Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
Bariere in comunicare

Bariere in comunicare




Bariere in comunicare



Preocuparile diferite. O persoana concentrata pe o alta problema nu va putea percepe niciodata mesajul clar si nu va putea raspunde intr-un mod echitabil pentru emitator.

Blocajele emotional. O alta bariera in comunicare este blocajul emotional creat din directia emitatorului. Blocajele emotionale pot surveni fie din cauze mai vechi(traume suferite in copilarie sau in adolescenta) fie dintr-o circumstanta actuala.( o femeie care nu poate avea copii nu va putea reactiona rational la vorbele unei matusi care ii ureaza sa aiba cati mai multi copii sanatosi).

3. Ostilitatea. Ostilitatea poate determina o persoana sa fie refractara la mesajul receptat. Aceasta intervine atunci cand comunicam cu o persoana pe care suntem suparati sau cand am trecut recent printr-o experienta neplacuta. De asemenea ostilitatea poate fi determinata si de subiectul sau tematica mesajului. Cand doua persoane sunt angajate intr-o conversatie ostila fiecare are tendinta sa distorsioneze mesajul in asa fel incat sa prolifereze starea de tensiune cu propriile argumente.

4. Carisma. Carisma emitatorului poate afecta modalitatea receptarii mesajului. In politica candidatii sunt de multe ori alesi pentru carisma pe care o au in detrimentul altor calitati. O persoana carismatica poate face un mesaj vechi si lipsit de importanta sa para nou si esential pentru receptor; acest lucru este in detrimentul comunicarii eficiente, pentru ca receptorul are tendinta sa nu ceara lamuriri pentru clarificarea mesajului. In acelasi timp, o persoana care are ceva important si unic de comunicat este posibil sa nu se faca bine inteleasa pentru ca nu poate sa capteze atentia auditoriului.

5. Experientele trecute. Experientele pe care le-am trait pot da nastere unei atitudini refractare la mesajele pe care le receptionam, creand o stare de predispozitie pentru dezinteres. De exemplu daca un anumit seminar a fost de fiecare data plictisitor vom avea tendinta sa nu mai dam atentie discutiilor din timpul lui pe principiul ca oricum e neinteresant.

6. Interesele ascunse. O persoana care are un anumit interes ascuns, va avea tendinta sa dea importanta mesajului numai in masura in care acesta corespunde interesului urmarit, ignorand celelalte aspecte ale comunicarii. Exemplul clasic este acela al concurentei dintre angajati care au tendinta sa respinga o idee foarte buna care apartine altcuiva, din dorinta de a nu-si pierde slujba sau de a nu parea incompetent in comparatie cu celalalt.

7. Incoerenta. Incoerenta si lipsa unei abilitati de a comunica poate distorsiona intentia emitatorului. Avand in vedere ca o cerinta esentiala pentru receptarea corecta a mesajului  este claritatea exprimarii, exista posibilitatea ca o persoana sa nu se poata face corect inteleasa daca nu are abilitatea de a se comunica si de a comunica.

8. Stereotipiile. Tiparele si stereotipiile verbale determinate cultural pot duce si ele la o distorsionare a mesajului. Tiparele verbale pot fi de multe ori interpretate de interlocutor ca o lipsa de abilitate in comunicarea directa a mesajului. O  persoana apartinand unei minoritati etnice poate comunica foarte bine in interiorul grupului sau, dar poate avea probleme la transmiterea mesajului cand vine vorba de comunicarea cu alte persoane.

In categoria stereotipiilor intra si accentul emitatorului care poate avea un anumit efect asupra interlocutorului care va tinde sa dea mai putina atentie continutului mesajului si mai multa modului de transmitere a acestuia. De asemenea interlocutorul poate fi influentat in receptarea eficienta a mesajului si de aspectul fizic al emitatorului, prin prisma unor idei preconcepute vis-a-vis de felul de a fi al persoanei cu care comunica.

9. Mediul. Mediul in care se realizeaza comunicarea poate crea conditii care sa faca mai eficienta comunicarea sau care sa o ingreuneze. Este dificil sa comunici eficient intr-o camera in care este foarte cald, foarte frig sau care este supraaglomerata. Astfel de tehnici pentru distorsionarea comunicarii sunt utilizate in negociere pentru a-ti pune interlocutorul intr-o postura incomoda.

10. Nesiguranta. Starea de nesiguranta poate crea o atitudine refractara fata de mesajul transmis. Interlocutorul nesigur va avea tendinta sa distorsioneze mesajul transformand intrebarile in acuzatii si raspunsurile in justificari.



12. Relationarea. Cand incercam sa comunicam cu o alta persoana emitem simultan doua seturi de mesaje simultan: continutul si relationarea. Interlocutorul poate fi concentrat pe relationare incat sa nu mai dea atentia cuvenita continutului mesajului.

13. Statutul. Probabil cea mai importanta bariera in comunicare de depasit este cea a  statutului interlocutorilor, care intr-un fel le cuprinde si pe cele enumerate mai sus.

O persoana se poate simti nesigura sau poate incerca sa-si impresioneze interlocutorul cand discuta cu o persoana pozitionata mai sus pe treapta sociala in functie de modalitate in care percepe autoritatea interlocutorului. In acelasi timp o persoana cu autoritate poate intalni ostilitate si invidie din partea unui public care percepe autoritatea ca pe o amenintare.

O alta clasificare:

1. Bariera de mediu

modul de transmitere a informatiilor si calitatea comunicarii sunt in mare parte dependente de mediul ambiant. Barierele de ordin fizic sunt primele percepute ca elemente perturbatoare: zgomotele, iluminatul, microclimatul pot reprezenta unii dintre factorii perturbatori.

contextul ambiental nu depinde numai de calitatea mediului fizic, ci si de mediul cultural si comportamental. De exemplu, daca se doreste comunicarea cu o anumita categorie sociala si profesionala, trebuie sa se considere valorile culturale concomitent cu relatiile interpersonale la momentul respectiv. Climatul psihologic al locului de munca si modul de abordare al acestuia de catre management este esential pentru a evita transformarea acestuia in bariera de comunicare. Evident, comunicarea trebuie analizata si planificata pe baza nevoilor reclamate de sarcini, cu considerarea caracteristicilor de input-output ale oamenilor (capacitatea 'canalului' de comunicare uman de 510 bit / s simultan cu sensibilitatea sa senzoriala personala). Pe cat posibil, se vor respecta normele ergonomice, dand mare atentie gradului de incarcare informationala pe unitatea de timp pentru fiecare angajat in parte, precum si posibilelor interferente care pot conduce la grad mare de stres si surmenaj

2. Bariera de perceptie

bariera de perceptie este generata de limitele procesului de perceptie la om si se manifesta prin descrierile individuale diferentiate ale realitatii, urmate de concluzii diferentiate derivate din abilitati perceptuale diferentiate. Acestea pot conduce la conflicte grave, mai ales datorita erorii generale de atribuire

problema perceptiei ca abilitate a individului se poate rezolva partial prin educatie la nivel personal (mai ales in domeniul atentiei) si prin selectie adecvata (adica prin 'achizitionarea' unor oameni cu abilitati de perceptie in concordanta cu profilul sarcinilor de executat) in cadru organizational

3. Bariera de personalitate (psihologica)

bariera psihologica reprezinta reflectarea in constiinta umana a limitarilor capabilitatilor individuale. Convingerile care se formeaza prin educatie si experienta in privinta limitarilor personale, se opun valorificarii complete a tuturor potentelor umane

bariera psihologica este legata de imaginea de sine, care se formeaza prin reflectare constienta a datelor fizice si posibilitatilor intelectuale individuale, in comparatie cu cei din jur (nici un obiect sau fenomen nu poate fi valorificat decat prin comparatie cu un altul similar). Prin autoobservare si impresiile persoanelor cu care individul ia contact, se formeaza 'oglinda psihica', in functie de care omul se compara (constient sau inconstient) cu ceilalti, identificandu-si pozitia (statutul) si sesizandu-si limitele

in functie de natura imaginii de sine (pozitiva sau negativa), individul este dezinvolt sau complexat din punct de vedere afectiv si / sau comportamental. De aici rezulta marea importanta a acestei imagini, autocreata si / sau influentata prin educatie si coordonate sociale (aport familial si / sau al anturajului), pentru gradul de motivare a aspiratiilor personale, care determina complexul de atitudini in cadrul comportamentului



s-au identificat trei tipuri de imagini de sine, in raport cu modalitatea de reflectare in constiinta:

subaprecierea - determina complexe de inferioritate, constituind bariera de comunicare prin inhibitie (complexe de inferioritate)

evaluarea corecta a posibilitatilor - determina comportament normal si disponibilitati mari pentru comunicare, care se va derula in mod echilibrat (daca si anturajul ofera aceleasi disponibilitati)

supraevaluarea - determina o imagine hiperbolizata, dominata de infatuare, aroganta, comportament agresiv etc. si constituie bariera de comunicare prin preferinta pentru monolog autoritar, prin refuzul de a accepta semenii ca parteneri de dialog, prin comportament neetic (complexe de superioritate)

deci omul este ceea ce crede despre sine, pentru ca se comporta in conformitate cu modelul creat de sine. Orice perturbatie a mediului exterior care il solicita peste nivelul cu care este obisnuit apare ca o conditionare negativa asupra potentelor sale. Pentru a contracara acest efect, este necesar ca fiecare individ sa realizeze auto-feedback pozitiv prin crearea unei imagini pozitive despre el, ca modalitate eficienta de adaptare la mediu. Cum imaginea pozitiva se reflecta in comportament, va rezulta si o atitudine pozitiva fata de comunicare

4. Bariera de limbaj

bariera de limbaj este caracterizata prin semnificatia limbajului ca mijloc de transfer al informatiei. In aceasta acceptiune, de multe ori oamenii nu pot comunica corect din cauza ca limbajul nu poate oferi niciodata o descriere fidela a semnificatiei intentionate, care trebuie comunicata

diferenta dintre realitate si descrierea sa prin limbaj datoreaza imperfectiunii mecanismului de reflectare a ceea ce se percepe prin simbolizare, deci prin abstractizare, concentrare si clasificare a obiectelor prin limbaj propriu. Astfel, spre exemplu, ceea ce in ochii unora poate sa apara satisfacator, in ochii altora (prin intermediul altor criterii de simbolizare intr-un sistem diferit de valori) poate sa para inadecvat sau lipsit de sens. In acest fel se creeaza o bariera de comunicare intre cei doi parteneri, care nu opreste doar circulatia mesajului, dar creeaza si tensiuni psihologice care pot duce la conflicte

aceasta bariera se poate inlatura prin crearea in organizatii a unui sistem de comun de valori pentru toti membrii, prin educatie, persuasiune, recompensare adecvata si utilizarea unui limbaj comun. Totodata, trebuie indepartata orientarea exclusiva catre EU-l propriu simultan cu stimularea orientarii catre parteneri, prin utilizarea unui cod etic si a unei filozofii orientate catre o conduita pozitiva, altruista si bine cunoscuta de catre toata lumea

aceste elemente contribuie la o intelegere mai buna a modului de percepere si interpretare a partenerului si faciliteaza cunoasterea prealabila a reactiilor lui (empatie). Deci, pentru imbunatatirea comunicarii trebuie alese mijloace (cuvinte, reprezentari grafice, gesturi etc.) semnificative pentru celalalt, care simultan sa minimizeze efectul imaginatiei individuale indiferent de contextul in care se desfasoara comunicarea, de caracteristicile proceselor de perceptie si de gradul de distorsiune a canalului de transmitere a mesajului

avand in vedere ca, in general, dar mai ales in afaceri, pe baza informatiilor comunicate se iau decizii, informatiile trebuie sa fie simultan (Robert Fulmer):

CLARE, COMPLETE, CONCISE, CONCRETE si CORECTE

Barierele in comunicare sunt atat de variate pe cat sunt de diferiti oamenii care comunica. Cheia in depasirea acestor obstacole consta in determinarea acestor conditii si in incercarea de a modifica starea si comportamentul interlocutorului in asa fel incat mesajul sa fie cat mai clar si comunicarea cat mai eficienta.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Comunicare si cultura organizationala Cel mai important element al culturii organizationale este calitatea comunicarii intre membrii organizatiei
Cerintele generale ale unei comunicari eficiente
STRATEGIE DE PROMOVARE SI COMUNICARE IN VEDEREA IMPLEMENTARII PNDR
Instrumente de Relatii Publice
Relatiile publice si celelalte profesii ale comunicarii
Definirea relatiilor publice
Comunicarea paraverbala
Perturbarea comunicarii organizationale



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu