DESPRE PARFUM

DESPRE PARFUM

Niciodata parfumurile nu provin din florile al caror nume il poarta; 

Artistul n-ar indrazni sa-si ia elemntele numai din natura,

n-ar crea decat o opera denaturata fara adevar si fara stil,intrucat esenta

obisnuita prin distilarea florilor are o asemanare doar foarte indepartata si

foarte vulgara cu aroma florilor vii care-si imprastie mireasma pe campuri.

Joris- Karl Huysmans,A rebours

Parfumul este strans legat de pictura si de muzica, nu doar prin corespondentele inerente ale senzatiilor, dar mai ales prin tehnica de compozitie si de intrupare a ideei. Maniera de transpunere se aseamana la nivel conceptual prin modalitatea de expresie ce se asociaza actului concret.

Parfumul este o impresie fugitiva, dar studiul lui poate dura o viata: ore epuizante de deslusire a formulelor, de combinatii si reincercari de esente, multe piste false intr-un singur scop.

Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci si un simbol al civilizatiei, o arta ai carei maestri erau respectati si aproape temuti, fiind vazuti in Antichitate ca detinatori ai tainelor zeilor, iar mai apoi, in Evul Mediu, devenind nu doar parfumieri, ci si alchimisti si magi. Epoca moderna si contemporana ii transforma pe parfumieri in specialisti foarte cautati si 'vanati' de marile case producatoare, un adevarat profesionist fiind foarte greu de pregatit si pastrat, intr-o lume in care concurenta este deosebit de puternica.

Istoria parfumului se impleteste cu cea a omenirii: moneda de schimb, protector impotriva bolilor, potiune cu virtuti divine, mesager galant, parfumul este in fiecare epoca un martor al unei societati si ne informeaza sensibil asupra modului in care participa in domenii precum comertul, medicina, sacralitatea si senzualitatea. O lume fara parfum ar fi o luma fara istorie.

Prezentat ca ofranda zeilor de catre toate civilizatiile antice, parfumul sublimeaza si divinizeaza corpul.

Fascinanta istorie a parfumurilor incepe, potrivit cercetatorilor, inca din preistorie. S-au gasit destule dovezi care sustin aceasta teorie, de la urme de uleiuri aromatice la vase care contineau esente extrase din plante si flori, asa ca se poate spune ca istoria parfumurilor este la fel de veche precum cea a umanitatii.  

Inca din perioada culturii mesopotamiene, parfumurile, uleiurile, esentele incepusera sa fie folosite de cei mai multi, ca un simbol al nobletii, dar si din pura placere. In bogata 'biblioteca' lasata de sumerieni cercetatorii au descifrat si un numar impresionant de retete pentru obtinerea uleiurilor si parfumurilor, alte insemnari relatand rolul jucat de acestea in ceremonialuri, dar si in viata de zi cu zi. Parfumurile ajunsese sa fie folosite zilnic, devenind pentru civilizatiile rivale un simbol al dezvoltarii si evolutiei Mesopotamiei, si existau se pare adevarati maettri, care isi vindeau creatiile placut mirositoare pentru preturi pe masura.

 Descoperirile arheologice au aratat ca in momentul de maxima ascensiune a civilizatiei mesopotamiene in aceasta regiune se dezvoltase o adevarata industrie cosmetica, iar izvoarele scrise sunt astazi o sursa de informare de prima mana. Datorita celebrelor tablite putem afla, de exemplu, ca regina sumeriana Schubab folosea cosmetice si parfumuri, in mormantul ei fiind gasite un mic ibric pentru turnat esente si un borcan, cu filigran din aur, in care se tinea vopseaua pentru buze. Nici literatura sumeriana nu duce lipsa de referinte la parfumuri si uleiuri aromate, cea mai cunoscuta scriere ramanand celebra epopee a lui Ghilgamesh.

Asa cum se poate vedea din paginile Vechiului Testament, in Israel parfumurile si uleiurile au ajuns ca importuri din partea egiptenilor, deja devenita o marfa foarte populara si cautata, bine platita. Atat de pretioasa, incat potrivit Bibliei Iosif, fiul lui Iacob, a fost vandut de fratii sai unor negustori de esente, care au plecat din Galaad, Palestina, spre Egipt. Parfumurile si esentele aromate sunt mentionate foarte des in Vechiul Testament, demonstrand cat de pretioase erau acestea pentru evrei. Potrivit cercetarilor, se pare ca israelitii, desi erau pastori si cultivatori, au deprins secretele fabricarii parfumurilor de la preotii egipteni. In vremea lui Moise, dupa ce acesta a primit Tablele Legii,s-a facut un parfum special pentru ceremoniile religioase, interzis oricui in afara de preoti. Nici in  Noul Testament nu lipsesc referintele la parfumuri, pentru a aminti doar scena in care Maria, sora lui Lazar, unge cu mir picioarele Mantuitorului sau cea in care trupul Lui este uns, potrivit ritualurilor de ingropaciune ale vremii. O alta scena este cea in care cei trei Magi de la Rasarit ii aduc Pruncului tamaie, smirna si aur.

In civilizatiile antice, de la Egipt la Grecia, parfumurile nu existau asa cum le cunoastem noi. Primele marturii istorice datand din jurul anului 100 IdHr. Esentele si parfumurile erau folosite si aici preponderent in ritualurile religioase si in ceremoniile funerare. Cand mai tarziu in Egipt a fost inventata sticla, avea sa fie folosita si pentru realizarea primelor recipiente pentru parfumuri. Aceasta moda a fost ulterior 'exportata' si in Grecia, unde varietatea recipientelor, din teracota si sticla, a crescut rapid, pe masura ce farmecul parfumurilor cucerea noi civilizatii. In Egiptul Antic s-a dezvoltat una dintre cele mai impresionante industrii cosmetice din acele vremuri, iar parfumurile jucau un rol esential.

Viata in Egipt, dincolo de devotiunea religioasa, era calma, linistita si foarte vesela, in buna parte datorita regiunii fertile. Iar cosmeticele si parfumurile jucau un rol important in viata religioasa si in cea profana. Maestrii acestor arte erau preotii templelor, care isi aveau laboratoarele instalate acolo, de unde doritorii puteau cumpara parfumuri, uleiuri si esente. Multi le aduceau ca ofranda zeilor, altii le foloseau pentru placerea lor sau le dadeau drept plata ori daruri.

Flori, plante aromatice si rasini: aceastea sunt primele materii prime brute care sunt dedicate cultului zeilor. Folosirea substantelor mirositoare se intensifica si produsele evolueaza rapid: fumigatii, uleiuri, balsamuri, lichioruri fermentate.

Bogati si saraci, oamenii il folosesc in efortul lor de a se apropia de divinitate: parfumul exalteaza frumusetea si puterea zeilor. Inainte ca

FIG.2

decadenta sa antreneze parfumul intr-un cortegiu de orgii, el sublimeaza corpul si vindeca raul din oameni.

In Grecia idealurile frumusetii, armoniei, proportiei si echilibrului aveau un rol fundamental nu doar in arta, ci si in viata de zi cu zi. Ca atare nu a fost pentru nimeni o surpriza ca parfumurile si uleiurile sa fie preferatele celor care le atribuiau o origine divina, ca cele care scot in evidenta frumusetea naturala. Potrivit lui Homer, chiar zeii Olympului i-au invatat pe oameni secretele fabricarii si folosirii parfumurilor, iar in numeroase scene ale mitologiei grecesti parfumurile, aromele, esentele sunt prezente sau create de zeite, nimfe si alte personaje.

 Potrivit acestor legende, trandafirul era initial o floare alba si fara parfum, inainte ca Venus sa se intepe intr-un spin, sangele zeitei dandu-i culoarea. Cupidon, fascinat de frumusetea noii flori, a sarutat-o, dandu-i parfumul pe care il are si astazi. Dar dincolo de mitologie, in Grecia s-a dezvoltat repede o adevarata industrie, mai ales in Creta si in colonii, dar si in alte orase mediteraneene, la inceput parfumierii fiind veniti din intreaga lume. In scurt timp au aparut si primii maestrii eleni, care aveau atelierele in orasele grecesti, vanzandu-si marfa pe strada, in agora sau in pietele publice, ori mergand de la o casa la alta. Multi erau foarte cunoscuti si apreciati, mai ales cei care inventasera noi retete de parfumuri.

Din Grecia, intr-o fireasca evolutie, parfumurile au ajuns si la Roma, in perioada Republicii. Se spune ca primii barbieri si parfumieri au ajuns la Roma venind dintr-o colonie elena, din sudul Italiei. La inceput Roma era departe de stralucirea de mai tarziu, fiind o asezare saracacioasa si lipsita de aparare, locuita mai mult de pastori si agricultori, care erau nevoiti in acelasi timp sa se apere de repetatele atacuri ale triburilor si  vecinilor. Abia mai tarziu victoriile militare surprinzatoare si mai ales relatia cu etruscii si grecii vor schimba radical viata romanilor, care au dat nastere unuia dintre marile imperii ale lumii, care domina jumatate din lumea cunoscuta. Roma insasi devenise un oras bogat si prosper, un simbol absolut al civilizatiei si puterii, dar si un oras in care luxul, eleganta si frumusetea erau la mare pret. Iar parfumurile nu puteau lipsi, iar treptat aceasta 'moda' s-a extins pana la granitele imperiului, consumul crescand foarte mult, in timp ce parfumierii abia mai faceau fata cererii.

Daca in trecut parfumurile si celelalte produse cosmetice erau rezervate doar nobililor, ulterior pretul va scadea atat de mult incat au devenit accesibile practic tuturor. Insa in scurt timp parfumurile au inceput sa fie folosite nu doar pentru uz personal, dar si in cadrul ceremoniilor, pentru a improspata aerul in palate, teatre, au fost adaugate chiar vinurilor si chiar pentru parfumarea animalelor. In cadrul ceremoniilor religioase numarul si varietatea parfumurilor erau impresionante.

Spre rasarit Imperiul Bizantin era marele continuator al gloriei Rome, dar intre altele a preluat de la gloriosul imperiu si moda parfumurilor. Dar in loc de a folosi pur si simplu miresmele si aromele, Islamul a transformat aceasta moda intr-o arta impresionanta si ulterior intr-o industrie, care depasea tot ce se mai facuse pana atunci. Avand acces mai usor si mai ieftin la materiile prime necesare, inclusiv florile si mirodeniile rare, precum si o forta de munca specializata, cu numerosi parfumieri care au invatat repede tainele acestei arte, lumea islamica s-a dovedit un producator redutabil. In scurt timp, lumea nu mai vorbea de aromele si miresmele create in imperiul roman, ci de parfumurile vrajite ale arabilor.

Chiar daca astazi din vechile paduri si gradini au mai ramas doar deserturi infricosatoare, atunci mirodeniile si plantele diverse faceau din tinuturile arabe un taram al parfumurilor. De aici caravanele duceau parfumurile, uleiurile, apa de trandafiri, mirodeniile scumpe si condimentele pe coastele Mediteranei, si niciodata nu se intampla ca numeroasele camile sa ramana incarcate de marfuri.

Incepand din secolul VII arta parfumurilor capatase pentru mahomedani si o puternica incarcatura religioasa, iar un drept-credincios nu isi putea imagina viata fara parfumuri. Chiar si in Coran paradisul promis celor credinciosi era o gradina parfumata, cu rauri, arbori si gradini de vis, scaldate in miresme.

Parfumierii arabi au stiut cum sa puna in valoare experienta inaintasilor si au creat numeroase retete ce au rezistat timp de secole, precum si noi tehnici de extragere a pretioaselor arome. Se pare ca au fost si primii care au combinat parfumurile vechi si noi cu alcool, sunt cei care au creat apa de trandafiri si parfumul de mosc, oferind lumii intregi o noua era in istoria parfumului. Arabii foloseau seva laptoasa a arborelui de tamaie, numind-o 'al lubán' de la expresia 'pentru lapte'. Acelasi cuvant a dat nastere denumirii "Liban", ca simbol al faptului ca tara are munti cu crestele permanent acoperite de zapada. Expresia 'al lubán' a devenit 'olibanum' (pe filiera engleza) si este acum o alta denumire a tamaiei. Acest nume nou se refera la aroma inconfundabila a rasinoasei. Smirna are gust amar, iar numele ei deriva din ebraica ('murr' sau 'maror' - amar). Rasinoasele nu se ofilesc si, conform studiilor, esenta smirnei sau a agentilor similari sunt bacteriostatice. Scortisoara si casia emana un miros dulce, placut, iar acidul din compozitia lor este de asemenea bacteriostatic. Fumul obtinut in urma arderii se intrebuinteaza adesea ca afrodisiac.

In Evul Mediu, plantele protejeaza de epidemii, in timp ce parfumurile venite din Orient sunt atribuite placerilor carnale. Biserica dezaproba alchimistii.

In Evul Mediu, cruciatii aduc din Orient materii prime si tehnica parfumului. Dupa chinezi si arabi, alchimistii Europei descopera alcoolul etilic si distilarea. Dupa calatoria lui Marco Polo, comertul de condimente se intensifica. Se crede ca mirosurile placute dezinfecteaza si protejeaza de epidemii: bogatii poarta sticlute de parfum pline de mosc, ambra si rasini aromatice.

Folosirea parfumului insoteste nasterea unei anumite arte de a trai. Poetii canta cu lirism feminitatea. In ciuda repetatelor avertizari ale bisericii, galantii si frumoasele savureaza placerile carnale in senzualitatea bailor parfumate.

In Renastere, reginele si curtezanele isi disputa retetele primilor chimisti italieni si descopera materiile prime din Asia si America.

Renasterea propune o noua viziune a lumii. Venetia si Florenta, centre culturale, militare si economice de prim rang, au devenit si noile capitale ale industriei parfumului. Formulele si retetele vechi, adunate din toata lumea sau reinventate si imbunatatite au facut ca moda parfumului sa revina in forta in Europa. Nobilii de atunci, ca si cei din trecut, nu ar fi putut sa isi imagineze viata fara aceste delicate arome, iar cei din familia Medici erau renumiti pentru acesta. Cand Caterina de Medici, care avea o adevarata obsesie pentru parfum, a plecat in Franta pentru a se casatori cu Henri II, putini se asteptau ca o casatorie de convenienta sa deschida o noua pagina in evolutia parfumului. Printre cei care o insoteau, se numara si un parfumier renumit, ramas in istorie sub numele de Renato din Florenta, care a deschis primul magazin de gen la Paris. Chiar daca se spunea despre el ca este priceput atat la fabricarea parfumurilor cat si a otravurilor, s-a bucurat de succes si admiratie si Franta a dat nastere mai multor generatii de parfumieri de elita.

Arhitectii, inginerii, artistii si eruditii calatoresc prin toata Europa. Este epoca aurlui si artei. Venind in urma retetelor alchimistilor, apar primele tratate de chimie. Vasco de Gama, Christophe Colomb, Magellan aduc noi materii prime din America si India: cacao, vanilie, balsam de Peru, tutun, piper, cuisoare etc.

La curtile regale, femeile rivalizeaza in secrete ale frumusetii si.. otravuri. Veniti din Spania si mai ales din Italia, creatorii de parfumuri straini se instaleaza odata cu venirea familiei de Medici la Paris si manusile parfumate invadeaza Franta.

Devenind noul taram al parfumului, Franta a avut la inceput doar mici laboratoare ale parfumierilor, la Paris si in alte locuri, unde maestrii acestei arte aveau deja o lista de clienti, fiecare cu preferintele sale. Fiecare nobil sau negustor dorea un alt tip de parfum, iar parfumierii ajungeau sa aiba adevarate cataloage ale preferintelor. Treptat, moda folosirii parfumului s-a extins, iar regii Frantei, in special Ludovic XIV si Ludovic XV se numara si astazi printre cei mai 'avizi' consumatori de parfumuri. Ceea ce se stie mai putin este ca parfumurile folosite din abundenta nu reuseau decat sa mascheze superficial cronica lipsa de igiena a nobililor, intr-o vreme in care se credea ca baile dese aduc ciuma si alte boli.

  Aceasta 'varsta de aur' a parfumurilor avea sa se termine odata cu Revolutia Franceza, cand practic aceasta importanta piata a fost paralizata. Considerate un moft al nobililor, dintre care multi ajunsesera sub taisul ghilotinei, parfumurile au fost practic interzise. A aparut insa un parfum purtand chiar numele de 'Guillotines', foarte la moda printre revolutionari, dar in scurt timp lucrurile aveau sa revina la normal.

 Odata cu urcarea pe tron a lui Napoleon, un indragostit patimas de arome si esente, a inceput si un nou capitol in istoria parfumierilor francezi. In scurt timp acestia aveau sa evolueze de la statutul de mici manufacturieri la adevarati industriasi, punand bazele unei impresionante industrii, care de-a lungul timpului s-a remarcat prin dinamica deosebita.

In epoca clasica, Versailles se impresoara cu parfumuri, in timp ce comertul cu parfumuri, pudre se organizeaza si se dezvolta foarte mult.

Versailles straluceste si isi impune moda si ritualurile. In patru ani, Regele-Soare nu a facut decat o baie! Mizeria domneste, femeile si barbatii folosesc si abuzeaza de parfumuri si cosmetice.

Parlamentul a autorizat maestrilor ce creeze manusi sa se numite "parfumeurs".

Montpellier si Grasse si-au disputat cultura ierburilor medicinale si a florilor, garoafe, violete, lavanda, iasomie, trandafir si tuberoza.

Coafuri, farduri si parfumuri: in Secolul Luminilor, femeia urmeaza cu fervoare codurile seductiei si descopera tirania modei.

Curtea lui Ludovic al XV-lea era botezata "curtea parfumata" si folosirea unui parfum diferit in fiecare zi era obligatorie. Se foloseau si oteturile pentru toaleta. Nepasare si petreceri galante, Marie-Antoinette face furori.

Publicitatea creaza canoanele elegantei feminine, care sunt urmate la litera. Se descopera igiena si gusturile olfactive evolueaza spre parfumuri mai subtile, care imbogatesc primele mari case pariziene. Chimistii din Grasse prospera si amelioreaza tehnicile de distilatie si de obtinere a parfumurilor. In Cologne, Jean-Antoine Farina lanseaza apa de colonie.

Dupa excesele Directoratului si ale Imperiului, femeia-floare din epoca romantica doreste un parfum delicat care sa ii sugereze personalitatea.

In 1789, mirosul de praf de pusca se raspandeste odata cu revolutia franceza. Parfumurile sunt alungate. Ele revin in gratii in timpul consulatului si al Imperiului lui Napoleon I. Imparateasa Josephine cheltuie averi pe mirosuri exotice, iar Napoleon abuzeaza de frectii cu apa de colonie. Igiena engleza relanseaza gustul pentru baile parfumate. In epoca romantica femeile abandoneaza fardurile si parfumurile violente. Cu tenul palid, ele se abandoneaza melancoliei, cu o batista delicat parfumata in mana.

La sfarsitul secolului XIX, in jurul femeilor burgheze se organizeaza comertul si industria parfumului. Se nasc primele produse sintetice.

Dupa o perioada scurta in care vetiver-ul si patchouli au facut furori sub al doilea Imperiu, a doua partea a secolului XIC este marcat de triumful burgheziei si nasterea bunului gust olfactiv.

Comertul de lux infloreste, parfumeria se defineste incetul cu incetul ca arta. Cumarina, heliotropina, vanilia si primele aldehide. chimia de sinteza si notele sale inedite provoaca o revolutie olfactiva. Ia nastere parfumeria moderna.

1900 marcheaza La Belle Epoque, in care parfumul devine un produs de lux. Acum are un nume si o sticla.

Este La Belle Epoque! Art Nouveau declanseaza entuziasmul. Coty, creator de avangarda, impreuna cu Lalique, realizeaza din parfum un produs de lux. In domeniul modei, Poiret reinventeaza silueta femeii.

In SUA, incepe comertul cu produse de frumusete odata cu primele case de ingrijire si cosmetica de la Elisabeth Arden si Helena Rubinstein. Acestea vor incepe sa creeze parfumuri abia mai tarziu.

1920-1930 - emancipare si inovatie, baietoaica anilor nebuni gaseste in parfumuri pe baza de aldehide o prospetime inedita.

Dupa acesti ani de extravaganta, femeile muncesc si se emancipeaza, adio corsete! Este epoca siluetelor baietesti. Spiritul este si el usuratic: se bat recorduri de viteza, se danseaza charleston si se fardeaza precum starurile cinematografului mut.

Fig.3

Aldehidele aduc un nou suflu care daruiesc prospetime si dinamism parfumurilor. Euforia se stinge odata cu crack-ul din 1929.

1930-1950 - moda de lux si parfumul se asociaza dupa razboi. Impreuna compun pentru femeie un model de seductie inspirat de Hollywood.

1940 - A inceput "marea depresie". Somajul este galopant. Apoi izbucneste razboiul: fascism si genocid. Moda se adapteaza restrictiilor. Hollywood-ul este la zenit, studiourile fac sa triumfe sistemul starurilor.

Fig.4 Fig.5

Dupa razboi, Christian Dior lanseaza New Look si astfel se semnaleaza sosirea altor timpuri. Apare prima revista "Marie Claire", ce cuprinde moda, frumusete, roman foileton si un curier pentru indragostiti. Creatorii impun o noua moda: fiecaruia propriul stil. Se poarta un parfum de lux pentru a deveni unic.

In anii `50, parfumul se democratizeaza. Este momentul nasterii apelor de toaleta masculine si a parfumului american.

Guma de mestecat, blugi si rock`n roll: Europa viseaza la America si la sex-simboluri, in timp ce incepe razboiul rece. Cotidianul femeilor se schimba. Hainele prêt à porter inlocuiesc treptat confectiile. Parfumurile sunt din ce in ce mai accesibile: se democratizeaza si imprastie mirosuri intelepte si mai usoare.

Anii `50 vor vedea nascandu-se apele de toaleta masculine. Lavanda si vetiverul semneaza o eleganta discreta si raman legate de ritualul rasului.

Fig.6

Se simte influenta americana, iar Estée Lauder isi lanseaza primul parfum.

1960: revolutia moravurilor si contestatia ca mod de viata acompaniaza un nou val de prospetime olfactiva.

Anii `60 celebreaza cresterea economica. Miscarea hippie nascuta la San Francisco se extinde in Europa. Constiinta trupului si a simturilor.. este libertatea sexuala. Faceti dragoste, nu razboi! Peste intreaga generatie de tineri sufla un val de rebeliune.

Patchouli invadeaza strada, dar casele de moda nu se ingrijoreaza. Aste momentul aparitiei apelor fresh ca o dorinta alternativa de usurinta? Sau ca o critica adusa parfumului?

Femeia anilor `70 isi revendica unicitatea si afiseaza un parfum in functie de stilul de viata. Barbatii acced la parfum si in afara ritualului de ras.

Feminism, intoarcere la natura, miscarea gay, punk, neo-romantism, anii `70 vad aparitia stilurilor de viata aflate in contrast.

Haina reprezinta un sistem de semne. Pe care sa-l adoptam? Mai multe tendinte coexista. Pentru parfum este important de acum inainte mesajul pe care il transmite. In Franta, ca si in SUA, se nasc parfumuri concept care seduc femeia, o femeie cand sofisticata si provocatoare, cand naturala si romantica.

Dupa apa de toaleta, isi fac intrarea pe piata adevaratele parfumuri pentru barbati. Barbatii reusesc sa separe parfumul de lotiunea dupa ras.

Individualism si confruntare, parfumul anilor `80 este puternic, precum senzatiile puternice pe care le cauta surferii.

Anii `80 sunt anii senzatiilor tari. Zidul Berlinului antreneaza crearea de ideologii in caderea sa. Barbatii si femeile sunt umar la umar intr-un maraton al reusitei individuale. Este explozia body building-ului si a sporturilor: trupul trebuie sa fie rapid si eficace.

Parfumul masculin exalta corpul barbatului confruntat cu elementele naturii. Cat despre femei, acestea marcheaza teritoriul reusitelor profesionale pentru veste cu epoleti si mirosuri puternice. Venite din SUA, notele fructate innoiesc parfumerile pentru femei si barbati.

Dupa o perioada materialista, barbatii si femeile aspira la o lume mai pura. Doresc parfumuri inspirate de cautarea unei noi prospetimi.

Razboiul din Golf si sida: la sfarsitul celui ce al doilea mileniu se cristalizeaza frici inconstiente. Pentru a scapa de o lume materiala invadatoare, ne aruncam in rap sau techno, ne refugiem in casa noastra ce ne ofera siguranaa si securitate sau in new age. Internetul isi trage firele catre infinit. Suntem intr-un salt planetar.

Anumite parfumur incearca sa ne dea securitate amintindu-ne de copilarie. Se aliaza cu gustul si mirosul: vanilie, caramel, lapte. Barbatul se deschide unei lumi a emotiilor. Se parfumeaza pentru a seduce. Reactie la anii `80, noile ape de toaleta aduc mirosul apei proaspete pentru a purifica sufletul inchistat de temeri. Parfumurile marine, acvatice, vegetale, apoi naturale,totul pentru a ne intoarce la esential: pamant, foc, apa si vant.

Inceputul de mileniu a adus o noua perspectiva: infinitul este in fata noastra. Ce va fi, va fi complet nou.

Parfumul va evolua si el odata cu noi. Se va impleti cu istoria noastra si ne va impartati soarta.

Astazi industria parfumurilor este una dintre cele mai puternice, evoluand in permanenta, marcata de o puternica si dura concurenta intre producatori, cu o piata mereu in crestere si noi si noi formule inventate in fiecare an.

Parfumurile reflecta de multe ori semnificatia unor momente speciale. In anumite culturi se considera ca arderea lemnului aromat aducea apreciere din partea zeilor. Fumul format era, asadar, sursa aromelor. Termenul 'parfum' provine din expresia latineasca 'per fummum' si inseamna 'prin fum'. Cuvantul semnifica, de fapt, 'ceea ce este aprins'.
Industria actuala a parfumurilor utilizeaza un numar enorm de molecule naturale si sintetice capabile sa 'evoce' puternice senzatii olfactive sau / si gustative. Multe condimente si ierburi sunt nelipsite din compozitia parfumurilor, cosmeticelor, cremelor si lotiunilor pentru corp, a mastilor pentru par, a produselor pentru improspatarea aerului, devenind totodata elemente principale in cadrul aromoterapiilor cu reale efecte relaxante.
Persistenta mirosului si tipul parfumului sunt influentate de ponderile substantelor care il compun: uleiuri esentiale diluate intr-un amestec de alcool si apa. Cu o concentratie de 20-30% parfum, esentele aromate sunt si cele mai scumpe, efectul pastrandu-se pana la 8 ore. Apa de parfum are o concentratie a aromei de 12-20% si un miros care persista pana la 6 ore, iar apa de toaleta (6-12% parfum) se mentine aproximativ 4 ore. Apa de colonie (facuta celebra de Napoleon) are cea mai slaba concentratie, circa 2-6%.
Parfumurile sunt clasificate pe categorii de arome si in functie de sex. Esentele florale si orientale imprima o nota feminina, iar cele cu nuante ciprate si lemnoase sunt specific masculine. In functie de persistenta mirosului si de reactiile la contactul cu pielea utilizatorului, parfumul aduce intotdeauna un element de surpriza. Notele de varf se disting in primele minute de la aplicare, iar mirosul se atenueaza treptat, devenind delicat, pentru ca notele de baza sa dezvaluie adevarata "personalitate" a parfumului.
Asa cum designerii propun in fiecare sezon noi tinute vestimentare, marile case de parfumuri urmeaza constant traditia, incercand diverse combinatii de esente, dupa retete inedite si sofisticate. Tendinta este ca fiecare anotimp sa aiba aroma sa, astfel incat editiile limitate au devenit deja o obisnuinta in industria de specialitate. In functie de tipul personalitatii precum si de modul in care anumite arome evolueaza pe pielea fiecaruia dintre noi, se alege parfumul potrivit: oriental, oceanic, lemons, fructat, floral sau verde, al carui scop este sa reprezinte stilul celui care il foloseste.
Astazi, industria parfumurilor de lux propune din ce in ce mai multe versiuni, disponibile in ambalaje cu design pe masura calitatii esentelor. Cel mai scump parfum din lume ajunge la 215.000 $ si poarta semnatura celebrului Clive Christian. Imperial Majesty se prezinta in editie limitata la 10 sticle, continand fiecare circa 480 g de parfum. Sunt alcatuite din cristal Baccarat, imprimate cu aur de 18 k si finisate cu diamante albe.

No. 1 (Clive Christian) este al doilea clasat in topul celor mai scumpe parfumuri din lume, pretul sau ajungand la 2.150 $. Sticla nu se lasa cu mult mai prejos decat cea a primei esente, fiind lucrata manual din cristal incrustat cu diamante de 33 k. Productia parfumului este limitata chiar de continutul sau, principalele ingrediente fiind planta ylang ylang, cultivata doar in Madagascar, vanilie, santal, orris si bergamota.

Poivre, parfumul casei Caron, a fost creat prima data in 1954, iar denumirea frantuzeasca se traduce 'piper'. Stabilit in Paris, Caron este un reprezentant al luxului in materie de parfumuri inca de acum un secol. Aceasta esenta se ridica fara indoiala la nivelul costului - 2.000 $, fiind o combinatie interesanta intre piper rosu si negru, impreuna cu alte condimente, care ii confera note neutre, preferate de ambele sexe. Ambalajul Poivre este alcatuit din cristal Baccarat.

Chanel No. 5 (Chanel), cu un pret de 1.850 $ si Les Larmes Sacrées de Thebes (Baccarat), care costa 1.700 $ sunt alte doua parfumuri de lux, primul fiind poate cel mai cunoscut la nivel mondial.

Create in editii limitate, esentele parfumate ale marilor case cu renume in domeniu respecta si astazi traditiile pastrate de-a lungul multor secole si fascineaza prin note unice. Pastrate in ambalaje speciale si alcatuite din cele mai rafinate arome, parfumurile de calitate ofera experiente senzoriale unice si aduc un ultim retus elegantei.

Fie ca realizam sau nu aceasta, mirosul are un rol foarte important in aparitia dorintei sexuale. Simtul olfactiv este in legatura cu libidoul nostru.

Multi cercetatori sustin ca simtul olfactiv este cel mai vechi si mai complex dintre cele cinci simturi. In toate  timpurile si pretutindeni, oamenii s-au preocupat foarte mult de mirosurile placute, caci sensibilitatea simtului olfactiv o depaseste cu mult pe cea vizuala sau a auzului.

Datorita sensibilitatii simtului olfactiv si datorita efectului acestuia in cadrul aparitiei dorintei sexuale, oamenii au preparat diverse uleiuri si parfumuri si au folosit plante aromatice ce au efecte erotizante.

Parfumurile afrodiziace - folosite din vechime pana in zilele noastre

Mirosul unor plante, precum si a esentelor si derivatelor lor stimuleaza emotiile erotice si excitatia sexuala. Aceasta a determinat ca oamenii sa creeze amestecuri de parfumuri afrodiziace care sa actioneze atat asupra corpului cat si asupra psihicului. Traditia orientala a recunoscut si a folosit secretele parfumurilor afrodiziace.

Initiatii in arta amorului foloseau in ceremoniile lor diverse parfumuri pe care si le aplicau pe diverse parti ale corpului. Despre esentele si parfumurile afrodiziace, traditia tantrica a dedicat mai multe scrieri. Una dintre acestea, 'Pithamala-Mahatantra' descrie parfumurile si aplicarea lor pentru obtinerea unei placeri cat mai intense in timpul fuziunilor amoroase. In cadrul ritualurilor tantrice, cei doi iubiti erau unsi cu diferite parfumuri pe intreg corpul. Aceasta facea ca orice miscare a corpurilor lor sa produca valuri intense de senzatii delicioase. Astfel, parul femeii era imbalsamat cu nard, obrajii si sanii erau parfumati cu paciuli, iar mainile cu iasomie. Picioarele erau unse cu parfum de sofran, coapsele cu santal si zona pubiana cu mosc.

Multe firme renumite in industria parfumurilor folosesc chiar si astazi intr-o mare masura aceleasi esente puternic excitante care erau utilizate in cadrul traditiei orientale. Astfel, ingredientele unor faimoase parfumuri contin aceleasi afrodiziace cunoscute inca din timpuri stravechi: ambra, chihlimbar, iasomie, mosc, floare de portocal, paciuli, santal, tuberoze. Desi, din ce in ce mai mult produsele de sinteza sunt promovate de firmele de cosmetice, uleiurile volatile si esentele naturale raman totusi cele mai recomandate. Parfumurile naturale pot avea efecte foarte puternice incat sa produca o mare fascinatie in fiintele de sex opus. Totusi, cel mai afrodisiac parfum este intotdeauna cel emanat de propriul nostru corp.

Afrodiziace emanate de propriul corp - feromonii sexuali

Dragoste si miros sunt doua cuvinte adesea asociate

etimologic in multe limbi

Intre sexualitate si miros exista o relatie foarte stransa,

care functioneaza in ambele directii '
          Octavian Server Coifan

Studiile realizate cu privire la feromonii animali si umani au dezvaluit in ultimul timp legatura ce exista intre miros si sexualitate. S-a observat ca in anumite plante si mai ales in cele avand un cunoscut potential psihoactiv, cum ar fi matraguna, exista substante speciale asemanatoare feromonilor. Aceasta poate explica intr-o anumita masura si atractia pe care au avut-o intotdeauna oamenii fata de aceste plante.

Cuvantul 'feromon' provine de la cuvintele grecesti 'pheran' care inseamna transfer si 'horman' care inseamna excitatie. Feromonii sunt folositi de catre animale, incepand de la protozoare si pana la primatele superioare, ca un mod de comunicare a dorintelor sexuale. In functie de specie, feromonii specializati pot servi unei varietati de scopuri specifice: insectele precum furnicile sau albinele folosesc feromonii pentru a declansa un raspuns de alarma in situatia in care colonia lor este atacata. Animalele salbatice disperseaza feromoni pentru a-si marca teritoriul sau pentru a comunica cu membrii grupului in caz de pericol.

Spre deosebire de alti feromoni specializati, feromonii sexuali au o functie identica pentru toate speciile. Feromonii sexuali determina excitarea sexuala si influenteaza comportamentul sexual la animale, iar in cazul omului influenteaza starile psihice.
Desi nu realizam aceasta intr-un mod direct, suntem fiecare dintre noi emitatori si receptori de feromoni.

In aceasta directie, diverse cercetari au evidentiat influenta foarte mare pe care o pot avea feromonii asupra omului. Feromonii au trezit intresul cercetatorilor care lucreaza in domeniul parfumurilor, deoarece ei influenteaza receptivitatea sexuala, dorinta, nivelul sexual si chiar emotii mai profunde.

Feromonii sunt substante chimice mirositoare secretate in cantitati mici de toate insectele si animalele, inclusiv de oameni, pentru a atrage sexul opus in procesul de procreare.

Feromonii sunt secretati de glandele sudoripare care se afla in piele atat la animale cat si la oameni. Aceste substante, o data eliminate in aer sunt receptate numai de anumite organe prezente in nas (vomeronazal) care detecteaza feromonii si transmit un miros 'subliminal' excitand glandele sexuale, marind sensibilitatea trezind astfel apetitul sexual.

Cu putin timp in urma in conditii de laborator a fost elaborat un produs unic: substanta, continea feromoni sexuali umani..

Putini sunt cei care pot spune: 'Eu pot cuceri inima oricarei femei' sau: ' Sotia (sotul) mea (meu) nu are motive sa fie nemultumit(a) de mine'. In prezent datorita noilor descoperiri aveti posibilitatea sa imbogatiti randurile! Folosind parfumurile cu feromoni aveti posibilitatea de-a va simti daca nu Cassanova sau Femeie-Fatala cel putin dorita sau dorit. Feromonii nu au miros si sunt imbinati cu un parfum stilat iar aroma o puteti alege in mod individual, dupa preferintele personale.