Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice




Acasa » didactica » didactica pedagogie
Activitatea in grup: virtuti si limite

Activitatea in grup: virtuti si limite




Activitatea in grup: virtuti si limite

Una dintre primele intrebari pe care si le-au pus cercetatorii din domeniul psihologiei sociale a fost: cand sunt elevii mai productivi, atunci cand lucreaza singuri sau atunci cand lucreaza in grup? in mod obisnuit, noi consideram ca performantele imr-o sarcina scolara depind numai de capacitatile personale si, eventual, de interactiunea capacitatilor subiectului cu caracteristicile sarcinii. Cercetarile au aratat insa ca anumite tipuri de probleme sunt rezolvate mai bine de persoane care lucreaza impreuna decat de indivizi izolati. La nivel de grup, rezolvarea sarcinii implica I vehicularea informatiei intre membrii grupului, emiterea de sugestii, avansarea mai I multor solutii, confruntarea acestora si retinerea celor corespunzatoare.

0 serie de cercetari sintetizate de R.B. Zajonc (1965) au aratat ca si simpla prezenta a unui public poate influenta performantele indivizilor intr-o sarcina oare-j care. Acest fenomen este cunoscut sub numele de facilitare sociala. Exista insa si voci care sustin ca subiectii care lucreaza impreuna fac mai putine eforturi decat cei care lucreaza singuri, deoarece apare asa-numitul efect Ringelmann sau lenea sociala (Latane, Williams, Harkins, 1979). Fenomenul s-ar datora faptului ca cei care lucreaza impreuna nu-si pot evalua contributia din cauza absentei unui feed-back individual, iar formularea explicita a unor standarde de performanta personale ar putea fi un remediu. De asemenea, lenea sociala a fost explicata si prin fenomenul de dezindividualizare, care se refera la faptul ca, atunci cand lucreaza in grup, indivizii cred ca nu pot fi identificati si trasi la raspundere pentru actiunile lor.




Asadar, grupurile ajuta sau impiedica obtinerea performantelor individuale? Recunoasterea complexitatii problemei i-a determinat pe cercetatori sa analizeze mai amanuntit factorii care faciliteaza sau, respectiv, ingreuneaza activitatea in grup (cf Morton Deutsch, Harvey Horstein, 1978, pp. 194-196; Ion Radu, 1994, pp. 138-140). Factorii care faciliteaza activitatea in grup sunt cei enumerati in continuare:

a) Stimularea individului datorita prezentei altuia. Cercetarile asupra facilitarii sociale au pus in evidenta faptul ca lucrul in prezenta altor persoane favorizeaza performanta. Prezenta altuia actioneaza atat fizic, cat si prin semnificatia ce i se ataseaza. Stiindu-se observat, subiectul se simte si evaluat, iar judecata de valoare se rasfrange asupra personalitatii sale in ansamblu. Ca efect, cresc nivelul de motivare si gradul de atentie, care se vor reflecta in performantele obtinute. Efectul de facilitare sociala a fost urmarit in conditiile prezentei unui public (a unor spectatori pasivi care functioneaza doar ca auditoriu), dar si in conditii de coactiune (mai multi indivizi dispusi in aceeasi incapere efectueaza aceeasi activitate, dar in mod individual), in ambele cazuri, prestatia ramane individuala, dar se lucreaza intr-un context colectiv. Concluzia a fost ca publicul si coactiunea imbunatatesc acele reactii Icare sunt bine fixate, insa invatarea unor elemente noi este stanjenita.

b)  Resursele acumulate. Grupul dispune de resurse mai bune decat un singur individ, deoarece in grup se combina aptitudinile, se insumeaza contributiile, se vehiculeaza un volum mult mai mare de informatii. Teoretic, intervine, ca efect statistic, o crestere ipotetica a resurselor: mai multe minti reusesc sa faca mai mult si mai bine decat una singura. Practic, nu toate resursele globale ale grupului se pot folosi. Grupul nu utilizeaza pe deplin capacitatile membrilor sai, deoarece pot interveni dificultati de comunicare, de organizare, de compozitie.

c)  Grupul ofera sansa de a avea pretestul ideilor/solutiilor avansate, ceea ce are ca efect reducerea numarului de erori si, implicit, cresterea exactitatii solutiei. Prin intarire si feed-back reciproc, raspunsurile bune se fixeaza, iar cele gresite se elimina, triajul solutiilor fiind astfel mult mai eficace. Dezavantajul este acela ca, desi proportia de raspunsuri corecte date de grup este mai mare, timpul necesar pentru a ajunge la aceste solutii creste.

d)  Stimularea rezultata din interactiunea cumulativa. Discutiile in grup pot produce o stimulare a ideilor noi, deoarece fiecare membru poate dezvolta ideile celuilalt. Este favorizat fluxul asociatiilor, se dezvaluie aspecte, laturi diferite ale aceluiasi fenomen. Are loc efectul de compensare a competentelor. in consecinta, din interactiune si combinare se naste un rezultat inedit. Uneori insa, grupurile ii pot! determina pe indivizi sa se conformeze si pot inhiba manifestarea initiativelor individuale, a ideilor originale.

e) „ Petele oarbe ' sunt corectate. Este mai usor sa recunosti greselile altora decat: pe cele proprii. Astfel, in grup, critica sociala va dezvalui lipsa de corectitudine a unor idei pe care, lucrand separat, indivizii le-ar putea lua drept bune. Grupul dezvolta capacitatea de a critica, apetenta individului de a se lupta cu ideile celuilalt, efortul pentru a apara ideile criticate.



Dar eficienta grupului poate fi afectata de o serie de factori precum cei de mai jos:

a)  Marimea grupului poate afecta productivitatea (numarul de solutii gasite). Cresterea numarului de participanti sporeste evantaiul de alternative, diversitatea informatiilor si a opiniilor vehiculate in grup. Numai ca, pe masura ce grupul creste ca volum, coordonarea eforturilor devine tot mai dificila. Pe de alta parte, marirea numarului de membri duce la o scadere a gradului de consens. Echilibrul cel mai bun intre dinamica grupului, timpul de lucru si productivitate pare sa fie atunci cand grupul este format din 5-12 membri.

b)  Opozitia de scopuri si interese ale membrilor face ca actiunea de colaborare sa fie foarte dificila. Eficienta se afla in relatii stranse cu coeziunea grupului si cu gradul de angajare in sarcina comuna. Cu cat acestea sunt mai reduse ca urmare a diversificarii scopurilor, cu atat eficienta grupului scade.

c)  Dificultatile de comunicare tind sa sporeasca pe masura ce grupul creste numeric. in grupurile mari, nivelul si intensitatea intercomunicarilor scad, iar sansele

indivizilor de a contribui in mod egal la rezolvarea sarcinilor se diminueaza. Discutiile din grup sunt tot mai greu de sustinut.

d)  Dependenta excesiva de ceilalti poate fi favorizata de activitatea in grup. Unii membri ai grupului se pot obisnui sa lase indeplinirea unor sarcini pe seama altora mai capabili si sa evite astfel sa-si asume propriile responsabilitati.

e)  Tendinta conformismului fata de opinia majoritara poate frana contributia unor membri ai grupului la indeplinirea sarcinii. Acest lucru este cu atat mai daunator cu cat poate fi vorba de solutii originale, creatoare, pe care subiectii evita sa le comunice, pentru a nu fi in discordanta cu solutiile la care a aderat majoritatea.

Se poate spune ca grupurile stimuleaza si favorizeaza activitatea individuala, dar ele o si pot impiedica. in mod deosebit, grupurile ii ajuta pe elevii slabi, care au mai putine resurse individuale. Se cuvine sa tratam cu multa atentie situatia colectiva, pentru ca prezenta celorlalti poate fi pozitiva sau negativa, in functie de conditiile in care sunt plasati elevii.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




PROIECT DIDACTIC Educatie fizica Mers in echilibru pe un plan inclinat
Definitia evaluarii
Pedagogie Economica
PROIECT DE LECTIE Clasa: a XII-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA - Simbolismul - George Bacovia
Invatarea la adult
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE
Ce ar trebui sa stii despre zona in care traiesti ?
PROIECT DE LECTIE Clasa: a II-a Educatie plastica - CULORI SI NONCULORI




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu