Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » afaceri » turism
Vatra Dornei - Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii, turism

Vatra Dornei - Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii, turism




Vatra Dornei - Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii, turism


Structura turistica

categorie

Nr locuri

3 stele

2 stele

1stea


hoteluri

4

6

3


vile

3

2



Pensiuni turistice


30

10


camping

1

1

1


Pensiuni agroturistice


8

5




Total locuri   2120



Hotelurile din statiunea Vatra Dornei au o capacitate totala de 1400 de locuri ,  capacitate ce variaza de la 20 de locuri de cazare (Maestro, BVT) la 580 locuri cat insumeaza complexul hotelier „Calimani – Bradul”; acesta din urma reprezentand 45% din totalul bazei hoteliere. Predomina unitatile cu confort mediu, de doua stele.

Majoritatea hotelurilor dispun, pe langa camere cu 2 sau 3 paturi si de apartamente. Deoarece Vatra Dornei este o statiune balneoclimaterica, unele hoteluri (Intus, Calimani –Bradul, Cembra) dispun de baze terapeutice complexe, legate prin pasaje inchise si de baze de tratament.

Acest fapt face ca aceste hoteluri sa aiba un grad maxim de ocupare, cu predilectie de catre persoanele de varsta a treia care vin la tratament.

In statiunea Vatra Dornei exista 7 vile – case de odihna, dintre care patru (Vila Ozon, Vila Partie, Vila Suhard si Vila Pinul) functioneaza impreuna cu hotelul Cembra si apartin de S.C. „Sind Romania S.A.” Capacitatea lor totala este de 240 de locuri, avand si baza proprie de tratament, 3 cantine si 2 bufete- bar. Celelalte vile (Musetti, Calimanel si Iulia) au confort mai ridicat, de 3 stele, avand pe langa camere cu doua paturi si apartamente.

Pe langa vile, trebuie mentionate pensiunile turistice si agroturistice - care sunt structuri de primire cu o capacitate de cazare pana la 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura pe langa cazarea turistilor si conditii de pregatire si servire a mesei.

In depresiunea Dornelor, acestea sunt foarte numeroase avand in total o capacitate de 485 de locuri, din care 39% apartin pensiunilor din Vatra Dornei.

Cele mai multe cabane sunt amplasate in zona montana; astfel fiind cabanele Giumalau si Rarau de pe muntii cu acelasi nume si cabanele Retitis si Pietrosul din Muntii Calimani. In aria depresionara, singura cabana este cea din Vatra Dornei- Cabana Schiorilor, asezata la baza partiei de schi Parc. Aceasta cabana cu o capacitate de 30 de locuri si cu un restaurant rustic cu 40 de locuri, asigura turistilor si schiuri, sanii, snowmobil, etc. .

O categorie aparte, o formeaza cabanele ilice si de vanatoare, utilizate de o categorie restransa de persoane implicate in turismul cinegetic si piscicol.Acestea sunt concentrate in masive cu fond cinegetic si piscicol valoros: in muntii Bistritei, sunt patru astfel de cabane, iar in muntii Calimani- trei.

In Vatra Dornei, Camping Autoturism are 18 locuri de cazare in cabana si 22 de locuri in casute si dispune de snak – bar, sala de menaj si apa calda(in prezent acest stabiliment este in curs de reamenajare).

In concluzie putem afirma ca in depresiunea Dornelor baza de cazare reprezentata prin hoteluri, vile, pensiuni, cabane turistice, hanuri, popasuri are o capacitate mare de cazare – 2120 locuri, aceasta dominand in zona statiunii Vatra Dornei. In statiunea Vatra Dornei capacitatea de cazare este cu mult mai ridicata la hoteluri decat la celelalte forme de cazare.(fig1)

Fig 1. Capacitatea de cazare pe categorii in statiunea Vatra Dornei

Sursa: Directia de Statistica Suceava, 2004


Alte componente ale bazei materiale turistice

Baza materiala terapeutica este un apanaj exclusiv al statiunilor balneoclimaterice si partial al celor climaterice. Gradul de diversificare al bazei terapeutice, introducerea procedurilor moderne, care completeaza eficient terapia naturista clasica ce valorifica factorii naturali de cura (ape minerale, mofetele, peloidele); dimensionarea acesteia in concordanta cu marimea, structura si calitatea bazei de cazare determina ierarhizarea statiunilor, nuantand puterea lor de atractie.

In prezent, ponderea cea mai mare o detine baza terapeutica, utilizand factorii hidrominerali (ape minerale) cu cele doua proceduri majore: cura interna si cura externa (sub forma bailor calde cu ape minerale) la care se adauga baile cu gaz carbonic (mofetele) si tratamentul cu peloide.

Capacitatea bazelor de tratament, trebuie sa fie si in general este dimensionata si raportata in functie de debitul apelor minerale utilizabile. Este necesar pentru o procedura personala minimul de 0,4 m3 apa minerala.

In ultimele decenii au fost edificate la Vatra Dornei doua complexe hoteliere (Calimani – Bradul si Intus) cu baze terapeutice proprii, cu modalitati moderne de tratament, eficiente in tratarea numeroaselor maladii. Astfel tratamentul afectiunilor aparatului cardio/vascular (hipertensiune arteriala, arteroscleroza, cardiopatia ischemica, boli ale arterelor si ale venelor) se axeaza in principal pe bai carbogazoase si mofetele naturale la care se adauga bai galvanice, bai ascedente, infuzii si electroterapie prin ionizari si raze ultraviolete.

Afectiunile aparatului locomotor (cele de natura reumatismala, de natura traumatica si de natura neurologica) beneficiaza de tratamente cu namol, kinetoterapie la sala sau bazin, bai kineto si dusuri, impachetari cu parafina, electroterapie (diadinamice, ultrasunete, ionogalvanizari, unde scurte) si masaj.

Bolile asociate sunt tratate diferit, in functie de afectiune, astfel :

boli ale aparatului respirator (bronsite, astm bronsic, rinosinuzite) sunt tratate cu acroterapie, acrosoli si inhalatii cu ape sulfuroase si substante medicamentoase si gimnastica respiratorie;

boli ginecologice (anexite si metroanexite cronice, sterilitatea) sunt tratate cu impachetari si tampoane cu namol, unde scurte;

boli ale sistemului nervos (nevroze si arteroscreloza cerebrala) sunt tratate cu bai carbogazoase si cu plante medicinale si ionizari;

boli ale sangelui (anemii)– prin cura interna la izvor (ape feruginoase);

boli digestive– cura interna;

boli metabolice (diabet, obezitate)– prin cura mixta interna si externa (bai, kineto masaj).

Cura balneara dureaza 10 - 18 zile si se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutatoare prescrise de medic, asociata cu dieta alimentara in functie de afectiune.

Baza de tratament completeaza astfel factorii terapeutici naturali diversifiand paletele tratamentelor majore.

Alimentatia publica: alaturi de baza de cazare si cea terapeutica, alimentatia publica din statiunea Vatra Dornei, contribuie la conturarea profilului acestora si la cresterea puterii lor de atractie. Prin specificul produsului oferit, se mareste oferta si se completeaza celelalte aspecte de bazei materiale turistice.

In acest sens, pentru statiunile balneoclimaterice profilate pe terapia afectiunilor digestive sau cardiace, tratamentul specific este dublat si de o dieta alimentara riguroasa. In contrast cu acest aspect, intra in competitie larga diversitate a unitatilor de alimentatie publica, cu specific autohton, ele insele obiective de loc neglijabile ale ofertei turistice.

Dimensionarea bazei de alimentatie publica este dependenta de marimea capacitatii de cazare (se considera ca pentru un loc de cazare sunt necesare 1,5 – 2 locuri pentru a se putea satisface si necesitatile turismului de tranzit), iar profilul acestuia, de complexitatea si specificul functional al obiectivelor turistice.

