Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » afaceri » turism
REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII



REZERVATIA BIOSFEREI DELTA DUNARII

Labirint de canaluri, grinduri, balti, ostroave, si garle, paienjenis de paduri cu aspect tropical si dune fluvio – marine, amalgam de culture si etnii diferite, Delta Dunarii constituie astazi cea mai reprezentativa delta a batranului continent si una dintre cele mai complexe din lume.Acest capitol dezvolta in continuare aspecte legate de geneza, relief, flora, fauna, dar si informatii despre locatiile existente, posibilitatile de agreement, programe turistice.

Cap. 1. Prezentare generala

Maiastra impletitura de apa si uscat, delta apare primavera ca ,,o imbracaminte tesuta miraculous din galbenul apelor incarcate de povara aluviunilor si din verdele stufului, zamislire a malului”1

Stufurile inalte si zvelte se pleaca incet la adierea vantului iar sumedenie de pasari cu formele, dimensiunile si culorile cele mai variate plutesc dincolo de ele in vazduh.



Unii autori descriu Delta Dunarii ca pe o ,,imparatie a stufurilor” ori ,,un paradis al pasarilor”; altii cred ca delta este o imparatie a apelor.

Ioan Gh. Petrescu - Delta Dunarii ed.Scrisul Romanesc -Craiova,p. 57-58

LOCALIZARE

Pozitia sa geografica este delimitata de urmatoarele coordonate:

28s 10’ 50’’ longitudine estica (Cotul Pisicii)

29s 42’ 45’’ longitudine estica (Sulina)

45s 27’ latitudine nordica (bratul Chilia, km 43)

44s 20’ 40’’ latitudine nordica (Capul Midia).

Prin rezervatie trece paralela 45s care are semnificatii climatice asociate cu un teritoriu de o mare diversitate (predominant amfibiu) influentat de Marea Neagra.

Al doilea fluviu ca marime din Europa:

o      2 860 km lungime;

o      suprafata bazinului hidrografic = 817 000 km2 din care 221,7 mii km2 pe teritoriul Romaniei.

Izvoraste din muntii Padurea Neagra din Germania, ia nastere prin unirea a trei izvoare: BREG, BRIGACH, DONAU QUELLE si se uneste cu marea prin trei brate: CHILIA, SULINA, SF. GHEORGHE, formand DELTA DUNARII.

Canale Main - Dunare si Dunare - Marea Neagra asigura o legatura navigabila intre Marea Nordului si Marea Neagra.

Traseul fluviului strabate: 10 tari: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croatia, Serbia, Romania, Bulgaria, RepublicaMoldova, Ucraina, si 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad .

Debitul de intrare in Delta: 6 350 m3/s

  • Distributia debitului pe cele 3 brate:

Chilia 58%, Sulina 19%, Sf. Gheorghe 23%

Delta Dunarii este situata in Romania si Ucraina:

  • Suprafata totala: 5.050 km2 din care -  732 km2 in Ucraina

Valoare universala

Unica delta din lume, declarata rezervatie a biosferei

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km˛, din care 732 Km˛ apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km˛, suprafata ce creste annual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone de aluviuni depuse de catre fluviu. ( Locul 22 intre deltele lumii si locul 3 in Europa, dupa Volga si Kuban)

Una dintre cele mai mari zone umede din lume - ca habitat al pasarilor de apa

Un muzeu viu al biodiversitatii, 30 tipuri de ecosisteme

Geneza Deltei

Formarea deltei a inceput acum circa 10.000 ani in urma dupa retragerea apelor marii.Originile ei se pierd in Era Glaciara, cand partea de N a podisului Dobrogean, s-a scufundat incetul cu incetul.

Delta a luat nastere intr-un golf al Marii Negre si a evoulat in mai multe etape si a evoluat in mai multe etape, timp in care nivelul marii a crescut si a invadat uscatul.Din faza de golf a trecut mai tarziu in cea de liman, colmatandu-se formand delta de mai tarziu.

Actuala configuratie morfohidrografica a Deltei Dunarii este rezultatul interactiunii dintre fluviu si mare in perioada Holocenului. La inceputul Holocenului, cand nivelul marii a crescut pana aproximativ la nivelul actual, exista asa-numitul golf al Dunarii. La gura acestui golf, intre promontoriul Jibrieni, la nord si promontoriul Murighiol-Dunavat la sud, s-a format cordonul initial Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de

curentii marini de-a lungul tarmului dintr-o zona situata la nord, la gurile Nistrului, Bugului si Niprului.

Cel mai vechi brat al Dunarii, bratul Sf. Gheorghe, curgea in mare printr-un pasaj situat in capatul sudic al grindului Letea-Caraorman dezvoltand prima delta a Dunarii: Delta Sf. Gheorghe I.

Cel de-al doilea brat al Dunarii, Sulina s-a dezvoltat odata cu blocarea prin aluvionare a bratului Sf. Gheorghe. Bratul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente si a inceput sa-si formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.

In acelasi timp, in partea sudica a zonei s-a format o mica delta secundara Delta Cosnei datorita bratului secundar Dunavat. Delta Sulina a fost treptat erodata, in timp ce bratul Chilia, la nord si Sf. Gheorghe, la sud si-au construit propriile lor delte: Delta Chilia si Delta Sf. Gheorghe II. Aceste doua delte sunt formate din material sedimentar dunarean in timp ce materialul transportat de curentul litoral se acumuleaza la nord de bratul Chilia si constituie formatiunea Jibrieni. Aspectul morfologic actual al Deltei Dunarii se datoreaza ultimei ridicari a nivelului Marii Negre, care a creat conditiile unei puternice aluvionari avand drept consecinte meandrari si ramificatii ale bratelor principale.

Clima

Clima Deltei Dunarii se incadreaza in climatul temperat-continental cu influente pontice.

Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o usoara crestere de la vest spre est.Cantitatea mare de caldura este data de durata medie anuala de stralucire a soarelui care este de cca. 2.300-2.500 ore, iar radiatia solara globala insumeaza anual 125- 135 kcal/cm2, fiind printre cele mai mari din tara.

Parametrii climatici in Delta Dunarii

Partea vestica (Tulcea)

Partea estica (Sulina)

Observatii

Temperatura medie anuala

°C

°C

Oscilatii neperiodice in jur de 2oC.

Temperatura medie lunara minima (luna ianuarie)

-1,5 °C

(- 9,2°C / +3 °C)

°C

(-8°C /+5°C)

(iarna geroasa/ iarna blanda)

Temperatura medie lunara maxima (luna iulie)

22.7 °C

23.0°C

Temperatura lunara maxima absoluta

39,7oC

20 august 1945

37,5o C

2 august 1946

Temperatura lunara minima absoluta

27,2oC

18 ianuarie 1963

25,6oC

29 februarie 1929

Delta Dunarii se incadreaza in spatiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice. Spatiile acvatice plane si foarte intinse, acoperite in diferite grade cu vegetatie, intrerupte de insulele nisipoase ale campurile marine, alcatuiesc o suprafata activa specifica deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferita de cea a stepelor pontice.

Aceasta suprafata activa reactioneaza fata de radiatia totala receptionata si de circulatia generala a atmosferei rezultand un mozaic de microclimate. Radiatia totala variaza intre un minim de 3,5 Kcal/cmp inregistrat in lunile de iarna si un maxim de 17  Kcl./cmp, in luna iulie. In functie de intesitatea activitatii centrilor barici principali se instaleaza conditii specifice de vreme : zile de iarna blande (cand activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarna geroase, cu vanturi puternice (cand actioneaza anticiclonii nord-atlantici), zile de vara calde si uscate (cand actionaza anticiclonii tropicali atlantici), zile de vara ploioase (cand interactioneaza aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

Durata de stralucire a soarelui este mare, media multianuala fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la 2600 ore in anii cu nebulozitate redusa. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafata deltei.

Mediile multianuale indica cresterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul varfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuala este de 10,94 0C, in delta fluviala (Gorgova), de 10,96 0C, pe tarmul marii (Sulina), de 11,05 0C, iar in largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 0C.

Amplitudinile medii zilnice reflecta diferentele mari datorate naturii suprafetei active : la Gorgova variaza intre un maxim de 9 C (in iulie) si un minim de 3,8 C (in decembrie), la Sulina intre 2,8 C (in iulie) si 1,4 C (in noembrie), iar la statia Gloria intre 2,3 C (in iulie) si 1 C (in decembrie si februarie). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala aerului inregistreaza cele mai mari valori de pe teritoriul Romaniei. Umezeala relativa a aerului variaza iarna intre 88 - 84% la Gorgova si 89 85% la Sulina si Sfantu Gheorghe, iar vara, intre 69 - 71% la Gorgova si 77 - 80%, la Sulina si Sfantu Gheorghe. Precipitatiile sunt reduse cantitativ si scad de la vest spre est datorita efectului suprafetei active specifice deltei, precum si al Marii Negre. La intrarea in Delta Dunarii (Tulcea) se inregistreaza o cantitate medie multianula a precipitatiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360mm. In cea ma mare parte a deltei cad intre 350 si 400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic si cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.

Stratul de zapada este subtire si se mentine perioade scurte de timp, numai in iernile mai aspre.Asemenea situatii s-au petrecut in anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cand apele marii langa tarm au inghetat timp de 45 - 60 zile. Vanturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerari de vant inregistrandu-se iarna si in sezoanele de tranzitie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform in spatiul Deltei Dunarii. La intrarea in delta, la Tulcea, mediile pe 90 ani releva ca sunt 142 zile de vara si 60 zile de iarna, iar primaverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleasi medii multianuale indica 145 zile de vara si numai 15 zile de iarna, iar primaverile sunt mai lungi (122 zile) decat toamnele (83 zile).

Vegetatia

Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand:

elemente eurasiatice (28%)

estice (24%)

europene (14%)

cosmopolite si adventive.

Din punct de vedere ecologic numai un sfert dintre specii (26%) sunt legate de mediul acvatic (hidrofile, higrofile si higromezofile), restul fiind mezofile, xerofile, eurifile, halofile, psamofile. Nota dominanta o dau stuful, papura, salciile, plantele plutitoare (nuferii, cornacii, cosorul). In delta isi gasesc refugiul o serie de specii rare, cum sunt : Ephedra distachya, Carex colchica, Nymphaea candida, Convolvulus persicus.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine.

Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie : zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai inalte cresc zavoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai inalte cresc zavoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adauga speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zavoi mai rar este arinisul (predomina Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.  

Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa este extinsa pe 3% din totalul deltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind se dezvolta pe cca. 3% din totalul suprafetei deltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Predomina Glyceria maxima, Elytrigia repens. Vegetatia acvatica din ghioluri, balti si japse ocupa 2% din totalul deltei. Pentru vegetatia submersa sunt specifice speciile Ceratophyllum submersum, Myriopyllum verticillatum, Potamogeton sp., Helodea canadensis.Vegetatia plutitoare este mai variata. Predomina Lemna minor, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Nymphoides peltata, Nymphaea alba, Nuphar luteum, Trapa natans. Vegetatia emersa este dominata de stuf (Phragmites australis), papura (Typha latifolia si T. angustifolia), pipirig (Schoenolectus lacustris). Vegetatia tufisurilor dezvoltate pe nisipurile campurilor marine sau pe cele de pe tarmurile marine active se extind numai pe 1% din totalul suprafetei deltei si sunt dominate de Tamarix ramosissima, Elaeagnus angustifolia, Hippophae rhamnoides. Padurile de campurile marine Letea si Caraorman sunt sleauri de silvostepa, numite local hasmace, cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), stejar pedunculat (Q. robur), frasin (Fraxinus angustifolia), plop tremurator (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacea), si cu plantele agatatoare Periploca graeca, Vitis silvestris, Hedra helix. Reprezinta nmai 0,8% din totalul suprafetei Deltei Dunarii.

Plaurul formatiune specifica stufariilor masive, plaurul este un strat gros de 1 - 1,6m format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radcini ale altor plante acvatice in amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor transformandu-se in insule plutitoare cu diferite marimi care, impinse de vant, se deplaseaza pe suprafata apei.1

Vegetatia plaurului difera de restul stufariilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolta aici in cele mai bune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf intalnim rogozul, menta, feriga de apa (Nephrodium thelypteris), cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si plantele agatatoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea.

Ioan Gh. Petrescu - Delta Dunarii, ed. Scrisul Romanesc-Craiova, p.67

Fauna

Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atat stiintific, cat si economic.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109 specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara. Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase : cuibarersc 81 specii si trec prin delta 60 specii, in total 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei este format din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuri ecologice principale : specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei, furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriforme acvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofile cu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mai numeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani si starci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipice avifaunei padurilor nemorale (silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepa nisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, cicarliile, pasarea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa, randunica, barza, lastunul. Coloniile de cuibarit.



O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului formand colonii care sunt aglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuria suprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unui numar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor de salcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborul sagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai nu numai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii : de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixta*. Aici se asociaza mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pana la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, intr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea.

Apele

Sosita la Patlageanca cu 6400m³/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Ceatalul Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe.

Bratul Chilia, cel mai septentrional, formeaza granita cu Ucraina, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii, avand un curs sinuos pe o lungime de 104 Km². De-a lungul sau se insiruie asezarile: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava.

Bratul Sulina situate in mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat permanent dragat si intretinut pentru navigatia vaselor maritime (pescaj minim 7m). Are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii. De-a lungul sau se insira localitatile: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partisani, Sulina.

Bratul Sf. Gheorghe cel mai meridional, orientat spre sud-est, are un curs sinuos desfasurat pe112 Km si transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Sectionarea unor meandre in ultimul timp a micsorat a micsorat lungimea cursului navigabil.

De-a lungul sau se insira asezarile: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Delta este strabatuta de o multime de canale, garle, rezultate prin regularizarea cursurilor, mlastini si mai ales lacuri: Merhei, Gorgova, Rosu, Lumina, etc.

Relieful

Grindurile marine (Letea, Caraorman, Saraturile,Crasnicol si altele) reprezinta circa 8 % din suprafata deltei propriu-zise.Grindurile fluviale insotesc bratele Dunarii si garlele principale avand o desfasurare mai mare la varful deltei cu aspect de campuri aluviale cu inaltimi de 2-5 m si mai inguste spre mare ( circa 6 %).

Campurile continentale (circa 2,6 %) reprezentate de Campul Chiliei si partea centrala a grindului Stipoc.

Terenurile mlastinoase reprezinta circa 67,2% , sunt acoperite cu apa, in functie de nivelul Dunarii si cu o vegetatie palustra avand cote cuprinse intre -0,5 si 1 m.

Lacurile (Dranov, Rosu, Gorgova, Lumina, Isac, Merhei, Furtuna, Matita si altele) ocupa depresiunile situate sub 0 m in partea vestica (delta fluviatila) si sub 0,5 m in partea estica (delta maritima).

Garlele si canalele (circa 0,6 % ) Lopatna, Perivolovca, Sontea sau Litcov, Eracle, Crison-Caraorman, Dunavat, Mila 23, au cunoscut mai mult sau mai putin influenta omului si strabat delta pe trasee paralele cu bratele Dunarii asigurand alimentarea unor complexe mari de lacuri sau cai de acces.

Bratele Dunarii reprezinta circa 1,9 % din suprafata deltei propriu-zise.

Populatia si asezarile

Populatia deltei este un amestec interesant de romani, rusi-lipoveni, ucrainieni, greci, bulgari si alte nationalitati, a caror indeletnicire traditionala o reprezinta pescuitul.Obiceiurile lor si arhitectura deosebita a localitatilor lor se constituie in tot atatea atractii ale acestei regiuni a tarii, alaturi de gastronomia sa, faimoasa datorita numeroaselor si delicioaselor preparate din peste

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole.Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8‰). Mobilitatea teritoriala cunoaste deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc.

Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina.

Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani, mentionat cu actualul nume in1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.

Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare.1

ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTEI DUNARI

Aceasta institutie publica cu sediul in Tulcea a fost infiintata in anul 1990 pentru adminsitrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes national al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, precum si pentru refacerea si protectia unitatilor fizico-geografice de pe teritoriul R B D D.

Obiectivele administratiei R B D D :

conservarea si protectia patrimoniului natural existent

promovarea utilizarii durabile a resurselor generate de ecosistemelor naturale ale rezervatiei

reconstructia ecologica a zonelor degradate de impactul activitatilor umane

Rezervatia biosferei Delta Dunarii este impartita in 3 categorii de zone functionale caracteristice pentru rezervatiile biosferei :

  • zone cu regim de protectie integrala : 18 zone ce ocupa o suprafata totala de 50.600 ha (8,7 % din suprafata rezervatiei).Acestea reprezinta esantioane foarte putin deranjate, care au o valoare exceptionala din punct de vedere stiintific, istoric, estetic sau conservativ.
  • zonele tampon au fost stabilite in jurul zonelor cu regim de protectie integrala.Ele ocupa o suprafata totala de 223.300 ha (38,5% din suprafata rezervatiei) si au fost desemnate pentru atenuarea impactului antropic asupra zonelor protejate.
  • zonele economice acopera o suprafata totala de 306.100 ha (52,8% din suprafata rezervatiei ) si cuprind terenuri aflate in regim liber de inundatie, terenuri indiguite pentru folosinta agricola, piscicola si silvica si terenuri pe care sunt amplasate asezari umane.2

1 www.deltadunarii.ro

2 Ghidul Turistic al Deltei Dunarii – Ghid editat de ANTREC Tulcea

Cap. 2. Cererea si oferta turistica din Delta Dunarii

Ca parte componenta a pietei, cererea, in sens generic, reprezinta ,,dorinta pentru un anumit produs, dublata de posibilitatea si decizia de a-l cumpara “ 1.Astfel, ea este expresia unei nevoi determinate de psihologia omului si conditiile existentei sale sociale, raspunde unei aspiratii catre anumite lucruri, sustinute de posibilitatea de cumparare, dar si de vointa de achizitionare a lucrurilor respective.

Cap. 2.1. Cererea si consumul turistic din Delta Dunarii

O alta abordare a cererii turistice beneficiaza si de definitii proprii care reflecta cu mai multa fidelitate specifcitatea acestui domeniu.Astfel numerosi autori se aliniaza punctului de vedere exprimat de R.Lanquar2, potrivit caruia cererea turistica este ,,aceea a persoanelor care se deplaseaza periodic si temporar, in afara resedintei obisnuite pentru alte motive decat pentru a munci sau pentru a indeplini o activitate remunerata.”

O alta categorie ce necesita clarificari teoretice este consumul turistic.Acesta ca expresie a cererii effective, a cererii care sa intalnit cu oferta, reprezinta ansamblul cheltuielilor facute de subiectii cererii pentru cumpararea de bunuri si servicii cu motivatie turistica.3 Astfel definit, consumul este rezultatul interactiunii dintre cerere si oferta ; El are caracteristicile unui indicator agregat iar exprimarea sa in termini monetary evidentiaza ca volumul sau depinde de nivelul veniturilor consumatorilor si preturile produselor turistice.

Fata de raportul dintre cele doua categorii cererea si consumul turistic putem spune astfel : consumul turistic are o sfera de cuprindere mai mare decat cererea, intrucat si in domeniul turismului se poate vorbi de autoconsum – atunci cand vacantele sunt petrecute in resedintele secundare sau in vizite la rude si prieteni – dupa cum exista si consumuri turistice subvenctionate, suportate din fondurile pentru protectie sociala ( vacante pentru pensionari, elevi si studenti, membri de sindicat etc.); fata de oferta, consumul turistic are o sfera mai restransa fiind echivalent cu productia.(vezi figura 1.)

Ph. Kotler,Managementul marketingulu,Editura Teora,Bucuresti,1997,p36.

R. Lanquar,op.cit.,p.20.

Cristiana Cristureanu,op.cit.,p.106.

Fig.1. Raporturile consumului turistic cu cererea, oferta si productia.

De asemenea cererea se formeaza la locul de resedinta al turistului (in tara sa de origine), fiind determinta de carcateristicile economico – sociale ale zonei respective si migreaza spre locul ofertei, in timp ce consumul se manifesta in cadrul bazinului ofertei si depinde, in egala masura, de particularitaile ofertei si cererii. 1

Rezulta ca intre cererea si consumul turistic exista multe puncte comune, referitoare, mai ales, la continut si determinati, dar si multe deosebiri, motive pentru care ele pot fi, la fel de bine abordate distinct sau in unitate organica.

Cererea si consumul turistic prezinta o serie de trasaturi proprii care sunt :

  • dinamism accentuat – ele evolueaza sub influenta unei multitudini de factori de natura economica, sociala, demografica, psihologica, politica etc.
  • necesitati specifice, cererea turistica pozitionata in ierarhia nevoilor de consum, in categoria celor superioare uneori de lux ( dupa ordonarea facuta de E.Engel) s-au a necesitatilor sociale sau a celor privind un anumit status (potrivit ierarhizarii sugerate de piramida lui Maslow).
  • complexitate si eterogenitate; cererea si consumul turistic cunosc o diversitate de forme, de exprimare, fie ca rezultat al varietatii segmentelor de consumatori si diversitatii gusturilor acestora.

Rodica Minciu, op.cit, pg.138

  • concentrarea care poate fi : in timp (sub forma sezonalitatii) in spatiu ( generand formarea si manifestarea fluxurilor turistice) si in motivatie.

Turismul in Delta Dunarii privit ca fenomen sau exprimat sub forma cererii si consumului inregistreaza in evolutia sa o serie de fluctuatii; unele au caracter continuu, structural, fiind provocate de dinamica unor factori naturali sau de schimbari rapide si spectaculoase in domeniul tehnicii.

Turistii in general prefera sezonul estival pentru vacante prelungite dar si perioadele de extrasezon pentru weekend-uri sau programe de pescuit si vanatoare.Oscilatiile sezoniere ale activitatii turistice sunt cele determinate in principal de conditiile de realizare a echilibrului oferta – cerere si se caracterizeaza printr-o mare concentrare a fluxurilor de turisti in special in sezonul estival in celelalte remarcandu-se o reducere importanta sau chiar o stopare a sosirilor de turisti (decembrie, februarie, ianuarie).

In ce priveste activitatea turistica, sezonalitatea se reflecta pe de o parte in utilizarea incomplete a bazei materiale si a fortei de munca influentand negativ costurile serviciilor turistice si calitatea acestora, iar pe de alta parte in nivelul scazut al satisfacerii nevoilor consumatorilor, afectand, pe termen lung frecventa calatoriilor.

In privinta coeficientului de intensitate a traficului determinat ca raport intre sosirile de turisti din momentele de maxim si din cele de minim, situatia se prezinta astfel :

  • lunile cu cea mai intensa activitate sunt iulie si august, iar lunile cu cea mai redusa cerere sunt ianuarie si februarie atat pentru circulatia interna cat si pentru cea internationala.
  • raportul dintre cele doua monmente (coeficientul de intensitate a traficului ) ia valori cuprinse intre 2,3 – 2,5

Printre cele mai eficiente mijloace aflate la indemana organizatorilor de turism din Delta Dunarii pentru reducerea sezonalitatii se numara :

o      dezvoltarea si diversificarea ofertei de programe si servicii

o      practicarea unor preturi diferentiate pe pachetele de servicii in functie de sezon si acordarea de facilitati

o      intensificarea eforturilor promotionale

o      etalarea vacantelor .1

Astfel prin atragerea in circuitul turistic de noi zone prin amenajari de pontoane dormitor cu confort imbunatatit si locuinte plutitoare care sa valorifice cele mai atractive zone din

1 Rodica Minciu,Rodica Zadig,op.cit, pg.283

Delta Dunarii, prin diversificarea serviciilor de agrement se pot realiza programe turistice complexe sporind atractivitatea Deltei Dunarii in extrasezon.

De asemenea prin practicarea unor preturi sensibil diferentiate pe sezoane sau/si prin acordarea unor facilitati (2-3 zile de vacanta suplimetara, fara plata, gratuitati pentru copii) favorizeaza prelungirea perioadelor de maxima intensitate prin captarea anumitor categorii de turisti intre care : cei cu venituri mai reduse, cei care calatoresc pentru schimbarea decorului, cei care dau vacantei un continut preponderent de odihna etc.

Importanta actiunilor de publicitate si promovare se evidentiaza atat prin aducerea la cunostinta a publicului consumator a avantajelor suplimentare oferite in sezon sau in extrasezon.

Dintre masurile organizatorice pot fi mentionate, pentru rezultatele lor :

generalizarea fractionarii vacantelor (o parte vara si o alta iarna) multiplicarea vacantelor de scurta durata, etalarea vacantelor (planificarea uniforma a concediilor pe durata intregului an calendaristic)

oragnizarea si desfasurarea manifestarilor stiintifice, cultural- artistice etc. in perioadele de extrasezon.

Cu toate acestea turismul, dependent in mare masura de factorii naturali continua sa prezinte oscilatii sezoniere semnificative cu influente negative asupra eficientei activitatii si satisfactiei consumatorilor.

In aceste conditii sfera de cuprindere a ofertei este mai larga decat cea a productiei desi unii autori pun semnul egalitatii intre ele, incluzand elemente de atractie si baza materiala cu existenta potentiala si care sunt transformate in produse effective prin actiunea fortei de munca in momentul formarii cererii.

Cap. 2.2. Oferta si productia turistica in Delta Dunarii

Oferta turistica poate fi definita, in spiritual acceptiunii clasice prin ,,valoarea serviciilor si bunurilor finale create de sectorul turistic in timpul unei perioade determinate, in general un an.”1 sau cu accent pe caracterul de activitate tertiara (de servicii) a turismului prin capacitatea economica si organizatorica a retelei specifice (echipamente turistice si infrastructura) de a satisface, in anumite conditii cererea turistilor.2

Exista insa si definitii mai apropiate de specificul activitatii: astfel, oferta este considerata ,,ansamblul atractiilor care pot motive vizitarea lor de catre turisti”3

R. Lanquar, op.cit.,p.36

V. Olteanu,op.cit.,p.20

Snak,op cit. p.358


PROCESUL DE PRODUCTIE

Pregatire

Productia

propriu-zisa

Aducerea pe piata

  • Studii
  • Formare personal
  • Conceptia produsului
  • Amenajari
  • Constructii
  • Crearea aranjamentelor
  • Promovarea
  • Comercializarea

PRODUSE

Simple

Complexe

 



Fig. 2. - Sistemul productiei turistice si relatia cu oferta

In sinteza oferta turistica este constituita din :

potentialul turistic (atractii naturale si antropice), situate intr-un anumit spatiu geografic, deci dependent de teritoriu, cu o anumita structura, valoare si capacitate, avand rol determinant in dezvoltarea turismului.;

baza materiala specifica – de cazare, alimentatie, agrement etc. – si infrastructura generala, component ace permite exploatarea potentialului ;

forta de munca, numarul, structura, nivelul de pregatire, determinand valoarea productiei;

serviciile (sectorul tertiar in ansamblul sau, in opinia unor autori 1) pe de o parte, forma sub care se exterorizeaza produsele turistice o reprezinta serviciile si, pe de alta parte, factorii de productie ai turismului (capital, resurse, forta de munca) sunt inclusi in sfera tertiarului.

Aceste elemente, considerate pe buna dreptate determinanti ai ofertei, se pot prezenta distinct alcatuind o oferta separata – de locuri de cazare, de transport, de posibilitati de odihna, tratament etc.- sau impreuna, sub forma pachetelor de vacanta.

Toate acestea ofera ofertei turistice o serie de particularitati intre care cele mai importante sunt :

v    complexitatea si eterogenitatea

v    cresterea diversificata

v    rigiditatea si adaptarea partiala sau imperfecta la cerere.

Ca forma concreta de manifestare a valorii, cu alte cuvinte din punct de vedere economic pretul prodului turistic trebuie sa reflecte cu fidelitate cheltuielile de productie, de comercializare, sa acopere taxele, impozitele si alte obligatii financiare ale agentilor economici sis a asigure acestora un profit ; din punctul de vedere al cumparatorului, pretul este apreciat in functie de utilitatea produsului, de utilitatea nevoii pe care o satisface, de veniturile disponibile, de preturile concurentei, de rezultatul comparatiei de alte bunuri si servicii.Totodata pretul trebuie sa raspunda legii cererii si ofertei.

Cistiana Cristureanu,op.cit.,p.122.

Preturile produselor turistice prezinta anumite trasaturi distinctive dintre care amintim:

  • diferentierea
  • caracterul inflationist
  • formarea relative independenta de raportul cerere – oferta
  • influenta regulatoare limitata asupra pietei.

La stabilirea modalitatii concrete de determinare a preturilor produselor turistice, ca regula generala trebuie tinut seama de: 1

costurile materiale,

costurile salariale,

costurile de functionare,

costurile de gestiune,

taxa pe valoarea adaugata,

marja de profit a producatorului sau comerciantului.

Aceasta tehnica inregistreaza, in practica, o serie de adaptari in functie de specificul serviciului turistic – transport, hotelarie, alimentatie. 2

Complexitatea produselor turistice creaza dificultati in formarea preturilor.De aceea

s-au manifestat preocupari in gasirea unor indicatori care sa reflecte intr-o valoare unica o gama cat mai larga.Sa ajuns astfel la determinarea unor indici ai preturilor care sa surpinda evolutia acestora cat si modificarea structurii consumului.Dintre acestia cel mai simplu este – indicele valoric al consumului turistic (Iv). 

Iv = , unde

P – pretul

Q – cantitatea

o si n – sunt momentele de comparative, perioada de baza (o) si cea curenta (n)

Gabriela Stanciulescu,op. cit., p.181.

vezi in acest sens: Cristiana Cristureanu,op.cit., p.175-178,N.Lupu,op.cit.,p252-260;Gabriela Stanciulescu,op.cit.,p183-193 si 211

Acest indice poate fi descompus intr-un indice al modificarii structurii consumului (Ic):

Ic =

Si un indice al modificarii pretului (Ip) :

Ic =

Cadrul natural de o mare diversitate cu o structura variata si un grad de atractivitate ridicat raspunde unei game largi de cerinte asigurand Deltei dunarii multiple posibiliati de afirmare in plan turistic.Dintre componentele acestuia amintim :

o retea densa de canale, garle, balti si lacuri alternand cu uscatul

varietatea si originalitatea peisagistica si faunistica

fond cinegetic si piscicol bogat si variat

vegetatie de mare varietate (codrii din stejar in Letea si Caraorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare)

Pentru valoarea sa exceptionala, pentru originalitatea ecosistemelor si unicitatea elementelor biologice, Delta Dunarii are in prezent statutul de rezervatie a biosferei;1 din suprafata totala a rezervatiei, 18 zone reprezinta perimetrul strict protejat deschis doar cercetarii stiintifice autorizate.Pe langa acest cadru natural mirific oferta turistica este completata de o serie de locatii turistice amplasate in diferite zone ale Deltei Dunarii.

Capacitatea de cazare este de circa 3.000 locuri repratizate in 69 de unitati ceea ce reprezinta 0,9 % din totalul capacitatilor de cazare existente in tara noastra.2

Din toate aceste capacitate numai o treime se gasesc in delta propriu-zisa, restul in zonele limitrofe.

H.G 983/1990 completata de H.G.264/1991

Sursa INS,Turismul Romaniei,breviar statistic,2002,p17,18

Trasee aprobate de ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTEI DUNARII.

Cap. 3. Valorificarea resurselor turistice din Delta Dunarii

Delta dispune, asadar, de un potential bogat si variat din punct de vedere al tipologiei atractiilor, de mare valoare – cu multe elemente originale, unele chiar unicate – si ca atare competitiv in raport cu oferta altor zone.Existenta acestui potential, a stimulat din totdeauna interesul si preocuparea pentru exploatarea si valorificarea lui, pentru dezvoltarea turismului intern si international.

Desi evaluarea gradului de valorificare a resurselor turistice este o problema dificila, necesitand luarea in calcul, pe langa elemetele obiective si a unor aspecte subiective, greu de cuantificat, o imagine concludenta se poate obtine comparand atractiile existente cu dotarile turistice si intensitatea cererii.In aceste conditii, majoritatea specialistilor sunt de acord ca, apeland la indicatorii de caracterizare a dimensiunilor si structurii echipamentelor si ai circulatiei turistice se poate determina in mare masura gradul de valorificare.

O privire de ansamblu asupra modului si gradului de valorificare a potentialului turistic din Delta Dunarii demonstreaza atat eforturile depuse de-a lungul timpului in domeniul investitional cat si valorificarea unor zone turistice de mare valoare recunoscute si apreciate pe plan intenational.

Studiile de evaluare atesta pentru Delta Dunarii un grad de valorificare a potentialului existent relativ modest, situatie care se regaseste in toata Romania (20-30 %).

Fata de aceasta caracteristica generala, in Romania exista diferentieri semnificative in privinta gradului de valorificare pe zone si statiuni turistice (tabelul nr. 1).

Distributia pe zone a principalilor indicatori ai activitatii turistice in 2003.

Tabelul nr. 1.  In procente

Zona/

Indicatori

Total

Romania

Litoral

Statiuni balneare

Statiuni montane

Delta Dunaii

Bucuresi si or. Resedinte

Alte

localitati

Nr. Unitati

Capacitate de cazare existenta (nr. loc.)

Turisti cazati, din care : romani straini

Sursa: calculate dupa INS, Turismul Romaniei,Breviar statistic,2003,p17,18,25-36.

Nivelul acestor indicatori evidentiaza gredul redus de valorificare a potentialului turistic si impune pentru viitor noi amenajari, atat pentru gazduirea turistilor, cat si pentru agrement, toate acestea urmand a fi realizate cu respectarea cerintelor impuse de statutul de rezervatie a biosferei.

Turismul pe teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD) se desfasoara dupa anumite reguli dintre care amintim :

activitatile de turism in RBDD se autorizeaza de catre Serviciul Reglementare Autorizare, Dezvoltare din cadrul Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ( ARBDD).

accesul turistilor se face in RBDD in baza permisului de acces optinut de la ARBDD Tulcea si este conditionat de plata unei taxe de acces.

turismul in RBDD se desfasoara de-a lungul traseelor turistice aprobate, care exclude accesul turistilor in zonele cu regim de protectie integrala.

accesul in afara traseelor principale este permis numai cu barci la rame

camparea este permisa numai in zonele aprobate in acest scop

hotelurile plutitoare, folosite pentru cazarea si transportul turistilor trebuie sa fie dotate cu tancuri de depozitare a dejectiilor si containere pentru deseurile menajere

este interzis accesul turistilor in coloniile de pasari, conturbarea cuiburilor solitare si a puilor

ARBDD recomanda folosirea turnurilor de observare a pasarilor

este interzisa taierea copacilor si culegerea plantelor de orice fel



pescuitul sportiv se organizeaza de asociatiile de pescuit sportive legal constituite si este admis doar in zonele aprobate

vanatoarea sporiva se organizeaza numai de asociatiile de vanatoare legal constituite, in fundurile de vanatoare autorizate de ARBDD.

Valorificarea potentialului turistic al Deltei Dunaii se face prin diferite programe organizate de agentiile de turism autorizate, pintre care amintim :

Program ,,OBSERVATUL PASARILOR” - ornitofauna Deltei insumeaza mai mult de 300 de specii din care 70 extraeuropene.Sunt inregistrate 5 tipuri principale : mediteranean ( starc, tiganus, cormorant mic, vultur plesuv, piciorong, califar, pelican), european (pasari cantatoare : privighetoarea de stuf, presura, randunele de mare, pescarusul, vulturul pescar), siberian (lebada cantatoare, flueraru, cufundacul popular, cocorul), mongolic (vulturul plesuv, soimul dunarean), chinez (egreta, lebada muta, cormoranul mare, rata mandarin).Cele mai mari pasari sunt pelicanul cret aand lungimea de 160-180 cm si pelicanul comun de 140-175 cm.In delta legea protejeaza 10 specii de pasari delarate monumente ale naturii care pot fi divizate astfel : monumente albe (cu penaj alb : pelicanii, lopatarul, egreta, lebada muta, lebada cantatoare) monumente policrome ( cu pnaj colorat in negru cu verde, galben, maro, albastru : piciorongul, vulturul codalb ).Un pachet complet de servicii care cuprinde tot ceea ce este necesar turistului pentru acest program contine :

transferul pe apa Tulcea – Crisan cu nava de pasageri

cazare la pensiune de 3 margarete

pensiune completa

transferul la locul de observat pasarile cu barca cu motor si conducator autorizat

pemise de intrare in rezervatie

pemise de pescuit

Pret : 46 euro/pers/zi - minim 3 zile

Programul ,,TURUL DELTEI IN KAIACE” – acest program se adreseaza persoanelor care aleg o vacanta activa si presupune deplasarea pe o distanta de aproximativ 20de km/zi.Canoele sunt de 2 pers, foarte stabile si usor manevrabile chiar si de cei neinitiati.Innoptarea se face in corturi cat si in pensiuni de 2 margarete.De-a lungul traseului mesele sunt pregatite in regim de tabara unde toata lumea participa la activitatile specifice.Bagajele sunt transportate de o barca cu motor care insoteste grupul si este gata sa faca fata situatiilor de extrema urgenta.Programul include : cazare 4 nopti in pensiuni si masa, canoele total echipate, transport cu barca cu motor catre anumite destinatii incluse in program, serviciul de ghid, transfer de la Sulina la Tulcea, premise necesare intrarii in rezervatie.

Pret : 398 euro/sejur/pers (grupul poate avea minim 8 pers- maxim 13 persoane)

Programul ,,VANATOARE IN DELTA” – vanatorii sosesc in Delta Dunarii in perioadele in care nu este inchis sezonul de vanatoare (prohibitia acopera perioadele Martie-August). Din categoria speciilor de pasari de interes cinegetic (de pasaj si sedentare) in Delta Dunaii se gasesc : gaste salbatice, garlite, rate salbatice, lisite, gainusa de balta, sitari, grauri si sturzi.Zonele de concentrare ale diferitelor specii de pasari se prizinta dupa cum urmeaza :

gasca de vara – incinta Pardina, Lacul Baclanesti, Sarinasuf

garlita mare – incinta Pardina, Lacul Baclanesti, Balta Mahmudia, Lacul Nuntasi, Lacul Razim, incinta Chilia.

rata cu cap castaniu – Golovita, Bisericuta, Sinoe, Lacul Bogdaproste

rata mare – intreaga delta tot anul.

Acest program se realizeaza sub atenta supraveghere a asociatiilor de vanatoare legal constituite

Programul turisti ,,PROGRAM PESCUIT” – se adreseaza indeosebi impatimitilor de acest sport, dar si celor care doresc sa incerce pentru prima oara emotiile momentului scoaterii din apa a pestilor.Se cunosc circa 150 de specii din care peste 30 in Delta propriu-zisa, cea mai bogata zona piscicola de pe teritoriul tarii noastre.Pe bratele de varsare ale Dunarii prezente obisnuite sunt : cega, obletul mare, morunul, nisetrul, pastruga, scrumbia, crapul, somnul, salaul, stiuca, mreana, avatul ; prefera apele mai calme : caracuda, bibanul, platica ; mediul salmastru este populat de la biban si stiuca la chefal si cambula in functie de salinitatea apelor sectorul marin adapostind morunul si nisetrul si scrumbiile de dunare.

Pescarii amaori sosesc in perioadele in care nu este inchis pescuitul in conformitate cu hotararile Ministerului Mediului, prohibitia acoperind perioada cuprinsa intre 12 aprilie – 15 iunie.Permisele de pescuit se obtin de la AJVPS (Asociatia Judeteana a Vanatoare si Pescarit Sportiv), ANTREC ( Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural) Tulcea.

Agentiile de turism din Tulcea au o bogata si diversificata oferta turistica in delta Dunarii dintre care amintim :

o      Mila 35 – complex turistic Mila 35 *** locul ideal pentru petrecerea unei vacante de neuitat in paradisul Deltei Dunarii ( circa 20 min cu salupa rapida ). Dotari : sala de conferinte, teren de sport cu nocturna, piscina.

o      Crisan – hotel SUNRISE *** locatia este de visa tat pentru iubitorii de natura cat si pentru pescari si vanatori.Dotari : sala de fitness, piscine, sauna, ambarcatiuni pentru pescuit, sala de conferinte.

o      Crisan – pensiunea MARIA ** - 6 locuri de cazare, asezata pe faleza Dunarii intr-o gospodarie locala care ofera o atmosfera familiala si relaxanta.

o      Pensiunea POCORA ** - 6 locuri cazare.

o      Pensiunea DELIA ** - 50 locuri cazare.

o      Pensiunea NUFARUL ** - 16 locuri cazare.Se evidentiaza prin stilul rustic.

o      Sulina – pensiunea CORAl *** - 16 locuri cazare, ofera un stil modern in salbaticia naturii.Fiecare camera are grup sanitary prpriu,TV.

o      Pensiunea JEAN BART ** - 25 locuri , este foarte aproape de Delta cat si de plaja Marii Negre.

o      Pensiunea ALGA *** - 32 locuri de cazare.

o      Mila 23 – pensiunea LA VICA ** - 8 locuri de cazare.

o      Pensiunea CRISTINA *** - unitate noua care ofera oaspetilor o atmosfera familiala.

o      Nufarul – satul de vacanta STEAUA APELOR **** - 16 locuri.

o      Murighiol – motel HALMIRIS *** - 20 locuri.

o      Dunavatu de Jos – hotel EGRETA *** - 88 locuri.

o      Gura Portitei – sat de vacanta GURA PORTITEI – 3 vile standard *** si 76 casute de lemn tip camping.

o      Lacul Rosu – sat de vacanta ROSU – cu bungalouri Dora***, Sandra*** si Dora**.

o      Hotel plutitor - FOREVER YOUNG **** - 9 camere cu 2 paturi.Dotari : grupuri sanitare proprii, incalzire centrala, aer conditionat, terasa acoperita, restaurant, promenada.

Cap. STUDIU DE CAZ - Pensiune turistica din Delta

Satul de vacanta : STEAUA APELOR ****

In peisajul de vis al deltei Dunarii, satul de vacanta Steaua Apelor este situat la iesirea din localitatea Nufaru, aflata la 12 Km de Tulcea pe directia Murighiol, pe malul bratului Sf. Gheoghe.

Avand avantajul de a se afla in delta, dar fiind accesibila prin drumuri directe, Steaua Apelor este o destinatie ideala pentru petrecerea unor momente linistite in conditii fara compromis.

Inca de la intrare te intampina o locatie moderna compusa dintr-un restaurant pozitionat central, iar in imediata apropiere spatiile de cazare in casute din zidarie cu o arhitectura care imbina modernul cu rusticul.Intre restaurant si spatiile de cazare este amplasata o piscina cu dotarile specifice si un bar in stil rustic.In imediata apropiere a restaurantului este amplasata parcarea auto cu o capacitate de 22 locuri.

Locatia apartine unei familii de medici din Tulcea, fiind executata cu ajutorul unor fonduri PHARE si finalizata in anul 200Intreaga unitate este data in administrare unei personae cu experienta in domeniu.Programul de activitate este non – stop.Firma fiind inscrisa inca din anul 2004 in ANTREC.

Cazarea – este asigurata in 8 camere duble si 4 apartamente.Fiecare camera dispune de grup sanitar propriu dotata cu cadita de dus si obiecte sanitare noi.Camera are o suprafata de 18 m2 si este dotata cu mobilier modern cu TV, aer coditionat, telefon cu acces direct international, si minibar, totul intr-un ambient foarte placut.Contra cost persoanele pot beneficia de servicii de spalatorie si curatatorie.Incalzirea camerelor in sezonul rece este asigurata de 3 centrale termice structurate atat pe spatiile de cazare dar si pe restaurant.Pe timpul verii apa calda este asigurata de panourile solare care reduc cheltuielile cu incalzirea apei menajere.Apa menajera si canalizarea este asigurata de la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Nufaru.Aceasta mai dispune si de un put forat dotat cu hidrofor pentru alimentarea cu apa in cazul in care se opreste apa de la reteaua localitatii si de asemenea locatia mai dispune de o statie de epurare a apei reziduale.Fiecare camera dispune la intrare de o mica terasa pe care sunt amplasate o masuta si 2 fotolii.Geamurile si usile de la intrare sunt din tamplarie din PVC cu geam termopan si plase de tantari la usi si ferestre.

Alimentatia publica se desfasoara intr-un restaurant dotat la cel mai inalt nivel, cu o capacitate de 200 locuri, permite organizarea de receptii si alte manifestari care se pot extinde si pe terasa dotata cu bar si piscina.Personalul care deserveste activitatea de alimentatie publica este compus din : un sef unitate alimntatie publica, 5 bucatari (din care 2 sunt maestri bucatari cu o vechime de peste 15 ani in domeniu) specializati pe preparate din peste dar si pe alte meniuri specifice zonei, 18 ospatari si 2 barmani.In extrasezon personalul care deserveste alimentatia publica este redimensionat pastrandu-se un nucleu de baza format din 4 bucatari, 8 ospatari, 2 barmani si 4 muncitori bucatarie.

Agrement – acesta este asigurat de 2 piscine moderne una pentru adulti si una pentru copii.In imediata apropiere a piscinei se gaseste amplasat un spatiu de joaca pentru copii dotat cu topogan, leagane, balansoar.Pe malul bratului Sf. Gheorghe (circa 100 m) este amplasat un ponton dormitor cu o capacitate de 14 locuri dotat cu salon interior, aer conditionat, bar, punte de promenade descoperita, bucatarie, toaleta, dormitoare.De asemenea tot aici este ancorata si o salupa pentru agrement cu o capacitate de 18 persoane – cu ajutorul caruia se organizeaza excursii pe canelele stabilite de ARBDD.

In dotarea firmei se afla si un minibus de 14 locuri cu ajutorul caruia se organizeaza excursii la Uslina, la complexele turistice Cormoran si Tarmari precum si la obiectivele turistice religioase.Astfel este cat se poate de potrivit un tur de o zi al manastirilor din Dobrogea in care se poate admira pe langa frumusetea arhitecturala incarcata de istoria locurilor si obiecte de arta religioasa de o nepretuita valoare.De asemeni un pranz si o degustare de vinuri chiar intr-una din manastiri este unul din motivele vizitarii acestora.

Printre manastirile care pot fi vizitate se inumara :

Manasirea Celik – Dere – asezamant monahal infiintat in 1841 de calugari romani si rusi.

Manastirea Cocosi ( Nicuritel) – dateaza din 1833 si afost infiintata de calugarii Visarion, Gheratie si Isaia.

Manastirea Saon – infiintata in 1847 de calugari.

Manastirea Buna Vestire Letea – situate in Delta Dunarii in comuna Cearosetti.

Basilica de la Niculitel – situate la 15 km de Isaccea, construita in timpul imparatului Valenus in anul 370 d.H.R. – fiind cea mai veche constructie de acest gen din tara noastra si un unicat architectonic in Europa.

Pentru a avea un grad de ocupare cat mai mare pe tot parcursul anului firma a acordat o mare atentie reclamei si publicitatii, in acest scop s-a inscris in ANTREC Tulcea, a participat la Bursele de Turism organizate de M.T., si-a deschis un site pe internet unde a promovat oferta turistica si imagini din satul de vacanta.

Tarife cazare - apartament 45 euro/zi

- camera 35 euro/zi

- amera dubla in regim de single 30 euro/zi

Tarife masa (pensiune completa) - 35 euro/zi/pers

Turistii care frecventeaza aceasta locatie turistica sunt turisti iubitori de natura, de pisajul mirific al deltei, care iubesc pescuitul si vanatoarea dar si confortul si calitatea serviciilor.

In anul 2004, fiind an de inceput al activitatii turistice desi imaginea firmei a fost popularizata in urma cu 2 ani numarul de turisti a fost redus.Gradul de ocupare pentru cele 6 luni de functionare a fost de 61 %.Pentru anul 2005 conducerea unitatii estimeaza un grad de ocupare de peste 70 % urmand ca in perioada urmatoare numarul de turisti sa creasca astfel incat gradul de ocupare optim sa ajunga la 80 – 85 %.Intentia patronilor este de a dezvolta si diversifica serviciile intrucat fluxul turistic sa cunoasca o continua crestere atat din partea turistilor romani cat si a celor straini.

Turistii mai pot beneficia de croaziere turistice pe canalele din Delta Dunarii de pe faleza din portul Tulcea (12 km).Redam mai jos un astfel de program turistic.

Traseu

Tulcea-Lac Gorgova-Lebada-Caraorman-Lac Lumina si Lac Puiu-Crisan-orasul Sulina cu iesire la Mare-Dunare veche-Lac Bogdaproste si 3 Iezere-Mila 23-Ligheanca-Canal Olguta-Lac Fortuna-Baclanesti mari-Nebunu-Canal 36-Tulcea

Prima zi - Imbarcare pe hotelul plutitor, servirea cocktailu-lui de primire, cazare, informare asupra desfasurarii programului si a traseului turistic. Se serveste pranzul in timpul desprinderi de la mal, inceputul croazierei in Delta Dunarii cu plecare pe bratul Sulina. Program de voie. se serveste cina; inoptare pe hotel.

A doua zi - Servirea micului dejun; continuarea traseului cu vizitarea Grindului Caraorman si a localitati Caraorman indreptandu-ne catre lacurile Lumina si Puiu unde se vor organiza concursuri de pescuit la crap si stiuca; Se serveste pranzul, continuare traseu catre localitatea Crisan pentru vizitarea obiectivelor turistice aflate in aceasta localitate; Se va servi cina dupa care se va inopta pe hotel.

A treia zi - Dupa servirea micului dejun, hotelul se va indrepta catre localitatea Sulina cu iesirea la Marea Neagra, aici avand posibilitatea vizitarii cimitirului vechi al orasului, farul vechi si palatul Comisiei Europene a Dunarii, dupa vizitarea obiectivelor se va servi pranzul.continuarea programului poate cuprinde ore de plaja pe tarmul Marii Negre, si ca agrement beneficiati de posibilitatea desfasurarii concursului de sky nautic dupa care ne vom imbarca pe hotel unde se va servi cina urmata de program la libera alegere, inoptandu-se pe hotelul plutitor.

A patra zi - Servirea micului dejun dupa care ne vom indrepta catre gruparea de lacuri Bogdaproste, Trei Iezere si lacul Lungu aici aveti prilejul de a va inscrie la concursul de pescuit cu premii; imbarcare pe hotel pentru servirea pranzului (program de voie)in timp ce hotelul se va indrepta lin pe canalul Lopatina cu iesire la Mila 23; se va servi cina urmata de un foc de tabara pe mal cu diverse jocuri distractive; se va inopta pe hotel in apropierea localitatii Mila 23.

A cincea zi - Servirea micului dejun, continuare traseu; transfer in barcile cu motor pentru a vizita satul pescaresc Mila 23 continuand cu vizitarea vestitului lac Nebunu (lac strict protejat de A.R.B.D.D.), aici aveti posibilitatea de a filma si fotografia diversitatea pasarilor, vestitelor lebede si a peisajelor din imprejurimile lacului dupa scurta excursie pe lac ne vom indrepta pe canalul 36 pentru a iesi pe bratul Tulcea unde vom ancora hotelul in Portul Turistic.

Descrierea hotelului plutitor

Hotelul detine grup electrogen (generator de curent electric), incalzire central, tancuri apa potabila de 10 tone, climatizare in tot hotelul, 9 camere duble cu bai proprii, restaurant,mini bar, bucatarie proprie, depozit frigorific de alimente, terasa agrement acoperita, terasa plaja.

Ambarcatiunile circule conform normelor in vigoare, de la rasaritul soarelui, pana la asfintit.

Servicii incluse

- 4 nopti/5 zile cazare Sejur Delta Dunarii

- pensiune completa pe toata durata sejurului in Delta

- sejur in Delta Dunarii

- autorizatie politia de frontiera

- autorizatie A.R.B.D.D.

- permise de pescuit

- deplasarea in Delta Dunarii de la hotel cu barci (motor si rame)

- ustensile de pescuit

- concurs barci cu motor

- autorizatie foc de tabara in Delta Dunarii

- taxe portuare

Contra cost

- ghid in limba franceza, engleza

- asigurare medicala (optional)

- momeli pescuit

- deplasari cu rapide (optional)

- bauturi alcoolice pot fi cumparate de la barul hotelului

- meniu dietetic si vegetarian

- program artistic (optional)

- paintball (minim 10 persoane pe durata a 2 zile)

Nota

Programele sunt concepute distinct in functie de numarul de persoane care alcatuiesc grupuri – 10 –18 – respectiv 36 si 52 de persoane.

Perioada optima desfasurarii sejururilor: 1 Mai 2005 – 30 noiembrie 2005

Copii pana la 10 ani beneficiaza de cazare + masa gratuita in camera cu parinti.

Pachet turistic cuprinde: 5 zile in Delta Dunarii

Minim 6 persoane

Maxim 52 persoane.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




LEGATURA DINTRE TURISM SI MEDIUL INCONJURATOR
Analiza SWOT a turismului rural
Aparitia si definirea ecoturismului
VALORIFICAREA RESURSELOR TURISTICE PRIN EZVOLTAREA STATIUNII TURISTICE SNAGOV
Crearea unui cadru de referinta pentru dezvoltarea ecoturismului in Romania
GOSPODARIA AGROTURISTICA-FORMA SPECIFICA DE CAZARE FOLOSITA IN AGROTURISM
DIVERSITATEA FORMELOR DE TURISM
Potentialul natural al turismului rural




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu