Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » comunicare si relatii publice
Comunicarea paraverbala

Comunicarea paraverbala




Comunicarea paraverbala

In cazul acestui tip de comunicare informatia este codificata si transmisa prin elemente prozodice si vocale care insotesc cuvantul si vorbirea in general si care au semnificatii comunicative aparte. In aceasta categorie se inscriu: caracteristicile vocii (comunica date primare despre locutori: tanar - batran, energic - epuizat, alintat - hotarat etc.), particularitatile de pronuntie (ofera date despre mediul de provenienta: urban - rural, zona geografica, gradul de instructie etc.), intensitatea rostirii, ritmul si debitul vorbirii, intonatia, pauza etc.

Comunicarea paraverbala nu poate fiinta ca forma, decat concomitent cu comunicarea verbala. Dar din perspectiva continutului ele se pot separa. De exemplu un „da' rostit ca „nu'. Deci acelasi mesaj, identic codificat verbal isi poate modifica sensul in functie de interventia paraverbalului si sa devina altceva. Acest fenomen se numeste supracodificare.




Comunicarea verbala este de regula purtatoarea dimensiunii referentiale a actului comunicarii in timp ce comunicarea paraverbala si nonverbala sunt implicate in realizarea dimensiunilor operational — metodologica si atitudinala.

Limbajul paraverbal manuit cu abilitate, mareste eficienta de influenta si control a celor din jurul nostru, a partenerilor de comunicare. Ceea ce transpare dincolo de cuvinte, in spatele lor, in subtext si in toate manifestarile vocale, posturale si gestuale legate intim de pronuntarea sau scrierea cuvintelor, reprezinta limbajul paraverbal.

Formele de comunicare paralingvistice includ acele forme comportamentale utilizate pentru transmiterea mesajelor si semnificatiei lor, fara a folosi cuvintele sau sistemele lingvistice de semne. In acest sens, cei mai utilizati termeni sunt cei de paralimbaj.

Exista numerosi stimuli incorporati mesajului verbal care, dincolo de continutul verbal asociat, dincolo de sensul cuvintelor, provoaca diverse reactii afective: vocea, tonul, ritmul vorbirii, stimulul scrierii, pauzele dintre cuvinte, accentele si chiar balbele, zambetul, clipitul genelor, atingerea, bataia cu pumnul in masa, etc. Interventia acestora peste mesajul verbal poate provoca slabirea, distorsionarea sau intensificarea semnificatiei cuvintelor continute de mesaj.

Manuit de abilitate, mesajul paraverbal devine un instrument eficace in influentarea si controlul persoanelor din jurul nostru, in procesul de comunicare organizationala. Mesajul paraverbal obtine cu usurinta respectul si poate smulge aprobarea, intimideaza sau mentine presiunea.

Nu poate fi neglijata nici comunicarea sonora nonverbala despre care se afirma ca 38% din mesajele transmise in interactiunea persoanelor sunt sonore, dar nu verbale. Acestea tin de bogatia parametrilor muzicali ai limbajului - intonatia, timbrul, ritmul, tonul, inaltimea etc. - cat si de sunetele nearticulate emise de om in diverse imprejurari - oftat, tuse semnificativa.

Puterea limbajului paraverbal este dependenta de calitatile vocale si de stapanirea „mecanismelor vorbirii'.

Cei mai intalniti si utilizati stimuli paraverbali in comunicarea paraverbala sunt: calitatile vocale, inaltimea vocii, volumul vocii, dictia, accentul, pauzele, intonatia, ritmul vorbirii etc.

Calitatile vocale - se refera la insusirile personale implicate in mecanismul vorbirii si la factorii care influenteaza sunetul vocii. Sunetul vocii este influentat in primul rand de calitatea corzilor vocale si apoi succesiv, de pozitia maxilarului, de peretii gurii, de dinti, de limba si buze. Sunetele sunt mai clare daca pozitia corpului este dreapta, muschii gatului intinsi, buzele flexibile, iar respiratia buna.

Inaltimea vocii este data de frecventa de vibratie a corzilor vocale. Cand suntem tensionati sau anxiosi, corzile vocale se intind puternic, ca si corzile unei viori, iar vocea se subtiaza, devine stridenta sau zgarie si scartaie. Cand suntem calmi si relaxati, tonul vocii coboara, devine plin si sigur. Daca suntem obositi sau precipitati, vocea devine aspra, gatuita.



Volumul vocii este mai usor de controlat decat tonalitatea. Ritmul si forta respiratiei sunt esentiale. Corectia volumului vocii trebuie sa tina seama de marimea incaperii, marimea grupului si de zgomotul de fond.

Volumul trebuie sa fie tare la inceputul si la sfarsitul unei prezentari pentru a sublinia obiectivele si concluziile acesteia. Se recomanda sa pastram un volum jos, normal de conversatie adaptat ambiantei.

Dictia este calitatea si arta de a articula si pronunta cuvintele corect si clar. Ea se poate educa prin exercitiu. Dictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de nuantarea clara a vocalelor.

Accentul priveste maniera de a pronunta mai apasat, mai intens sau pe un ton mai inalt o silaba dintr-un cuvant sau un cuvant dintr-un grup sintactic. El poate schimba sensul cuvintelor.

Pauzele reprezinta separarea vorbirii in grupuri si cascade de cuvinte sau fraze ce pot da unele indicii asupra starilor afective si atitudinilor vorbitorului. Pauzele prea lungi obosesc audienta, dar pauzele scurte, retorice, bine plasate, dau ascultatorului sentimentul de implicare activa. Pauzele tactice sunt facute inainte sau dupa cuvantul sau ideea ce merita subliniata.

Intonatia cuprinde timbrul si variatia inaltimii glasului care transmit emotii, sentimente si atitudini. Inflexiunile vocii tradeaza faptul ca vorbitorul este fericit, trist, furios, infricosat, prietenos, umil sau dictatorial. Vocea indulceste sau aspreste mesajul verbal. Transforma afirmatiile in intrebari si invers, iar uneori transforma chiar sensul cuvintelor.

Ritmul vorbirii

Vorbirea poate fi calma, repezita, lenta, rapida, teatrala, afectata sau precipitata. Daca ritmul vorbirii este ridicat, ascultatorul primeste mesajul verbal ca pe o urgenta. Un bun vorbitor schimba viteza pronuntarii cuvintelor in concordanta cu importanta mesajului, in sensul ca ceea ce este nesemnificativ sau comun este rostit repede, iar ceea ce este nou sau important este rostit rar si apasat.

Ansamblul elementelor paraverbale si nonverbale ale comunicarii este numit metacomunicare (gr. Meta = dincolo) in plus puterea limbajului paraverbal este dependenta de calitatile vocale si de stapanirea mecanismelor vorbirii. Metacomunicarea se refera la nivelul sugerat de emitator, iar receptorul trebuie sa distinga ceea ce a fost spus, cum a fost spus si de ce. Orice comportament de comunicare, verbal sau nonverbal poate fi metacomunicational.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

Comunicarea si cultura organizationala
Chestiuni de terminologie, de coerenta discursiva, de stiintificitate
Conceptul de “relatii publice”
Dictionar de termeni - comunicare
Comunicare si cultura organizationala Cel mai important element al culturii organizationale este calitatea comunicarii intre membrii organizatiei
Nasuri de creatie
FUNCTIONARUL PUBLIC
Ce sunt Relatiilor Publice pentru o organizatie?





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu