DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Facultatea de Geografie-Geologie

Master Turism si Dezvoltare Regionala

Disciplina Analiza sistemului turistic : mijloace si metode anul II

DETERMINAREA RELATIILOR DINTRE STRUCTURILE DE CAZARE TURISTICA SI CAPACITATEA DE CAZARE DIN MACROREGIUNEA 1, CU AJUTORUL ANALIZEI STATISTICE

NOTE INTRODUCTIVE

In proiectul de fata mi-am propus sa analizez relatiile care se stabilesc intre structurile turistice cu functiuni de cazare turistica si capacitatea de cazare din aceste structuri, pentru anul 2005. Ca variabila independenta am ales unitatile de cazare, iar in functie de acestea voi calcula capacitatea de cazare (variabila dependenta) pe baza modelului de regresie.

Mi-am ales ca regiune de analiza Macroregiunea Unu, formata din doua regiuni de dezvoltare, si anume Regiunea Centru si Regiunea Nord-Vest. Aceste regiuni de dezvoltare au fost infiintate prin Legea nr.151 din 15 iulie 1998, cand se apropia momentul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana.

Impartirea administrativa a Romaniei a fost corelata cu Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale pentru Statistica (NUTS) utilizat de Eurostat. Conform acestui nomenclator, Macroregiunea 1 (alaturi de celelalte 3 macroregiuni caracteristice pentru tara noastra) corespunde cu nivelul NUTS 1[1].

Regiunea de Nord-Vest are resedinta la Cluj-Napoca si este compusa din judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj, iar Regiunea Centru, cu resedinta la Alba Iulia, are in componenta judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu.

Am creat in Philcarto un fond de harta pentru Macroregiunea 1, de la care voi pleca in realizarea reprezentarilor cartografice ulterioare. Acest fond de harta este reprezentat in Figura 1.

Datele statistico-turistice prezentate in aceasta lucrare au fost culese de pe site-ul Institutului National de Statistica (www.insse.ro), si sunt valabile pentru anul 2005.

Figura nr. 1

PREZENTAREA DATELOR STATISTICE

Datele initiale, de la care am plecat in rezolvarea problematicii, sunt cele din Tabelul 1.

Tabelul 1

La o prima vedere observam ca, pe intreaga regiune analizata, judetul Brasov are cele mai multe unitati de cazare (403), urmat de judetele Harghita, Cluj, Maramures si Sibiu, iar in ceea ce priveste capacitatea de cazare din aceste unitati turistice tot judetul Brasov este lider, dupa care urmeaza judetele Bihor, Harghita, Cluj, Mures, Sibiu s.a.

Aceste date nu ne permit (inca) sa facem vreo corelatie intre indicatorii statistico-turistici, si de aceea am calculat parametrii principali ai celor doua distributii (vezi Tabelul 2).

Tabelul 2

Cu ajutorul lor putem calcula, spre exemplu, abaterile fiecarui judet de la valorile centrale, pentru a ne crea o prima imagine asupra indicatorilor turistici prezentati.

Balint Andreea, 2009

Figura nr. 2

Analizand hartile abaterilor de la valorile centrale (Figura nr. 2) observam ca judetele care au valori ale indicatorilor turistici mai mari decat media sunt mai putine, asta pentru ca valorile mari ale unitatilor turistice si ale capacitatii de cazare caracteristice judetului Brasov au "tras" in sus valorile mediilor din cazul celor doua distributii. Astfel, pentru unitatile de cazare, doar trei judete au valori mai mari decat media de 123, si anume Brasov, Harghita si Cluj, iar pentru capacitatea de cazare, valorile peste medie (5125 locuri) sunt caracteristice judetelor Brasov, Bihor, Harghita, Cluj, Mures.

Mediana, fiind valoarea cea mai apropiata de toate celelalte valori din sir, face ca cele doua distributii sa fie impartite in efective egale, jumatate dintre judete avand valori peste mediana si jumatate sub mediana, ataat pentru unitatile turistice, cat si pentru capacitatea de cazare. Observam astfel o dispunere mai echilibrata in teritoriu a valorilor acestor indicatori statistico-turistici.

TRANSFORMAREA DATELOR STATISTICE

Datele initiale trebuie transformate cu ajutorul metodelor statistice, pentru a putea sa le comparam mai usor intre ele. Ca metode de transformare a datelor am aplicat doua dintre cele mai uzitate si eficiente metode, respectiv transformarea ordinala (in ranguri) si standardizarea.

Prima dintre ele, metoda rangurilor, presupune atribuirea pentru fiecare judet a cate unui rang, in ordine descrescatoare a valorii indicatorilor statistico-turistici. Procedand astfel, vom elimina ordinele de marime, unitatile de masura si diferentele de dispersie.

Tabelul 3 a fost obtinut prin transformarea Tabelului 1 in clasamente, si ne permite sa aflam daca rangurile pe fiecare dintre cele doua criterii sunt identice sau diferite. Diferentele dintre cele doua clasamente obtinute sunt mici, confirmand astfel ipoteza unei relatii pozitive intre cele doua variabile: cu cat numarul de unitati de cazare este mai mare, cu atat si capacitatea de cazare este mai mare, si invers (judetele cu un numar mic de structuri de cazare au si o capacitate de cazare redusa). Cartografierea rangurilor (Figura nr. 3) permite o asa-zisa "transpunere" in teritoriu a celor doua clasamente, asociind cate o culoare pentru perechile de cate doua judete. La capitolul unitati de cazare, primele doua locuri sunt detinute de judetele Brasov si Harghita, in timp ce la capacitatea de cazare Brasovul domina, insa de data aceasta alaturi de Bihor. In ambele clasamente, ultimul loc este ocupat de judetul Salaj.

Tabelul 3

Balint Andreea, 2009