Se impun restaurantele care au proliferat in paralel cu extinderea bazelor de cazare de tip hotelier, cantinele – pensiune (categorie specifica statiunilor), s.a. In statiunea Vatra Dornei, capacitatea totala a restaurantelor din incinta hotelurilor si a vilelor   este de minimum 1791 locuri. Pe langa aceste restaurante se mai numara si cafe – barurile.

In restul statiunii, in afara restaurantelor ce apartin de hoteluri, mai sunt si altele, care satisfac nevoile turistilor precum: restaurant Select, restaurant Fast-Food-Crisvel, restaurant Valea Dornelor, restaurant Les Amis, patiseria Bristena, restaurant-pizzerie Lords. Putem mentiona de asemenea si discotecile, care reprezinta un mod placut de a petrece serile in compania prietenilor: Video Discoteca „Club OK”, Disco Club „XXL”, Video Club „Lords”.

Baza de agrement si sportiva determina adeseori profilul functional dominant al statiunii sau contribuie la diversificarea activitatilor in statiunile balneoclimaterice.

Baza de agrement si sportiva influenteaza direct cresterea duratei sejurului in statiune, canalizarea de fluxuri turistice formate din subiecti cu preferinte consecvente pentru o anumita activitate sau statiune, care capata un rol preferential.

In statiunea Vatra Dornei, baza de agrement si sportiva este reprezentata de terenurile de tenis, de raul Dorna in ceea ce priveste practicarea de river rafting, de trasee pe muntii inconjuratori pentru amatorii de mountain- bike si bineinteles de existenta celor doua partii. In acest sens, hotelul Sport ofera spre inchiriere echipament pentru schi, pentru zbor cu parapanta, pentru river – rafting si mountain – bike.

Unele baze de cazare de tip hotelier mai au in dotare sali pentru fitness si bazine pentru inot.

Amenajarile pentru sporturi de iarna - prin amploarea lor cuprind spatii din ce in ce mai mari, incepand de la periferia statiunii, pana in zona alpina, cu posibilitati de extindere a intervalului de practicare a sporturilor de iarna, din decembrie pana la inceputul lunii mai.

Amenajarile de partii de schi, sunt precedate de studii aprofundate privind conditiile topoclimatice (durata, grosimea, stabilitatea stratului de zapada), conditiile morfologice (lungimea versantului, expozitia, panta, energie, existenta sau lipsa proceselor de versant).

De asemenea, trebuie prevazuta si o marja de rezerva care sa permita accesul pe partii si a turistilor sositi la sfarsit de saptamana, care ajung adeseori sa egaleze si chiar sa depaseasca temporar numarul celor cu sejur in statiune. Aceasta structura, determina construirea de partii cu grade diferite de dificultate, pentru satisfacerea tuturor exigentelor. In statiunea Vatra Dornei, cele doua partii- Dealu Negru si Parc- au grad de dificultate mediu, insa pe muntii din apropiere- Suhard, Calimani- exista si zone pentru schi extrem.

In cadrul orasului fiinteaza scoli care oraganizeaza si concursuri pentru initierea si practicarea schiului cu monitori autorizati.

Cele doua partii omologate sunt deservite de mijloace de transport pe cablu astfel: partia Dealu Negru cu telescaun, iar partia de schi Parc cu teleschi si baby-schi.

Pe dealul Runc a fost amenajata o partie pentru practicarea de schi fond. Sunt in constructie, in faza de proiect alte inca 4 partii de acest gen, amplasate atat in cadrul orasului, cat si in satele invecinate, iar constructia lor va fi demarata intr-o scurta perioada de timp.


Analiza circulatiei turistice si previziunea circulatiei viitoare

An

Turisti romani

Turisti straini

Total turisti

2002

12987

1316

14303

2004

13031

1548

14579

2006

13214

1624

14838


Anul 2002. Sa se calculeze urmatorii indicatori pe baza datelor.

a)     Densitatea turistica

Numar turisti:14303 (12987romani, 1316 straini)

Numar innoptari :20.727

Populatia : 16.465

Suprafata : 9.8kmp


D = -Nt – numarul sosirilor            

-P – populatia rezidenta

D = 14303/16465=> D = 0,86turisti/locuitor

D = - Nzt – numarul de zile turist

D = 20727/16465=> D = 1,25innoptari / turist

D = - S – suprafata vatra dornei

D = 14303/9.8 => D = 1459.48 turisti/ km².

b)     Incasari din turism

Incasari totale din turism : 46735 000 000 lei

Numar turisti :14303

Incasarea medie pe turist = =>

Incasarea medie pe turist = 46735000000/14303 =>

Incasarea medie pe turist =3267496 lei/turist

c)     Sejurul mediu

Numar innoptari : 20727

Numar turisti : 14303

S = => S = 20727/14303 =>

S = 1,44 innoptari / turist



Anul 2004. Sa se calculeze urmatorii indicatori pe baza datelor.

d)     Densitatea turistica

Numar turisti:14579 (13031romani, 1548straini)

Numar innoptari :22893

Populatia : 16.465

Suprafata : 9,8kmp


D = -Nt – numarul sosirilor            

-P – populatia rezidenta

D = 14579/16465=> D = 0.88 turisti/locuitor

D = - Nzt – numarul de zile turist

D = 22893/16465=> D = 1.39 innoptari / turist

D = - S – suprafata vatra dornei

D = 14579/9.8 => D = 1487.65 turisti/ km².

e)     Incasari din turism

Incasari totale din turism : 46735 000 000 lei

Numar turisti :14579

Incasarea medie pe turist = =>

Incasarea medie pe turist = 46735000000/14579 =>

Incasarea medie pe turist = 3205638lei/turist

f)      Sejurul mediu

Numar innoptari : 22893

Numar turisti : 14579

S = => S = 22893/14579 =>

S = 1.57 innoptari / turist


Anul 2006. Sa se calculeze urmatorii indicatori pe baza datelor.

g)     Densitatea turistica

Numar turisti:14838 (13214romani, 1624straini)

Numar innoptari :24190

Populatia : 16.465

Suprafata : 9.8kmp


D = -Nt – numarul sosirilor            

-P – populatia rezidenta

D = 14838/16465=> D = 0.90 turisti/locuitor

D = - Nzt – numarul de zile turist

D = 24190/16465=> D = 1.46 innoptari / turist

D = - S – suprafata vatra dornei

D = 14838/9.8=> D = 1514.08 turisti/ km².

h)     Incasari din turism

Incasari totale din turism : 46 735 000 000 lei

Numar turisti : 14838

Incasarea medie pe turist = =>

Incasarea medie pe turist = 46735000000/14838=>

Incasarea medie pe turist =3149683 lei/turist

i)      Sejurul mediu

Numar innoptari : 24190

Numar turisti : 14838

S = => S = 24190/14838 =>

S = 1.63 innoptari / turist



Anii

Nr turisti

I %

R%

∆i/1

∆i/i-1

Ii/1

Ii/i-1

Ri/1

Ri/i-1

2002

14303



100

100



2004

14579

276

276

101

101.9

1

1.9

2006

14838

535

259

103

101.7

3

1.7


∑ = 43720



Ycr = 43720/3= 14 573.3turisti / an

∆ =[ ∑∆ i/i-1 ] / n-1 = [ Yn – Y1] / n-1 = (14838-14303)/2= 267.5 turisti / an

Ī = = 14838/14303 = = 1,018


Ī% = 101,8 %

R% = 101,8 % - 100% = 1,8 %

Metoda sporului mediu


Anii

yi

ti

ỹi=y1+∆•ti

2002

14303

0

14303

2004

14579

1

14570.5

2006

14838

2

14838


∆=yn-y1/n-1=267.5

ỷ=14573.3

=•100


۷ =0.033 %≤5


Metoda indicelui de dinamica

Anii

yi

ti

ỹi=y1•



2002

14303

0

14303

0

2004

14579

1

14446

17689

2006

14838

2

14838

0


Ī= =1.01


V=0.52 %≤5


Metoda trendului liniar

Anii

yi

ti

ti

yi•ti

ỹi=ỷ


2002

14303

-1

1

-14303

14840.8

2004

14579

0

0

0

0

2006

14838

1

1

14838

14840.3

Σ=43720 Σ=0 Σ=2 Σ=535

ỹi=ỷ

۷ =2.12%

Vom folosi metoda pentru care v ia valoarea cea mai mica-metoda sporului mediu


Previziunea :

Anii

t

2008

3

15375.8

2010

4

15643.3

2012

5

15910.8



Propuneri de valorificare

Cu toate obstacolele care stau inca in calea unei dezvoltari durabile a statiuniiVatra Dornei, anticipam ca in urmatorul deceniu vor fi create premise pentru punerea in valoare a potentialului de exceptionala valoare, prin practicarea unui turism ecologic, organizat si controlat, in paralel cu protejarea organizata pe baze stiintifice a cadrului natural.

Din punctul meu de vedere cred ca ar trebui sa se faca o promovare cat mai ampla a statiunii precum si a locurilor de interes turistic pe care aceasta le detine.Cu o astfel promovare turistii din afara tarii vor fi pusi la curet cu locul pe care-l vor vizita si de ce nu cu ajutorul publicitatii putem atrage un numar tot mai mare de turisti straini.

Alte propuneri:

Refacerea si modernizarea infrastructurii hoteliere din Vatra Dornei.

Promovarea prin marketing agresiv a municipiului Vatra Dornei ca furnizor de resurse si servicii turistice (transmiterea de imagini live pe internet de pe partiile de schi si zona montana; cresterea sigurantei turistilor prin inregistrarea traseelor turistice montane si a structurilor de primire turistice din bazinul Dornei pe gps).

Organizarea turismului de agreement: vanatoare si pescuit.

Reamenajarea zonelor de agreement din Vatra Dornei (parcul de distractii Lunca Dornei, construirea unui patinoar artificial).

Marirea si modernizarea domeniului schiabil(amenajarea partiei de schi Telescaun)

Crearea inrastructurii necesare turismului(sport extreme).

Protejarea ,conservarea si promovarea ariilor turistice naturale protejate in vederea exploatarii acestora ca atractii turistice.

Restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural, religios si etnografic si includerea in circuite turistice.

Reabilitari stradale

Refacerea , amenajarea cailor de acces.



Evaluarea eforturilor investitionale,posibilitatea de realizare si efectele scontate in plan economic

Municipiul Vatra Dornei prezinta atractivitate pentru efectuarea de investitii,
constituind una din cele mai bune alternative pentru investitorii autohtoni sau
straini, in domeniul turismului , infrastructurii, industriei alimentare, imbutelierea
apelor. minerale, prelucrarea superioara a lemnului si a industriei usoare

Printre principalele motive ce ar putea determina un potential investitor sa-si localizeze o afacere in aceasta zona ar fi terenuri disponibile pentru constructii industriale.

Consiliul Local Vatra Dornei dispune de o suprafata de aproximativ 7,8 ha terenuri
construibile, 80% din acestea au asigurate utilitatile urbane (apa, canalizare,
energie electrica, telefon). Terenurile sunt proprietatea Consiliului Local, situate
in intravilanul localitatii, libere de sarcini, pot fi inchiriate sau concesionate, dupa
caz, prin licitatie publica la un pret de plecare aprobat de catre Consiliul Local
functie de rezultatele expertizei tehnice asupra terenului, efectuata de catre
Corpul Expertilor Tehnici ai Tribunalului, cuprins intre 10 si 30 dolari / mp

In anul 2005 companiile de turism au investit 150 miliarde ROL pentru extinderea si modernizarea spatiilor de cazare si a centrelor de tratament din Vatra Dornei. Capacitatea de cazare a fost suplimentata cu 150 de locuri noi, in prezent statiunea avand 2.000 de locuri de cazare. In plus, autoritatile locale au depus la Ministerul Integrarii un proiect de investitii de 5 milioane de euro care vizeaza infrastructura turistica, printre obiective numarandu-se un pationar si o noua partie de schi cu transport pe cablu.

Reabilitarea parcului municipal

Impactul socio-economic: asigurarea microclimatului urban necesar desfasurarii activitatii umane, pentru agrement si recreere, sporirea umiditatii atmosferice imbogatirea aerului cu oxigen, retinerea prafului si noxelor.

Principalii beneficiari sunt locuitorii bazinului Dornelor si turistii (avand in vedere ca orasul Vatra Dornei este o statiune turistica de interes national) Proiectul isi propune reabilitarea parcului Dealu Negru din municipiul Vatra Dornei. In acest sens se preconizeaza replantarea cu puieti specifici zonei de munte a zonelor din parc distruse de furtunile care au avut loc in anul 2002. Estimarea costului: 150.000 Euro


Consolidare si amenajare a Cazinoului balnear si repunerea in circuitul turistic

Influenta in economia locala: repunerea in circuitul turistic a Cazinoului va duce la crearea unor noi locuri de munca, atragerea unui numar mai mare de turisti prin cresterea atractivitatii zonei



Amenajarea partiei de schi Telescaun

Impactul socio-economic: atragerea unui numar mai mare de turisti in statiunea Vatra Dornei prin cresterea sigurantei acestora pe partiile de schi; punerea in valoare a zonei turistice Dealu Negru, cresterea valorii turistice a statiunii; marirea domeniului schiabil


Construirea unui patinoar artificial

Impactul socio-economic: crearea unor spatii si activitati noi pentru petrecerea timpului liber, a unui climat favorabil desfasurarii unor competitii sportive orientarea tinerilor spre practicarea cat mai multor sporturi de iarna Estimarea costului: 2.500.000 Euro


Sport extrem la Vatra Dornei

Impactul socio-economic: cresterea numarului zonelor de agrement din municipiu, a activitatilor turistice si sportive; diversificarea activitatilor sportive practicate de tinerii din municipiu; atragerea unui numar cat mai mare de turisti, prin cresterea sigurantei pe traseele montane; punerea in valoare a zonelor de interes turistic din Bazinul Dornelor.

Estimarea costului: 60.000 Euro

Efectele scontate

Statiunea Vatra Dornei a reintrat in preferintele turistilor, pe fondul cresterii preocuparii societatilor din zona pentru investitii in noi structuri de cazare si pentru modernizarea celor existente, astfel ca in prezent gradul de ocupare al unitatilor hoteliere atinge 95%. In perioada urmatoare in statiune este asteptat un aflux mare de turisti in statiune, iar numerosi vizitatori se adreseaza serviciului de dezvoltare si promovare a turismului din cadrul Primariei pentru a fi repartizati la unitati de cazare.


Bibliografie :

1.      Chirita Viorel (2003), Depresiunea Dornelor – studiu fizico-geografic, Edit. Universitara din Suceava,

2.      www.vatra-dornei.ro

3.      www.wall-street.ro

4.      Vlasceanu Gh., Ianos Ioan (1998), Orasele Romaniei, Edit. Odeon, Bucuresti




hartajudet1







Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

MEDIUL RURAL-ATRACTIE VIITOARE PENTRU TURISTI
Evolutia statiunilor turistice, de la cele traditionale, la cele integrate
Ecoturismul si perspectiva dezvoltarii durabile a acestuia in Romania
DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE
Proiect - turismul in delta dunarii
Contracte utilizate de agentia de turism
Formarea tarifului/pretului de vanzare a produselor turistice
Marketingul agentiei de turism





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu