

Resursele turistice, atat cele antropice cat si cele ambientale, trebuie valorificate eficient, pentru a rentabiliza activitatea turistica in mediul rural prin cresterea numarului de turisti, a gradului de confort a acestora si in scopul fidelizarii lor.

Resursa naturala este una din cele mai pretioase inzestrari ale tarii noastre, o bogatie prea putin pretuita in ultimul timp dar care, valorificata rational, ofera avantaje atat investitorilor implicati in activitatea turistica, turistilor si economiei, in general. Din nefericire, resursa naturala nu numai ca este limitata dar este si degradabila ceea ce impune utilizarea ei fara a o distruge, protejandu-ne pe cat posibil ecosistemul. Acest tip de resurse au rol hotarator in practicarea turismului, formele de relief, reteaua hidrografica, clima, flora, fauna facand diferenterea intre formele de turism.

Resursele antropice sunt cele care influenteaza activitatea turistica pe perioade lungi de timp. Factorul demografic, veniturile populatiei, timpul liber au efecte asupra nivelului cererii turistice, iar infrastructura de transport si comunicare, capacitatea de cazare, vestigiile istorice, muzeele, obiectivele turistice in general, au efecte asupra nivelului ofertei turistice.


Activitatea turistica in mediul rural depinde, in mare masura, de confortul oferit turistilor, in special de calitatea si conditiile oferite de structurile de cazare, in special vile, cabane, sate de vacanta, campinguri, camere de inchiriat, tabere si, mai ales, pensiuni turistice care necesita investitii permanente astfel incat sa asigure un ambient placut turistilor, venind in intampinarea dorintelor si necesitatilor acestora.

In Romania exista oportunitati de dezvoltare a turismului in general si a celui rural in special, datorita, printre altele: existentei unei forte de munca ieftine si, astfel, a posibilitatii de a oferii servicii de calitate la un pret competitiv, existentei unor finantari din surse interne si internationale legate de dezvoltarea turismului, interesului unor firme din tara si strainatate pentru obiectivele si pachetele turistice autohtone.

Aceste oportunitati deriva din faptul ca situarea geografica si diversitatea peisagistica sunt deosebite, clima este favorabila practicarii diverselor forme de turism, exista obiective arheologice si arhitecturale de real interes, traditiile folclorice si gastronomice sunt diverse, specifice fiecarei subregiuni in parte, au loc periodic manifestari culturale, festivaluri folclorice, serbari campenesti si pastorale, iar ospitalitatea romaneasca creaza, pentru turisti, un confort deosebit, facandu-i sa se simta bine si in siguranta.

Cu toate acestea, nu putem sa nu precizam cateva deficiente a sectorului turistic romanesc, cum ar fi: legislatia bogata, greu accesibila, poluarea si degradarea mediului ambiant prin practicarea unui turism neecologic, mentinerea disfunctionalitatilor macroeconomice, situatii economice si politice conjuncturale, dezechilibrante, care pot sa afecteze, in grade diferite, turismul in general si cel rural in special.

Aceste neajunsuri sunt intretinute de: lipsa unor actiuni sau slaba manifestare a acestora dedicate schimbarii mentalitatii, degradarea totala sau partiala a unor baze turistice, lipsa unui numar suficient de investituri atrasi de sectorul turistic, in special in mediul rural, lipsa unor studii de fezabilitate, o gospodarire defectuoasa la nivelul comunitatilor locale, deteriorarea continua a retelelor de infrastructura (drumuri, retele de apa, canalizare etc.).

In scopul eliminarii acestor neajunsuri, este necesara: realizarea unor studii prin care sa se identifice atat localitatile de interes turistic cat si posibile surse de finantare, aducerea turismului in atentia autoritatilor, relevarea importantei si beneficiilor activitatii turistice, crearea unor surse diverse de informare pentru turism avand caracter permanent deoarece publicitatea reprezinta principalul mobil al activitatii turistice, mai ales in conditiile dezvoltarii fara precedent a inaltei tehnologii, in special a internetului, fapt care face din realizarea, activarea si permanenta actualizare a unei pagini Web una din cele mai bune solutii pentru mediatizarea turismului romanesc in intreaga lume, realizarea unor eforturi de imbunatatire a peisajului rural si urban cu impact pozitiv asupra mediului inconjurator si imaginii tarii in lume, deoarece poluarea, organizarea si administrarea inadecvata a unor comunitati, dezordinea au impact negativ puternic pentru turisti, in special pentru cei straini, care provin din tari dezvoltate, cu grad ridicat de civilizatie si cultura.

Concluzii

Turismul raspunde unei multitudini de nevoi umane cum ar fi: odihna, recreere, cunoastere, ingrijire a sanatatii, destindere, imbogatire a orizontului cultural, comunicare, aventura, justificand antrenarea unui numar din ce in ce mai mare de persoane in circuitul turistic.

Turismul este un indicator al calitatii vietii si un mijloc de imbunatatire a acesteia, adica factor de crestere economico-sociala.

Potentialul turistic in Romania este dat, in special, de resursele naturale (varietatea reliefului, clima, sistemul hidrografic, flora, fauna) si de resursele antropice (vestigii arheologice, monumente istorice, muzee, case memoriale) legate de existenta si evolutia istorica si culturala a poporului nostru. Aceste doua tipuri de resurse permit diferentierea formelor de turism si dezvoltarea acestora.

Tendintele la nivel international si national sunt de crestere a fluxurilor si veniturilor obtinute din turism chiar daca pentru tara noastra progresul este mai modest.

Putem sa vorbim despre turism ca fiind sector prioritar in dezvoltarea economico-sociala a Romaniei, un punct de interes atat pentru sectorul public cat si cel privat, caruia i se acorda atentie speciala prin mixul de politici macroeconomice utilizate in scopul eficientizarii activitatilor turistice in special in mediul rural.



Nitulescu Gabriel, Turismul, o ramura tehnologica intensa, 2007

***, Romania. The Impact of Travel and Tourism on Jobs and The Economy, World Travel and Tourism Council, Marea Britanie, 2006, p. 24

***, Romania. The Impact of Travel and Tourism on Jobs and The Economy, World Travel and Tourism Council, Marea Britanie, 2006, p. 29







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Determinarea indicilor Micuum (rezistentei), a reactivitatii, umiditatii, si analizei granulometrice a cocsului
Principii de calcul al instalatiei de ungere
Rectificarea - Pietrele abrazive - Masini de rectificat

Economie

Studiul comportamentului de cumparare de apa minerala in randul populatiei din bucuresti
Piata si politica financiara - Definirea si continutul pietei financiare
Bursele de valori

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Tipologia satelor turistice
Aparitia si definirea ecoturismului
Ecoturismul si valorificarea durabila a resurselor turistice
Turismul in Romania
COMUNITATEA LOCALA SI AGROTURISMUL
Implicatiile ecoturismului asupra dezvoltarii economice
APARITIA SI EVOLUTIA FORMELOR DE TURISM RURAL IN ROMANIA
OFERTA SI CEREREA TURISTICA A S.C. COMPLEX "CENTRAL" S.A.



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu