Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Analiza interviurilor realizate in cadrul anchetei „Experiente educative si construirea frontierelor sociale” (2004-2007)

Analiza interviurilor realizate in cadrul anchetei „Experiente educative si construirea frontierelor sociale” (2004-2007)



Analiza interviurilor realizate in cadrul anchetei „Experiente educative si construirea frontierelor sociale” (2004-2007

I. INTRODUCERE:

Prezentarea anchetei:

Cercetarea isi propune sa studieze care sunt efectele experientelor educationale asupra construirii si redefinirii frontierelor dintre grupurile sociale. Proiectul are ca principal obiectiv pe de-o parte experientele educationale ale familiilor si tinerilor, pe de alta structurile extrascolare si asociatiile, fara a ignora rolul foarte important al scolii si al profesorilor, sau rolul din ce in ce mai important al mass-mediei.




Frontierele sociale pot fi definite ca formele obiectivate ale diferentelor sociale, care se manifesta prin accesul inegal la resursele materiale si simbolice si prin distributia inegala a acestora; redefinirea lor continua poate duce la lupte si conflicte.

Notiunea de experienta ne trimite la pluralitatea contextelor, situatiilor si parcursurilor din care este alcatuita educatia (in sensul larg al cuvantului) reliefand in acelasi timp diversitatea formelor in care aceeasi situatie educationala poate fi traita diferit de cei care sunt implicati.

Educatia nu presupune doar scolarizare ci este rezultatul unei munci colective de construire. Nucleul cercetarii il constituie efectele noncognitive pe care le are educatia in familie asupra traiectoriei individuale, asupra practicilor, valorilor si reprezentarilor tinerilor. Proiectul de cercetare studiaza esantioane de familii si de tineri, fete si baieti, intre 12 si 21 de ani, apartinand claselor sociale de jos, de mijloc si de sus. Fiecare categorie sociala va face obiectul unei analize structurale, scopul fiind acela de a evalua ansamblul caracteristicilor care diferentiaza grupurile “ stabile” sau “realizate” de grupurile “ instabile” sau “ precare”.

Ancheta este realizata prin aplicarea unui chestionar si luarea unor interviuri cu diverse familii. Interviurile selectate fac parte dintr-o cercetare internationala, la care participa alaturi de Franta, Brazilia, Argentina, Suedia si tara noastra si al carei scop este evidentierea aspectelor esentiale ale conceptului de educatie din perspectiva omului obisnuit, diferentele ce semnifica educatia primita si cea oferita de acestia. Interviul vizeaza si frontierele sociale care intervin in viata indivizilor, masura in care ele afecteaza relatiile individului cu societatea.

Metoda de cercetare este ancheta pe baza de interviu semi-directiv. Esantionul de cercetare e reprezentat de familii apartinand celor trei clase sociale : populara, de mijloc si superioara , care au in componenta lor cel putin un tanar cu varsta intre 12-21 ani. In ancheta se urmareste modul in care se construiesc frontierele intre grupurile sociale, ce efect au asupra competitiei si supra principiilor de clasificare. Se urmareste modul de diferentiere al fiecarui grup prin modul de organizare a socializarii intre tineri dar si prin perceperea acestor maniere de diferentiere.

Ceea ce ne intereseaza pe noi sunt datele despre familia romaneasca, cum a evoluat si care sunt particularitatile ei in raport cu familiile din celelalte tari ale Europei; istoria sociala a familiei, care sunt regulile in cadrul ei, etc.

„Datele socio-demografice prezentate de mai multe studii dupa 1989 fac adesea comparatii cu evolutia familiei din alte tari europene. Astfel, se observa aceleasi tendinte peste tot, dar si persistenta unui decalaj in raport cu aceleasi fenomene din societatile occidentale. In patruzeci de ani (1960-2000), numarul casatoriilor a scazut foarte mult, mai ales in anii 1990, insa Romania face parte din tarile cu cea mai inalta rata a casatoriilor, virsta medie la prima casatorie fiind printre cele mai mici. La polul opus, numarul nasterilor in afara casatoriei a cunoscut o adevarata explozie, chiar daca a inregistrat o evolutie constanta dupa 1980 (26,7% in 2001). Din ce in ce mai multe casatorii se incheie dupa nasterea primului copil, formele de convietuire in cuplu in afara casatoriei fiind din ce in ce mai raspindite. Corelate cu alti indicatori socio-economici, aceste date dovedesc transformari paradoxale.

Pe de o parte, tranzitia de la „traditie” la „modernitate”, chiar „postmodernitate”, continua, dar „peisajul familial romanesc” este considerat „mai conservator” decit in alta parte (Simion, 2002). Pe de alta parte, alinierea la „modelul european” al familiei, probabil intr-un ritm si mai accelerat dupa viitoarea aderare a tarii la Uniunea Europeana (2007), este insotita de o serie de probleme sociale ingrijoratoare: somajul, excluderea sociala in sens larg si saracia care cel mai adesea afecteaza tinerii si femeile, mai ales in ceea ce priveste accesul la un loc de munca, revenirea la activitatile casnice si reintoarcerea la tara, din cauza lipsei locurilor de munca si a locuintelor in orase, asociate cu noile forme de abandon a copiilor in conditiile unei emigrari sezoniere transnationale. In acest conditii, sunt exprimate ingrijorari fata de „posibilele distorsiuni in procesul de modernizare a familiei romanesti, [desi] nu mai este posibil sa dam istoria inapoi” (Ghebrea, 2000), din cauza schimbarii statutului si functiilor economice ale familiei, a autoritatii parentale, a diminuarii si slabirii retelelor familiale, a mobilitatii matrimoniale si a cresterii numarului de familii monoparentale etc. Desigur, aceste tendinte de ordin general difera mult de la o categorie sociala la alta, insa exista prea putine anchete sociologice corespunzatoare care sa le faca cunoscute.”

Se doreste o evaluarea a efectelor industrializarii si urbanizarii, a schimbarii statutului social pe care il avea femeia, natalitatea.este important studierea familiilor in timpul regimului comunist.

Ancheta de teren efectuata in Romania in anii 2004-2005 a fost realizata cu ajutorul studentilor de la master „ Relatii umane si comunicare” si „ Analiza si interventie in grupuri si organizatii” de la Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei. Ghidul de interviu au fost tradus in limba romana si pus la dispozitia studentilor impreuna cu alte documente. Criteriile care au fost stabilite la inceput nu au fost respectate de catre toti studentii.

Cercetarea s-a realizat atat asupra familiilor de muncitori salariati si de angajati care beneficiaza de o insertie pe piata muncii, asupra muncitorilor cu ocupatii instabile, sezoniere, ami putin calificati, someri; in cazul claselor de mijloc ancheta se va axa pe clasele de mijloc traditionale, pe cadre medii cu studii superioare.

Frontierele sociale sunt reprezentate ca fiind de ordin moral, expresie directa a diferentelor de educatie sau mod de reproducere a inegalitatii sociale si economice.  Pentru persoanele din interviurile selectate de noi frontierele sociale s unt reprezentate ca frontiere depasite de cei care au parasit lumea rurala si munca pamantului si au reusit prin studiile lor.

Diferentele intre Franta, Suedia, Romania si Brazilia sunt foarte mari, fie ca este vorba despre ponderea statului in sistemul de invatamant, de importanta pe care grupurile sociale o acorda structurilor extrascolare si asociative si scolarizarii, de vechimea si amploarea privatizarii sau de inegalitatile sociale si de politicile urmate.

ESANTIONUL

Obiectivele lucrarii sunt de a desprinde principala metoda calitativa de ancheta prin lectura analitica a unei serii de interviuri selectate dintr-un numar de 112, interviuri realizate in anii anteriori.

Cele 15 interviuri selectate de noi au fost alese dupa urmatoarele criterii: persoana de sex feminin, cu studii superioare, care sa aiba pana in 55 de ani si sa locuiasca in mediul urban. Se diferentiaza intre ele atat prin modul de transmitere si de primire a educatiei, cat si prin pozitiile lor sociale. Ierarhizand cele 15 interviuri alese, ordinea ar fi:

Nr.crt.

Autorul interviului

Nume / profesie

Vasta / gen

Origine ; profesia parinti

Profesie frati/ surori, (familia largita)

Profesie (sot rude alianta); divort

Copii ( gen, varsta, studii)

Nica Alina Mihaela, RUC, an I

D-na A., chimist de meserie,

laborant la Facultatea de

Medicina Veterinara – studii

superioare, Facultatea de

Chimie

F

mediul urban, Iasi, tata – inginer-agronom, Facultatea de Horticultura, mama – tehnician agronom, liceu

Un frate, 36 de ani, liceu, profesie meteorolog, nu a practicat, plecat in Italia,  bunicii – fara prea multa scoala, mediul rural, unul din bunici brigadier, restul agricultori.

Sotul,39

ani, nu a urmat cursurile unei facultati, liceu, maistru electrician; mai are trei frati mai mari ca el cu mai mult de 10 ani, nu le specifica profesia

O fiica, 12 ani, eleva in clasa a IV-a, copil cu nevoi educative speciale (dificultati de invatare,proba-bil deficienta mintala, nediagnostica-ta)

Anca Moldovan, RUC, 2004-2005

Oana D., profesoara de engleza, scriitoare de carti S.F.

41, F

Locuieste intr-un mic oras de munte; parintii ei sunt niste oameni simpli, fara studii superioare; mama are doar 7 clase, de profesie coafeza, are 75 de ani; tata a facut liceul la seral, este de profesie constructor.

Mai are doar un frate de existenta caruia nu mai stie nimic; fratele ei s-a casatorit devreme dar a divortat; a facut doar liceul si niste studii postliceale.

Nu este casatorita, nu are pe cineva.

Nu are copii

Simona Beatrice Elena SANDU

CP, Facultatea de Tehnologia si Chimia Textilelor, asistent universitar Iasi, sef lucrari la Facultatea de Textile-Pielarie, doctorat, 3 burse in strainatate

38 F

Com. Lipanesti, jud. Prahova. Parinti absolventi de scoli postliceale, tatal maistru, mama contabila. Bunice casnice, un bunic brutar, nu precizeaza nimic de celalalalt bunic.

O sora mai mica cu 3 ani , Liceu de Industrie Usoara, casnica, 2 copii. Rudele sotului: tata maistru, mama croitoreasa, o sora mai mica absolventa de studii superioare, emigrat in SUA

Sot, facultate TCM, inginer mecanic, sofer si agent de vanzari Pepsi, directorul unui complex de vanzari auto Dacia-Nissan

1baiat la Liceul Negruzzi

Monica Bolea, RUC, 2004-2005

Dna G., profesoara de limba romana

55,

F

Parintii au studii medii; tatal a fost tecnician si a lucrat la CFR; mama a lucrat ca functionara pana ce s-a nascut dna G.

Este singurul copil, nu mai are frati sau surori.

Sotul este capitan de vas.

Are un copil care are 23 de ani, face facultate.

Obreja Denisia, AIGO,

D-na D.M. 49 ani,director economic la o firma de constructii din Piatra- Neamt

Facultatea de Economie

49,

F

Piatra-Neamt, mama- asistent medical,

Tatal- instructor sportiv (de schi)

Singura la parinti.

Doamna este necasatorita, dar tatal copilului ei e economist.

O fata, 15 ani, eleva la un liceu de prestigiu din Piatra -Neamt

Daniela MATEI

Ana ,Liceu Pedagogic, Facultatea de Filosofie, sectia Pedagogie, 2 mastere, profesoara de pedagogie la liceu

39,

F

Mediu rural, judetul Vaslui. Parinti fara studii superioare, liceul, mama invatatoare, magazin; tatal functionar la posta Bunici din partea tatalui 4 clase, bunicul din partea mamei, 4 clase, bunica 7 clase, unul dintre bunici a lucrat la CFR

Sora mai mica cu 6 ani, Liceul Pedagogic, Colegiul Pedagogic, invatatoare. Unchii cu studii medii, 1 din cei 8 verisori are studii superioare.

Sot preot, de la oras, tata preot (cu studii superioare), mama invatatoare (cu liceul pedagogic)

1 baiat, 12 ani

Ana Maria SAVA

Doamna Maria inginera la o firma privata de turnatorie, functie de responsabilitate, sefa sectiei de turnatorie * Pe sot il cunoaste de la inceputul facultatii, dar au inceput o relatie abia la sfarsitul ei, finalizata printr-o casatorie in 1980. Doamna Maria s-a integrat foarte bine in familia sotului, afirmand ca fost placuta si i-a placut pe parintii sotului din prima clipa, socrul ei a fost un alt model pentru ea.

48F

Mediul rural; mama casnica, tata – sofer Rupere de mediul si rigid. Este mandra de originile ei, dar personalitatea ei patriarhal releva ambitia si munca pe care a depus-o in directia depasirii conditiei de taran.

Un frate cu doi ani mai mare (nu precizeaza profesia acestuia, ci doar faptul ca locuieste in sat, cu parintii sat Loloiasa, jud. Prahova); o sora mai mica cu 14 ani, studenta in Bucuresti.

Profesia sotului neprecizata.

2 copii, 2 fete, cea mare virsta neprecizata, absolventa de ISE, cea mica 18 ani, F, este eleva in ultimul an de liceu la teatru;

Chivu Mihaela, ruc 2004-2005

Simona Butnaru, psiholog intr-un laborator de testari auto.

35,

F

Parintii au facut doar scoala generala din sat; mama a facut apoi la oras scoala sanitara; tata a facut scoala profesionala in Brasov; mama a lucrat la Policlinica Municipala iar tatal ca maistru; acum au iesit la pensie.

Nu are frati sau surori.

Sotul a facut un liceu cu profil matematica-informatica, apoi Facultatea de Electrotehnica la Bucuresti; este singurul din familie care a facut facultate; mai are un frate care lucreaza in armata.

Are o fiica care are 5 ani.

Monica Smaranda RUC, (2004-2005)

Dna Mihaela , inginera in cadrul Laboratorului Metrologic.

- dupa terminarea cursului scolar primar si gimnazial, se inscrie la Liceul “Roman-Voda” (sectia matematica-fizica).

- In anul 1979, termina liceul, apoi urmeaza cursurile Institutului Politehnic Bucuresti-Facultatea de Mecanica fina, finalizata in 1984.

- Dupa facultate a fost repartizata la Intreprinderea de Aparate de masura si control-Vaslui, iar apoi se retrage mai aproape de parinti, la o intreprindere din oras, unde lucreaza si in prezent, in cadrul Laboratorului Metrologic.

- si-a consolidat mereu cunostintele cu cateva cursuri urmate.

44,

F

Urban, Roman, Piatra- Neamt,

Tatal- era fiu de preot ,a fost topometru si a lucrat multi ani in cadrul Sistematizarii de la Primaria Roman.

Mama- a fost invatatoare.

Are o sora, Mihaela, profesoara de matematica in orasul Lake-City -statul Carolina de Sud din S.U.A.- are o fetita, Cezara, in clasa a7-a, la Colegiul ”Roman-Voda” fiind mereu premiata pentru notele foarte bune obtinute la invatatura- iar sotul ei este inginer electronist la o firma.

Divortata, fostul sot este inginer mecanic la o intreprindere.

O fata, eleva in clasa a 9a, la Colegiul “Roman-Voda”, la profilul de filologie clasica. Este foarte talentata in domeniul literaturii si al artelor; de aceea a urmat cursuri de flaut in cadrul Scolii de Muzica din oras, a participat la diferite olimpiade de geografie,limba romana, si la alte cursuri organizate de scoala.



Butnaru Daniela

Dna C., inginer mecanic de profesie dar lucreaza la Directia Regionala a Vamilor Iasi.

47,

F

Mama a terminat liceul, a lucrat la o librarie apoi la 30 de ani a devenit casnica pentru ca a ramas fara auz in urma unui accident; tatal a facut liceul, scoala de partid; la inceput a lucrat ca muncitor apoi ca secretar la Harlau, apoi la Iasi si a ajuns director adjunct la

Intreprinderea mecanica Bucium.

A avut un frate care a facut doar liceul; in prezent este decedat.

Nu are studii superioare, este de profesie electronist, liber profesionist.

Are 2 copii, doua fete: R, 24 de ani , psiholog si B., 20 de ani, studenta la Facultatea de Comunicare si Relatii Publice in cadrul Facultatii de Filosofie la Universitatea Cuza

Bucur (cas. Stan.) Carmen-Daniela, RUC 2004-2005

Oana, architect si pictor in Botosani

- Urmeaza, la insistentele pe langa parinti ale surorii ei, cursurile Scolii de arta, sectia pictura in paralel cu liceul, cursuri care ii fac placere.

26,

F

Urban, amandoi au studii medii, finalizate cu scoli la seral, tatal- coordoneaza activitatea unei sectii in cadrul institutiei in care lucreaza ;

Mama- laboranta intr-o sectie de prelucrare a laptelui.

Sora ei e putin mai mare, nu e specificata varsta, dar specifica specialitatea si facultatea terminata : Facultatea de Filologie, specialitatea engleza-romana.

Nu este casatorita.

Nu are copii.

Mihaela PASCARU

V.D., profesoara la un liceu cu profil tehnic Focsani, Liceul de Electronica, facultate TCM.

42,

F

Mediu rural, com. Suraia,jud.Vrancea. Mama si fratii ei - scoala la Bucuresti, Scoala de Comert, tatal scoala de maistri, bunicul lucra la CFR.

Doua surori mai mici stabilite in Olanda si Italia

Sot baptist, coleg de facultate.

1 baiat, 19 ani

Mirela VLAD

Dna M. Carmen, asistent social

38,

F

Urban, provine dintr-o familie din clasa de mijloc, din mediul rural; tatal: fost tehnician dentar, in prezent „intreprinzator particular”, mama: fosta telefonista, ca si bunica, in prezent casnica Bunicul sau matern a detinut o functie importanta in comunitatea locala, fiind diriginte de posta.

Marcel, M, subofiter, 33 de ani (student Drept);

Lidia, F, 31 de ani, vinzatoare (liceul);

Floarea, F, 30 de ani, casnica (doar 9 clase

Paznic (Dna M. Carmen este acum divortata)

Roxana, F, 15 ani, eleva

Todirica (Anchidin) Mihaela, RUC, An I

d-na A,asistent social

-in 1989 –termina Sc.

Gen.Nr. 24

-in 1993- absolventa a

Liceului Metalurgic

-in 1997-absolventa a

Facultatii de Filosofie –

Sectia Asistenta Sociala

-in 2007 Cursuri de

master

–Managementul

resurselor umane

F

Rural, parintii sunt momentam pensionari, dar au lucrat ca mastri la o intreprindere de stat.Tatal a absolvit Scoala Profesionala ,iar mama ei gimnaziala.

Nu specifica daca are sau nu frati ori surori, nici nu specifica nimic de alte rude, inafara de bunicii din partea mamei aveau 4 clase,de fapt bunicul avea 8 clase ,ca a fost postas, iar din partea tatalui nu cunoaste.

Profesia sotului nu este precizata, incercand intr-un fel sau altul sa protejeze intimitatea.

-un baietel, clasa a III-a, 10 ani.

Drugau Georgiana Diana

Laura Chiriac, psihopedagog

30,

F

Locuieste in Suceava; mama este profesor de limba romana, tata este inginer; bunicii dinspre tata au studii superioare si sunt cadre didactice; bunicii dinspre mama nu au studii superioare dar au incurajat-o sa studieze.

Are o sora mai mica care se pregateste pentru o cariera in invatamant; are studii superioare.

Casatorita, sotul are studii superioare, a facut Facultatea de Jurnalism; parintii lui nu au studii superioare.

Nu are copii.

Am ales ca prim interviu, pe acea persoana, care desi are un copil diagnosticat ca fiind cu nevoi speciale, are timp atat pentru ea, cat si pentru copil dar si pentru sot. Este o luptatoare si vorbeste deschis despre fapte si intamplari de parca nu ar avea nici o problema, iar despre copilul ei vorbeste cu inima deschisa. Este o mama iubitoare, tandra, grijulie, provine dintr-o familie foarte buna, unde doar tatal are studii superioare, iar in ascensiunea lor familiala ( a doamnei A.) se observa o rasturnare de situatie pe plan educational, in sensul ca sotul ei nu are studii superioare, in schimb ea are.

Povesteste foarte mult despre tatal sau care a invatat-o multe, la fel ca si despre invatatoarea sa, poate si de aceea simte ca trebuie sa daruiasca mult.

Valorile primite in familie

De la tata: cartea (le citea carti), iubirea fata de natura (mergeau mereu in calatorii, cartile pe care le citea copiilor erau tot despre frumusetile tarii, „El spunea: „Vedeti, nu aruncati hartii pe jos pe unde ajungeti, va purtati frumos””), comportamentul politicos fata de altii, faptul ca educatia copiilor nu se face cu pedepse.

De la mama: dragostea fata de oameni „mama meae mama ranitilor, ea e facuta sa fie mama, ea tot timpul daca cineva are probleme, ajuta, face () ea e foarte buna si se implica”

De la ambii parinti: principala valoare primita este familia, apoi punctualitatea, sa fii respectat de cei din jur, sa nu faci lucruri ingrozitoare „nimic ce-i rau nu aveam voie sa facem”

Din punct de vedere al educatiei transmise valorile principale sunt tot dragostea fata de oameni (fata era foarte sociabila de mica), bunatatea (ii intelege pe alti copii daca se poarta urat cu ea, nu-i judeca „Incerc sa o fac sa respecte oameniitoti copiii ii iubeste, ea iubeste extraordinar de mult lumea”), familia (ea se supara daca parintii se cearta cumva, spune ca nimeni nu trebuie sa se certe), dragostea fata de natura (plimbari in Gradina Botanica, lucrul cu plante presate, fata cunoaste numele unor arbori, etc.)

Acest interviu este bine structurat, usor de citit si de realizat fapte si evenimente de viata, induiosator si captivant.

Amandoi, dna A si sotul ei, sunt din Iasi, iar dupa primul copil nu au mai vrut sa mai fie inca unul poate din frica de a nu fi la fel de problematic ca primul. Pe plan profesional nu s- a chinuit sa gaseasca ceva mai bun din cauza timpului pe care l-ar putea petrece cu fata sa, chiar daca si-ar fi gasit un serviciu mai bine platit. Toate astea ca sa stea mai mult cu fetita ei si sa o ajute mai mult in educatia sa. A simtit acest lucru inca din copilarie, ca educatia este necesara inainte de toate si s-a dedicat acestui lucru. In viata sa familiala, cu copilul ei adpta un stil usor permisiv, in sensul ca o lasa pe fata sa sa-si aleaga activitatile la care doreste sa participe, dar nu-i permite anumite lucruri.

Ca stil educativ tatal pare mai sever in ochii celorlalti dar in ochii copiilor nu e deloc asa: “Ca nu avea nici o treaba. Rar ma judeca.” A. prezinta pe tata ca o persoana permisiva si pe mama la fel. Mi se pare mai degraba ca stilul educativ abordat de parinti este unul democratic, se vorbeste totusi despre niste reguli iar increderea in proprii copii nu poate sa insemne un stil educativ laissez-faire: “nu-si punea problema ca nu te culci in camera cu asta sau cu asta sauca stia ca are fata foarte cuminte, minunata, avea incredere.”

Acelasi este stilul educativ folosit si in cresterea si educarea propriului copil. Mama este cand autoritara „o plesnesc cateodata, incerc sa nu o las sa ma provoace” , cand foarte iubitoare „Pe de alta parte o draganesc toata ziua, o laud ca e cea mai frumoasa si ca ce bine s-a descurcat”. Pare pe ansamblu acelasi stil folosit de proprii parinti, unul democratic, bazat pe incredere, pe dragoste. Stilul educativ folosit de sotul intervievatei pare unul laissez-faire; tatal nu se implica: „eu fac cu dansa pentru ca Luci nu vrea – legat de lectii si nu numai – faptul ca eu fac lectii, eu ii fac si programul. Eu il anunt: fata-i afara, te uiti dupa dansa. Nu sunt convinsa ca s-a uitat. E mainu-i atat de implicat”

Din partea sotului nu pomeneste nimic despre educatie si valori primite, mentioneaza frecvent faptul ca sotul ei nu e asa de comunicativ si ca din cauza lui cam intrerupe legaturile cu prietenele sale sau vecini de bloc.

Aminteste de valorile transmise de familia sa, punand chiar in prim plan familia si respectarea ei.

A doua persoana intervievata din tabel provine dintr-o familie simpla, parintii nu au studii superioare, nu a fost incurajata sa invete, dar totusi a reusit sa urmeze o facultate in ciuda situatiei pe care a avut-o in familie ( tatal este o persoana severa, care o batea, avea numai cuvinte urite de zis la adresa ei); are o profesie respectata si a reusit sa depaseasca aceste conditii. A realizat o mobilitate, o ruptura cu parintii ei chiar daca sta inca cu ei; s-a observat o ruptura in felul de a gindi, de a se comporta, de a transmite altceva decit ce a fost invatata.

In al doilea interviu parintii nu aveau studii superioare, sunt o familie simpla dar se observa o ascensiune din partea copilului atat din punct de vedere al studiilor (a facut o facultate, este profesoara de engleza) cat si din punct de vedere al valorilor pe care le transmite, a modului de gandire mult mai evoluat decat al parintilor, in ciuda faptului ca familia ei a izolat-o de societate; legaturile pe care le are cu familia extinsa sunt sporadice; educatia pe care a primit-o se caracterizeaza printr-o excesiva izolare de tot ce reprezinta societatea, de idealurile nerealiste ale parintilor. Relatiile pe care le are cu parintii sunt de supunere, sa nu caute ajutor, sa se ascunda, sa se teama (daca nu se supune va fi data afara din casa sau va fi batuta, “sa nu-si puna sufletul pe tava”, sa nu spere sa fie mai buna pentru simplul fapt ca este femeie si femeile nu pot fi mai bune decat un barbat, sa nu spere sa fie iubita, fizic vorbind, pentru ca pentru mama ei actul sexual este “batjocura din partea barbatului”, iar pentru tatal ei “ femeia este wc-ul barbatului”, sa nu spere la dovezi de admiratie sau de iubire mai mari decat un sarut pe frunte.

Mediul in care a copilarit a fost unul insecurizant, cu amenintari din partea tatalui ( care este o fire extrem de violenta, agresiv fizic si verbal); el comanda ceea ce trebuia sa faca fiica lui ( nu a avut voie sa aiba alte activitati decat cele cerute de scoala, nici cor, nici balet, nici teatru, nici macar sa citeasca mai mult decat cerea programul scolar, unele din cartile sau povestile ei preferate). Are si un frate cu care s-a inteles bine in copilarie dar de care nu mai stie nimic in prezent.

Desi este invitata sa vorbeasca despre toti membrii familiei ei, Oana prefera sa vorbeasca despre familia ei restransa, legaturile pe care le are ea cu familia extinsa fiind sporadice. Familiile sunt compuse din oameni simpli cu exceptia bunicului din partea mamei care provine dintr-o familie instarita dar care a fost dezmostenit pentru ca s-a casatorit impotriva vointei parintilor. Femeia pe care a luat-o de sotie provenea dintr-o familie saraca.

In familia mamei pot fi identificate premisele bolii psihice de care sufera mama (schizofrenia) si alcoolismul din cauza caruia a decedat bunicul.

Tatal Oanei este un om independent, trasatura mostenita si de fratele Oanei.

In schimb, autoritatea, agresivitatea fizica si verbala, misogismul de care a dat dovada au lasat rani adanci in istoria familiei, si traseul personal al fiicei (necasatorita, fara prieteni si cu constiinta faptului ca nu va putea avea niciodata copii). Oana a vorbit cu multa usurinta despre situatia ei.

In cazul Oanei, educatia primita se caracterizeaza printr-o excesiva izolare de tot ceea ce reprezinta societate. Pentru a depasi limitele impuse de familie a devenit mai libera. Ea considera ca educatia este ”ceea ce invatam din proprie experienta, nu de la altii”. Educatia este mai mult auto-educatie pentru ca suntem atat de diferiti unii de altii incat nu se poate sa abordam aceeasi situatie si sa o intelegem in acelasi mod. Perspectiva personala este cea care face diferenta, cea care nuanteaza atat de mult efectele educatiei, desi suntem educati impreuna.

Valorile educative primite se refereau la : individualism (sa nu aiba prieteni), izolarea si autoizolarea, teama, dependenta (de valorile materiale ale familiei; banii sunt mijloc de control si de dominare din partea adultului asupra copilului si al barbatului asupra femeii), supunerea. Parintii nu s-au ocupat de educatia ei sociala; nimeni nu avea voie sa o ajute, nu putea cere un sfat nimanui; bunicii nu au avut nici un rol in educatia ei.

In ciuda modului in care a fost crescuta ea transmite elevilor ei urmatoarele valori: libertatea ( promovarea tuturor valorilor care ne sunt benefice si noua dar in acelasi timp si celorlalti.”, poti sa faci orice, atata timp cat nu faci rau nimanui.”), educatia nu trebuie sa transmita reguli, nu trebuie sa constranga; respectul fata de parinti; iubirea trebuie sa fie linia conductoare in toate eforturile de a educa; sociabilitatea, efortul de a se autoconstrui. Ii educa pe elevi sa faca asa cum simt, sa cantaresca ceea ce ii sfatuiesc cei din jurul lor.

Iubirea de care are nevoie un copil “ sa creasca si sa se dezvolte normal, pentru ca nu este nevoie de altceva decat de foarte multa iubire, dar adevarata, nu de-aia asa… care sugruma, contra cost, cred ca oriunde ar fi in lume, la celalalt capat al lumii, in Patagonia daca ar fi, copilul acela mi-ar da un telefon, m-ar intreba ce mai fac, poate mi-ar trimite bani, si asa mai departe.” “ Trebuie sa il educi pentru a-l da societatii. Pentru ca e normal. Fa-l sa poata, ca atunci cand deschide usa, sa nu creada ca ceilalti sunt niste animale dion jungla si sar la el. Sa stie ce are de facut dincolo de pragul casei parintesti.”

Nu si-a vazut parintii alintandu-se ci doar batandu-se “urat, urat de tot. Maica-mea a stat in spital cu coastele rupte de mai multe ori, iar sfarsitul acestor ani de batai a fost o cadere psihica. S-a internat in spitalul de psihiatrie de vreo cateva ori. Atunci taica-miu si-a dat seama ca nu asa trebuia procedat.”

Defineste educatia: “ este suma a ceea ce invatam in viata, in primul si-n pimul rand din propria experienta. Pentru ca sunt unele lucruri pe care nu le poti afla din carti, sau poti sa treci prin acelasi tip de experienta de viata si sa reactionezi diferit. Si-atunci poti afla ca lectia a fost alta, ai invatat altceva. Dar e adevarat ca invatam si de la altii…sa-si respecte parintii, dar cand e vorba de o decizie importanta pentru ei insisi si pentru viata lor, sa nu asculte nici in dreapta, nici in stanga, la absolute nimic. Si sa nu faca rabat de la ce-si doresc de la viata.”

In ciuda acestor greutati are cu ce se mandri: s-a autoeducat religios, are un scop in viata, traieste ca sa cunoasca, sa schimbe cumva elevii cu care lucreaza, sa-i schimbe in bine si sa-i invete despre viata; scrie carti SF, a publicat, a dat interviuri, este trecuta in Dictionarul Autorilor Romani de SF.

Interviul 3: In istoria personala a lui CP, cred ca evenimentul cel mai important, punctul de cotitura care i-a afectat traseul profesional si personal, a fost revolutia din 1989. Datorita schimbarilor produse de acest eveniment, CP a ales in locul meseriei de inginer textilist, o cariera in domeniul universitar. Aceasta alegere este de inteles pentru ca CP este o persoana precauta, putin dispusa sa-si asume riscuri, si care a preferat la momentul respectiv, un loc de munca sigur, un mediu cunoscut, cu un colectiv omogen si bine pregatit. Desi sustine ca nu si-a propus sa lucreze in domeniul universitar, stima de sine a lui CP cu siguranta a crescut in momentul primirii invitatiei de a ramane la catedra, a fost probabil momentul definitoriu al recunoasterii capacitatilor sale.

In ce priveste educatia rolul si influenta cea mai mare au avut-o parintii, ei fiind cei care au pus baza unei educatii solide, as spune eu, prin transmiterea cu fermitate a unor principii de viata care i-au calauzit existenta si de la care nu s-a abatut de-a lungul parcursului sau scolar, profesional si familial. Rezultatele deosebite la invatatura ale lui CP sunt o reflectare a punerii in practica a principiilor: munca, seriozitate, cinste, si mai ales autodepasire.

De remarcat ca este singura din familia ei care are studii superioare, isi desfasoara activitatea in domeniul universitar, fiind un exemplu graitor de depasire a conditiei familiale, si indeplinire a principiului autodepasirii, realizand astfel trecerea dintr-o clasa de mijloc de oameni care au lucrat in intreprinderi, catre clasa pe care acestia cu siguranta o respectau, cea a intelectualilor.

Ca si persoana cu o contributie majora in educatia ei in mod automat se impune mama acesteia, care s-a implicat direct si activ in realizarea educatiei. Astfel, CP a preluat in mare parte, dar din fericire nu in totalitate, stilul educational autoritar al mamei sale, de parinte cu care nu stateai la discutii, care tipa pentru a se impune in fata copiilor.

Ca si experiente negative, traumatizante, care au marcat universul copilariei sale, CP face deseori referire la responsabilitatile gospodaresti pe care parintii i le impuneau. In evocarea acestora, ea foloseste cuvinte cu puternice conotatii afective negative: uram sa spal vasele, a fost disperare sa curat mortarul de pe caramizi, culesul prunelor si zarzarelor era un calvar. Acum, privind in urma cu ochi de adult, empatizeaza cu parintii, considera firesc, de inteles si apreciat, faptul ca acestia le acordau responsabilitati. In educatia fiului sau, CP nu a reusit sa-l determine sa-si asume responsabilitatea indeplinirii unor sarcini cat de mici in gospodarie.

Casatoria lui CP cu Ad.P a insemnat o continuare a punerii in practica a valorilor transmise de parinti: ne potrivim pentru ca amandoi suntem cinstiti, corecti si ne vedem de casa. Dincolo de asta, ambii au statut egal, cel putin din punct de vedere al studiilor, iar mediul de provenienta al celor doi este asemanator

Diferente in educatie intre generatii

Se constata o deplasare a accentului de la educatia prin constrangere si oferirea de responsabilitati gospodaresti, a carei beneficiara a fost CP, la cea prin negociere si stimulare a independentei, a capacitatii de a se descurca singur, de care a beneficiat An. De asemenea, in ansamblu, relatia dintre An. si parintii sai este mai afectuoasa, mai apropiata, mai deschisa decat cea care a existat intre CP si parinti, unde nu se depaseau anumite limite, de teama rasfatului.

Desi a fost un copil ascultator, supus, sfios, sau poate tocmai de aceea, CP a considerat extrem de important si s-a axat in educatia fiului sau, pe dezvoltarea unui comportament independent, pe stimularea capacitatii de a se descurca singur. CP este mandra de rezultatele obtinute, considera un succes educatia oferita lui An., pentru ca acesta reuseste sa se impuna intr-un colectiv, face fata unor situatii foarte diverse, este ambitios.

In ce o priveste pe CP, bunicii sai nu si-au adus un aport important in educatie. Nu s-a intamplat la fel cu fiul lui CP, ale carui baze in educatie au fost puse de bunici. Cei sase ani petrecuti separat de parinti au dus la scaderea influentei acestora asupra lui An. si s-ar parea ca si stilul educational al bunicii acestuia –mama lui CP, a suferit transformari, a devenit mai permisiva, mai deschisa spre discutii, ceea ce nu facea cu proprii copii (cel mai probabil din lipsa de timp).

Sursele de conflict parinti-copil

Se constata o schimbare de la o generatie la alta, in ceea ce priveste sursele de conflict in educatie. In familia lui CP principala sursa de conflict intre ea si parinti erau activitatile gospodaresti, munca fizica, dificil de impus. Acum conflictul s-a deplasat catre activitatile de relaxare si cele culturale. timpul petrecut de An. la televizor si calculator, si faptul ca nu prea ii place sa citeasca.

Perpetuarea stilurilor educative

Incercand realizarea unui inventar al metodelor, valorilor educationale care au rezistat probei timpului si au fost preluate de catre CP de la parintii sai, in mod identic sau foarte putin modificat, si aplicate ulterior in educatia fiului sau, am identificat urmatoarele aspecte:

- Constatam la CP aceeasi rezistenta in realizarea educatiei sexuale a fiului sau pe care o intalnim si la parintii acesteia. Desi, atat regimul politic cat si mentalitatea s-au schimbat intre timp, aceasta lipsa de curaj in abordarea unui aspect educational delicat dar important, s-a mentinut. CP si sotul ei ignora necesitatea abordarii lui An. pentru a discuta pe teme de sexualitate, manifesta aceeasi retinere pe care o aveau si parintii lor inainte de 1989.

- Educatia religioasa este un aspect caruia, nici CP nici sotul acesteia nu ii acorda importanta in educatia fiului lor, si care a fost neglijat si in trecut, de catre parintii lui CP. Aceasta lipsa de preocupare este mostenita, nici in familia lui Ad. educatia religioasa nu se realiza. Apare in mod clar importanta modelului familial, ceea ce nu s-a transmis unei generatii, nu a fost pretuit, are toate sansele sa nu se transmita si sa nu fie pretuit nici de urmatoarea.

- De asemenea observam ca in familia actuala a lui CP, se mentine si se perpetueaza stilul educational parental, existent, in familia de origine a acesteia, respectiv mama care supravegheaza si se implica nemijlocit in educatie si tatal care supervizeaza, sau intervine ocazional, atunci cand prin metodele educative ale mamei nu se obtin rezultatele dorite. Aceasta situatie se poate datora pe de o parte unui stereotip al practicilor educationale parentale, asumarii identitatii de gen, care atribuie mamei responsabilitatea educatiei copiilor si tatalui un rol minimal, cel de paiata, sperietoare; sau poate avea o cauza obiectiva, cand datorita lipsei timpului, tatal este nevoit, impotriva dorintei sale, sa adopte un rol pasager in educatia copiilor. Sau poate este mai degraba o imbinare a acestora.

- Observam ca atat CP cat si fiul ei au avut rezultate bune la invatatura fara a fi nevoie de oferirea unor stimulente, recompense.

Pericole in educatie

Printre conceptele, ideile, problemele la care revine deseori CP in timpul interviului, remarcam revolta mocnita a acesteia, dezacordul cu privire la pragmatismul actual al tinerilor. Pragmatismul, in acceptiunea lui CP are urmatoarele conotatii : tinerii stiu foarte exact ce vor si au tendinta de a respinge toate acele informatii, elemente care par ca nu ii ajuta sa-si atinga scopurile; studentul este mai pragmatic, stie exact ce obiectiv are si alege ce are nevoie din planul de invatamant, se pune accent mai mult pe partea materiala, fiecare incerca sa ajunga intr-un timp cat mai scurt, cat mai sus si cat mai usor. Este o respingere evidenta a unei filosofii de viata care nu a fost promovata in familia sa, probabil este o furie impotriva unui sistem in care profesorul nepragmatic dar cu doctorat si experienta indelungata trebuie sa accepte un salariu umilitor pe care un proaspat absolvent pragmatic nu l-ar accepta.



CP are o reactie de protest si in fata actualei avalanse de informatii necenzurate care abunda in special pe internet, si pe care o percepe tot ca pe un pericol pentru educatia tinerilor din ziua de azi, si deci si pentru fiul ei. CP nu face deloc referire la aspectele pozitive incontestabile presupuse de acest copil rebel, internetul, personificarea dezvoltarii galopante a tehnologiei. CP spunea la un moment dat ca nu e nevoie sa-i spuna lui An. ce nu are voie sa faca, pentru ca acesta nu are porniri rele. Ma intreb de ce nu are incredere si in faptul ca An. va fi capabil sa selecteze de pe internet informatiile utile si sa le ignore pe cele daunatoare, la fel cum stie sa fie selectiv in alegerea prietenilor?

Invatamantul universitar tehnic in prezent

CP remarca o degradare a calitatii pregatirii de specialitate a inginerului, impusa de tratarea cu superficialitate a materiilor tehnice de baza (matematica, fizica, chimie) probabil tot o consecinta a pragmatismului actual. Concurenta la admiterea in domeniul tehnic a inregistrat o scadere considerabila, datorita migratiei tinerilor catre profilurile umaniste, economie si drept, astfel incat in prezent s-a ajuns ca selectia viitorilor studenti sa se faca prin concurs de dosare si nu prin examen. Ca o caracteristica generala, CP apreciaza ca studentul de acum nu mai este constrans, prezenta la cursuri este facultativa, poate urma mai multe facultati in paralel, poate lucra, comunicarea profesor-student nu mai este blocata.

Frontierele sociale

Ceea ce apare explicit formulat este frontiera trasata fata de tigani si persoanele care vorbesc urat, de asemenea, este neadmisa insusirea unui lucru gasit, minciuna, furtul.

Increderea in capacitatea de a distinge binele de rau si a actiona in consecinta, a fost o atitudine pe care parintii lui CP au abordat-o in educatia acesteia, si pe care CP la randul ei a adoptat-o in educatia lui An, sesizabila in faptul ca nu s-a facut exces in formularea de interdictii. Dupa cum spune CP: nu a fost niciodata nevoie sa-i zic lui An.„n-ai voie sa injuri”, pentru ca nu l-am auzit niciodata injurand. Este posibil totusi ca aceasta interdictie sa fi fost deja adresata lui An. de catre bunici.

Definitia educatiei

Pentru CP, educatia este un proces continuu, inceput de la cea mai frageda de parinti, prin transmiterea de valori care trebuie sa constituie o baza solida a unei piramide pe care individul o va construi intreaga viata, influentat fiind si de mediu, scoala, anturaj, prieteni. O persoana bine educata nu poate fi decat aceea care trateaza cu respect pe cei din jur, indiferent de pregatire acestora, care vorbeste frumos. Educatia nu sta in multitudinea de diplome ale unei persoane ci in comportamentul acesteia.

Limite ale interviului

In general, lipsurile acestui interviu, cred eu, se datoreaza insuficientei curiozitati, neinsistentei in clarificarea sau aprofundarea unor aspecte care au fost atinse doar in treacat. Astfel, este insuficient abordata tema educatiei scolare a lui CP dar si a fiului acesteia, rolul profesorilor, tema prietenilor de familie ai parintilor lui CP. Poate ar fi fost indicat sa intreb cum isi exprimau afectiunea fata de copii parintii lui CP si cum isi exprima aceasta afectiunea fata de fiul ei, ce insemna rasfatul pentru parintii ei si cum defineste ea rasfatul, ce considera ea ca reprezinta baza intr-o educatie, care este relatia sa cu socrii si a sotului cu parintii ei?

Al patrulea interviu: parintii au studii medii, a fost invatata sa faca diverse lucruri, a fost educata foarte frumos si a reusit sa faca ceva cu viata ei, a realizat ce si-a propus in viata si a reusit sa transmita mai departe ce a invatat.

Ea face parte dintr-o familie din clasa sociala de mijloc chiar daca bunicii au avut o situatie buna, dar odata cu venirea comunismului au pierdut o parte din bunuri; in familia largita au fost profesii care s-au transmis: cea de medic, talentul de a sculpta in marmura, darul de a canta. Dna G a facut liceul, apoi Facultatea de Filologie la Cuza, sectia romana –engleza, dar a facut si diverse cursuri postuniversitare. Consider ca dna G realizeaza o ascensiune fata de familia de origine; in familie nu au existat conflicte, familia este sociabila, cu multi prieteni, este singura la parinti.

Istoria familiei este caracterizata printr-o ascensiune continua: de la bunicii care au fie cate sapte clase, fie un liceu sau o scoala de meserii, la parintii cu studii medii si pozitii oarecum insemnate in orasul in care locuiesc pana la copii cu studii superioare. Dna G a fost sprijinita puternic de familie pentru tot ceea ce inseamna invatatura, pentru a implini visul parintilor.

Interviul s-a desfasurat in conditii normale. S-a vazut ca doamna G. este foarte familiara cu termenii utilizati in descrierea anchetei datorita experientei profesionale. A fost deschisa, unele raspunsuri au fost scurte si la obiect. Nu au existat ezitari. Nu a vrut sa dea detalii doar despre o rascruce ce a avut loc in viata profesionala.

Stilul educativ este unul deschis, parintii i-au acordat suport material si emotional, au sustinut-o si au inteles-o. Perpetuarea sistemului de valori se datoreaza exemplului pozitiv dat de catre parinti ( relatii conjugale si comportamente echilibrate).

In cadrul familiei se ghidau dupa zicala ” ai parte ,ai carte’. S-a pus accentul pe cultivarea educatiei intelectuale. De educatie s-a ocupat mama; de la parinti a mostenit pasiunea pentru lectura, “am fost invatata sa ma bucur de lucruri simple, de copacii infloriti primavara, de castanele care cad toamna”, de la mama a invatat sa iubeasca florile; de la parinti a fost invatata sa nu minta sa pretuiasca lucrul bun, sa faca bine oamenilor, sa-si respecte intotdeauna cuvantul, sa aiba incredere in oameni pentru ca in fiecare om exista si o parte pozitiva; cand era mica era dusa la teatrul de papusi, asculta teatru radiofonic, mai apoi la liceu a mers la opera; educatia sexuala nu a fost facuta in mod constient, religia era ceva sfant, bunica a invatat-o primele rugaciuni, cine este Dumnezeu, a dus-o la biserica.

Modele a avut si in scoala, surorile mamei. Educatoarea de la gradinita a avut un rol major (‘era o femeie extraordinara, foarte blanda, care de mici ne invata cum sa pasim, cum sa deschidem gura sa vorbim, cum sa folosim mainile”).

Transmite atat la copil cat si la elevii de la clasa aceleasi valori pe care le-a primit.

Considera ca omul educat este in stare sa distinga adevaratele valori de cele false. “ O persoana este educata cand are foarte multe cunostinte intr-un domeniu sau cand se exprima foarte civilizat, cand nu actioneaza sub impulsul momentului, cand se comporta frumos, cand are rabdare cu cei din jur chiar daca acestia spun lucruri cu care persoana respectiva nu este de acord.”

“ Educatia este procesul care are drept scop formarea omului ca individ capabil sa traiasca intr-o societate decenta si civilizata. Educatia pune accent pe formarea trasaturilor intelectuale, psihice si fizice ale individului. Educatia il deosebeste pe om de alte fiinte. A fie educat inseamna a te aseza pe o treapta superioara de intelegere, de civilizatie, de bun simt, de intelegere a oamenilor, de acceptare a lor asa cum sunt.A fi un om educat inseamna a intelege mai mult si a-i sfatui, nu a da retete, pe cei care sunt mai putin educati. A fie educat inseamna in ultima instanta ca esti capabil sa construiesti o lume mai buna.”

Al 5-lea interviu: mi-a adus in prim plan familia protectoare, unde toate sunt facute in sanul acesteia, chiar daca e vorba de familia injumatatita, prin divortul parintilor. In cadrul capitolului « educatie » aduce in prin plan imaginea mamei dornice de a-si vedea copiii realizati si imaginea tatalui care considera ca dezvoltarea este pe primul plan, cea fizica, prin joc si drumetii de unde poti invata foarte multe. Mama incearca din rasputeri sa isi ajute copilul sa gaseasca o cale corecta in viata, chiar daca se grabeste si practic ii dicteaza fetei ce ar trebui sa faca, da rasta e probabil din pricina soartei pe care ea a avut-o. Locuieste impreuna cu mama ei, iar in majoritatea timpului aceasta sta cu fiica sa, deoarece doamna D M lucreaza foarte mult. Din punct de vedere social toata familia se descurca de minune, avand prieteni foarte mult si intretinand relatii de prietenie cu toti vecinii blocului.

Persoana intervievata face parte din clasa medie spre superioara, familia sa fiind o familie extinsa, in aceeasi locuinta cu bunica.

Raporturile dintre generatii sunt armonioase, referindu-ne la raporturile intra si intergenerationale, persoanele vorbesc de relatii armonioase cu parintii, respectiv, familia de origine, relatii care s-au dezvoltat si in raporturile cu nepotii. Coeziunea grupului familial care locuieste impreuna este destul de mare, neexistand conflicte evidente, cel putin aparent, insa se remarca o anumita diversitate de opinie intre mama si bunica, in privinta educatiei pe care Andreea ar trebui sa o primeasca.

Descendenta familiala este ascensionala, familia persoanelor intervievate a cunoscut de-a lungul generatiilor o ascensiune sociala, ascensiune constand in urmarea unor studii superioare celor urmate de parinti si determinata si de mutarea domiciliului din mediul rural in mediul urban si trecerea de la munca pamantului – agricultura, la dobandirea unui serviciu in cadrul unei institutii de stat sau privata. Se observa astfel o ascensiune in plan social cat si din punctul de vedere al studiilor absolvite. De la o generatie la alta se observa continuitatea si interesul crescut pentru studiile superioare, precum si dobandirea unui statut inalt in societate.

Diviziunea muncii educative: intr-o familie monoparentala, cum este aceasta, absenta unuia dintre parinti ( in cazurile de fata, tatal) duce la lipsa posibilitatii diviziunii muncii educative si preluarea de catre mama a tuturor responsabilitatilor: asigurarea veniturilor, a confortului financiar, transmiterea unui model educational , oferirea unui suport afectiv si moral, etc. Cresterea duratei medie a vietii a facut ca varstnicii sa fie investiti cu autoritate in educarea si transmiterea unor valori nepotilor, functia educativa a bunicei fiind in acest caz foarte mare.

Valorile educative primite sunt in principal valori morale si sociale. Se remarca o importanta foarte mare acordata educatiti si in special celei oferite de scoala.

Valorile educative transmise, schimbari intervenite: pe parcursul generatiilor se observa o continuitate in procesul de transmitere a valorilor, o constanta a valorilor promovate, legate de cultura, corectitudine si de sustinere a copiilor.

Se observa astfel o replicare a modelului educational primit ceea ce difera fiind doar ierarhizarea valorilor educative datorata schimbarilor survenite atat la nivelul societatii (schimbarea sistemului politic prin trecerea de la regimul comunist la o societate democratica, aparitia unor valori si standarde de viata noi ) dar si datorita ajustarilor modelului educational si a valorilor ce survine odata cu intemeierea unei noi familii. Astfel, valorile legate de scoala si dobandirea unei pregatiri profesionale intemeiate primeaza si in cazul copiilor; Atat bunica cat si mama isi doresc in mod deosebit ascensiunea sociala a copiilor si ii incurajeaza in sensul constiinciozitatii privind experientele scolare si realizarea profesionala.

Majoritatea studiilor legate de stiluri educative se organizeaza in jurul a doua axe: autoritate/liberalism sau constrangere/ permisivitate si dragoste / ostilitate sau atasament / respingere. Este in acest caz vorba despre un stil democratic, bazat pe dragoste si liberalism, abordat si in cadrul familiei de origine.

Cele mai des mentionate institutii legate de procesul educativ sunt Scoala si Biserica. Scoala nu reprezinta doar o instanta a alocarii fortelor de munca, ci si una a alocarii statutelor sociala. Analiza interviului pune in evidenta ca se pune un accent deosebit pe reusita scolara a copiilor si se realizeaza eforturi financiare deosebite cu scopul de a oferi copiilor o educatie scolara care sa le asigure „un trai mai bun” . Educatia scolara este o modalitate de formare a unei cariere profesionale si de mentinere a unui statut social ridicat. Credinta si practicile religioase sunt mai caracteristice generatiei bunicilor si le regasim mai putin in cazul copiilor.

Se remarca o instabilitate familiala determinata de o alianta matrimoniala slaba, atat in cazul bunicii cat si al fiicei. Este o situatie cand familia de origine a fost marcata de instabilitate, dar copii s-au descurcat, ceea ce arata ca accesul la studii universitare si dobandirea unui statut social se poate realiza si in conditii de dificultati familiale.

Al 6-lea interviu Ana (39 ani) este profesoara de pedagogie la un liceul pedagogic din zona Moldovei. Are o vechime de 14 ani in acest post, inainte a profesat timp de un an ca invatatoare. Provine din mediul rural, dintr-o familie de conditie modesta. Parintii ei au studii medii, amandoi au terminat liceul teoretic, dar nu se stie ce profil. Persoana isi aminteste doar ca pe diploma mamei scria ca poate suplini in invatamant pe specialitatea limba romana; pana la urma a lucrat ca invatatoare suplinitoare timp de 16 ani, dupa care s-a pensionat pe caz de boala, iar tatal eia fost functionar la posta. Bunicii din partea tatalui aveau doar patru clase, bunicul din partea mamei avea tot patru clase, dar a lucrat la C.F.R., iar bunica avea sapte clase..

Parintii Anei s-au stabilit dupa casatorie in satul tatalui, pastrand relatii bune cu bunicii de aici, dar nu foarte stranse. Pomeneste cu placere doar de bunica cu care mergea la biserica. Ana are o sora mai mica cu sase ani decat ea; amandoua au urmat pana la un punct acelasi traseu scolar, adica au terminat liceul pedagogic fiind orientate si sustinute de parinti. Astfel, Ana a urmat primele sapte clase in satul natal, clasa a VIII-a a facut-o in oras, dupa care a intrat prima la liceul pedagogic. Aici a avut parte de un sprijin deosebit din partea profesoarei de pedagogie, care a ajutat-o sa treaca peste complexul de fata de la tara. Tot in perioada liceului s-a indragostit de domeniul pedagogiei ceea ce a determinat-o sa-l urmeze prin cei cinci ani de facultate dupa ce timp de un an a fost invatatoare. Dupa absolvirea facultatii a devenit titulara la liceul pedagogic, unde lucreaza si acum; in aceasta perioada a urmat doua mastere tot in domeniul pedagogiei : „Politici educationale” si „Educatia interculturala”. Tot acest parcurs este considerat unul „stralucit” pentru ca nu a existat nici un examen ratat, nici o dazamagire pe plan profesional. Dupa un an de la terminarea facultatii, adica la 25 de ani, s-a casatorit cu un preot, iar din aceasta casatorie a rezultat, cel putin pana acum, un baiat care are 12 ani (Ionut). Sotul Anei provine dintr-o familie in care tata este preot (studii superioare) si mama invatatoare (liceu pedagogic).

Ana povesteste ca au trecut multi ani dupa casatorie pana cand sotul ei (Pavel) a iesit de sub tutela mamei. Cu toate ca a deranjat-o implicarea excesiva a soacrei sale in noua familie, ea afirma ca nu a intervenit brutal in aceasta relatie fiu-mama, ci a lasat lucrurile sa se vindece treptat.

Se observa ca membrii familiei Anei au facut parte din cupluri simetrice, atat ca studii, cat si ca varsta : bunicii cu doar cateva clase, parintii cu studii medii, atat Ana cat si Pavel cu studii superioare. Durata studiilor a crescut odata cu fiecare generatie. Pentru fiul ei nu are un parcurs scolar stabilit, spunand ca acesta asi va alege singur drumul in viata, dar important este ca el sa invete in primul rand limbi straine si informatica.

DIFERENTE IN EDUCATIE INTRE GENERATII

Istoria familiei este caracterizata printr-o ascensiune continua : de la bunicii tarani (doar bunicul din partea mamei a lucrat la C.F.R.) la parintii cu studii medii si cu pozitii oarecum insemnate in satul in care locuiesc, pana la copii cu studii superioare. Ana pare a fi varful acestei evolutii intelectuale, fiind singura care a terminat facultatea (si doua mastere) si singura care s-a desprins de mediul rural, stabilindu-se in oras. Situatia sotului ei este putin diferita : familia acestuia era stabilita in mediul urban, tatal avand studii superioare, iar mama liceul pedagogic.Copiii (Ana si sora ei) sunt sprijiniti puternic de familie pentru tot ceea ce inseamna invatatura, pentru a implini visul nerealizat al parintilor.

Mama Anei este o figura dominanta in discurs, atat prin frecventa cu care se face apel la ea, cat mai ales prin autoritatea si grija deosebita acordata educatiei copiilor. Este o simetrie intre cele doua figuri materne. Ana si-a insusit multe din caracteristicile mamei, in primul rand interesul acordat educatiei si dezvoltarii intelectuale.

Relatiile dintre membrii familiei mari nu sunt bine conturate. Desi familia este numeroasa, persoana nu povesteste decat despre parinti, sora si o bunica. Ceilalti sunt absenti din discurs, atat din punct de vedere al relatiei dintre frati (parintii si unchii), cat si din punctul de vedere al verisorilor (persoana spune ca doar unul dintre cei opt are studii superioare). Se observa o familie distantata; nici macar nu-si faceau vizite intre ei.

Spre deosebire de relatiile dintre rude, cele dintre prieteni sunt mai conturate, atat din punctul de vedere al parintilor (aveau prieteni si se vizitau), cat si din punctul de vedere al copiilor. Ana precizeaza ca isi facea usor prieteni, dar ca ii placea sa domine. In copilarie, daca nu putea fi lider, se retragea. Acum, in familia actuala, cercul prietenilor s-a extins, intrand in sfera persoanelor religioase (mai ales calugari). Cu toate acestea, Ana neaga total rolul prietenilor in educatia ei.Apar inca doua figuri marcante in educatia Anei : dirigintele (profesor de geografie) si profesoara de pedagogie. De la toti a retinut cate ceva foarte important, interiorizand aceste aspecte si transformandu-le in trasaturi personale.

In tot discursul, legatura cu religia este prezenta. In copilarie, tatal, bunica, preotul au fost cei care i-au insuflat primele valori religioase, acestea intarindu-se prin casatoria cu un preot. Persoana recunoaste ca aceasta latura nu este practicata in mod habotnic, ci dimpotriva, foarte deschis, atat ea cat si sotul desfasurand activitati diverse.

Experiente educative : educatia primita si educatia transmisa

Ana isi descrie actuala familie in termeni de similaritate cu familia ei de provenienta si in opozitie cu cea a sotului. In afara de prioritatea acordata educatiei, caracteristica ambelor familii, valorile dominante, precum initiativa, preocuparea pentru sine (respectarea unui program corespunzator de munca), investirea banilor, libertatea personala, sunt caracteristice familiei Anei. Desi persoana nu specifica, s-ar putea vedea si corespondenta dintre parintii Anei si cei ai lui Pavel : figurile feminine orientate spre lucrul cu copiii mici (amandoua au fost invatatoare) si figurile paterne orientate spre religie. Deosebirea majora este ca parintii sotului sunt ambii calificati in profesiile lor.

Educatia primita si cea transmisa este vazuta ca o continuitate, cel mai mic membru al familiei reprezentand de fapt o combinatie dintre valorile mamei si cele ale tatalui. Se observa o cale ascendenta a membrilor familiei, fara rupturi, fara greseli majore, inaintand sigur pe calea evolutiei atat sociale, cat mai ales intelectuale. Ana si-a depasit de mult conditia de fata de la tara, fiind multumita de pozitia sociala si profesionala.

Valori educative primite

Interesul acordat educatiei cultivarii intelectuale este primordial in familia Anei. Mama este un strateg care pune la cale in cele mai mici amanunte planul de educatie al copiilor. Eforturile parintilor de a asigura fiicelor conditii pentru a invata, desi aveau o situatie materiala, sunt evidente si de asemenea rasplatite.

Spiritul autoritar al mamei, avand totusi si o anumita flexibilitate (faptul ca ii acorda si a doua sansa, faptul ca ii permitea sa mearga singura in vacante) se imbina cu spiritul conciliant, al tatalui, realizand oarecum un echilibru. Dar, figura mamei se impune in intreg discursul, rezultand ca ea conducea de fapt actiunile tuturor membrilor, ea avea de spus ultimul cuvant, mai ales in ceea ce priveste educatia copiilor. Tot ea aplica sistemul de pedepse, ca si cel de recompense (materiale numai). Astfel atitudinea autoriara si lipsa incurajarilor, stimularilor afective au construit un aspect negativ al educatiei Anei, care spune ca din aceasta cauza are o stima de sine scazuta. In acest sens apare o neconcordanta de termeni „spiritul prea obiectiv” al mamei este utilizat pentru a desemna lipsa incurajarilor, ci nu in sensul propriu al cuvantului. Ipoteza ar fi ca increderea in fortele proprii se dezvolta si prin laude, incurajari verbale, ca acestea nu trebuie sa lipseasca din educatia copiilor.

Generozitatea, toleranta fata de faptele celor din jur si spiritul conciliant al tatalui vin in contradictie cu trasaturile mamei. Ana afirma ca a mostenit aceste valori, parca aratand ca autoritatea practicata de mama sa ar putea fi eliminata din educatia unui copil.

Responsabilitatea, pe care Ana afirma ca a „capatat-o singura”, ca urmare a plecarii din satul natal pentru studii, pare a-si avea radacinile in situatiile create de mama pentru a-si educa fiica. Exemplul privind comportamentul mamei atunci cand Ana a pierdut acea carte este clar una din situatiile cele mai potrivite pentru a forma la copil atributul responsabilitatii. De aici, reiese importanta unor astfel de situatii in educatia copilului.

Educatia religioasa ocupa un loc deosebit in discurs, atat in ceea ce priveste perioada copilariei, cat si cea de dupa casatorie. Practicile religioase (mersul la biserica), relatia speciala cu preotul din sat si indrumarea tatalui au apropiat-o pe Ana de biserica, si-a continuat acest drum casatorindu-se cu Pavel.

Educatia sexuala este un subiect tabu, nici mama si nici tata nu participa la acest tip de educatie (mama aplica doar pedepse, dar nu explica nimic, niciodata). Aceasta lacuna se regaseste atat in tendinta de retragere in fata barbatilor, cat si in incapacitatea de a vorbi acum, la aceasta varsta despre acest aspect. De aici, s-ar putea trage concluzia ca ignoranta (in sensul de necunoastere) in raport cu elementele educatiei sexuale duce la anumite comportamente dezadaptive.

O alta valoare importanta a familiei Anei este cea a banului. Economiile facute de parinti, situatia oarecum stramtorata din acest punct de vedere a dus la constientizarea din partea copilului a acestui bun. De asemenea, un aspect important este ca aceste economii erau urmate de investitii: deschiderea unui magazin, cumpararea de apartamente, realizarea unor excursii.

Educatia politica face parte din educatia primita de la tatal Anei prin practicile acestuia (este asemanat cu Moromete care discuta probleme politice cu cei din sat). Spre deosebire de orientarea liberala a tatalui, Ana s-a simtit atrasa de ambalajul patriotic al politicii comuniste, poate din dorinta de a ajunge in mult ravnita pozitie de lider (sedinta de partid stimulata in clasa).

O contradictie evidenta apare intre stima de sine scazuta a Anei (ca urmare a lipsei de incurajare, dar si a ascunderii conflictelor de catre familie) si nevoia aproape obsesiva de a fi lider; ambele trasaturi sunt de fapt formate de catre mama, din dorinta de a-si vedea copiii urcand pe scara sociala. Pentru Ana, pozitia de lider pe care si-o asuma in raport cu prietenii, dar si cu cei din clasa este un semn al mascarii complexului de inferioritate decurs din faptul de a fi fata de la tara; prin aceasta atitudine si prin reusita profesionala, ea isi depaseste conditia.

Persoana da educatiei mai multe definitii. Oricum, se observa influenta experientei profesionale. Astfel, ca proces, educatia este vazuta ca un „axis mundi” (si in familie si in societate) in jurul caruia se invart toate celelalte aspecte : economic, politic, cultural etc. Este o activitate organizata, planificata, gandita si care trebuie sa adune cat mai multi oameni: contactul cu orice om este sursa de educatie”.

limitele interviului

Interviul de fata prezinta unele deficiente. In primul rand, erau necesare date mai exacte cu privire atat la membrii familiei de provenienta (unchi, matusi, relatia acestora cu parintii Anei), cat si in ceea ce priveste familia sotului. Temele educatiei sunt insa destul de bine strucurate mai ales in prima parte a interviului; in a doua parte, aceasta organizare a fost mai dificila, deoarece raspunsurile imbina mai multe aspecte ale educatiei.

Situatia de interviu s-ar putea caracteriza ca desfasurandu-se in conditii normale. Ana a acceptat imediat propunerea de interviu, fiind foarte familiara cu termenii utilizati in descrierea anchetei (datorita experientei profesionale, bineinteles). Asadar, atitudinea sa in situatia de interviu a fost de colaborare, deschidere, desi raspunsurile au fost cam scurte si „prea la obiect”. Analizandu-si propria evolutie, Ana declara ca are un parcurs stralucit, fiind multumita de actualul statut de profesoara de liceu intr-un oras de provincie, insa in tot discursul sau revine tema stimei de sine scazute.

Al 7-lea interviu:

Doamna Maria este inginera la o firma privata de turnatorie, indeplinind si o functie plina de responsabilitate, fiind sefa sectiei de turnatorie. O idee care se desprinde imediat in urma parcurgerii istoriei familiei este aceea a ruperii de traditie. Protagonista provine din mediul rural, un mediu patriarhal si rigid. Este mandra de originile ei, dar personalitatea ei relava ambitia si munca pe care a depus-o in directia depasitii conditiei de taran. Doamna Maria crede cu tarie in educatie si mai ales in auto-educare, studiu individual, lectura.

Doamna Maria pastreaza o vie amintire a bunicilor ei, oameni simpli, muncitori si cinstiti, bunicul de pe mama constituindu-se chiar intr-un model pentru ea. Dumneaei mai are inca doi frati, dintre care fratele mai mare a ramas in sat si locuieste impreuna cu parintii, iar sora ei mai mica cu 14 ani locuieste in Ploiesti si urmeaza studiile unei facultati din Bucuresti.

A urmat scoala primara si gimnaziul in satul Loloiasa, judetul Prahova, dupa care a mers in oraselul Urlati, unde a urmat liceul. O intorsatura au luat-o lucrurile in momentul alegerii facultatii, ea venind in Iasi la Facultatea de Mecanica, la o distanta de 500 km de casa parinteasca, desi Bucurestiul era aproape.

Pe sot il cunoaste de la inceputul facultatii, dar incep o relatie de abia in ultimul an finalizata printr-o casatorie in 1980. Doamna Maria s-a integrat foarte bine in familia sotului, afirmand ca fost placuta si i-a placut pe parintii sotului din prima clipa. Recunoaste ca socrul ei a fost un alt model pentru ea si a povestit despre el cu multa emotie in glas si cu parea de rau ca a plecat dintre ei mult prea devreme.

Doamna Maria are doua fete de care este foarte mandra. Una dintre ele a terminat ISE-ul si cea mai mica (careia i-am luat si interviul) este in ultimul an de liceu la Teatru.

Ca planuri de viitor pe directia educationala doamna se gandeste la un master intr-un domeniu de care se simte foarte atrasa: Managementul Resurselor Umane.

Experiente educative: educatia primita si educatia transmisa

Diferenta dintre generatia ei si cea parintilor nu este foarte bine conturata, dar totusi doamna Maria face o distinctie clara intre modul de percepere al ei si al sotului a generatiei tinere si cel al parintilor ei. Ea considera ca desi sunt mai in varsta cei din urma inteleg mai clar si sunt mai toleranti vis a vis de problemele tinerilor din azi: „Daca e sa ma gandesc in comparatie cu generatia mea si daca e sa ma limitez la parintii mei, ei au avut o gandire foarte sanatoasa si spun lucrul asta pentru ca ei asa cum sunt niste oameni simpli inteleg mult mai bine decat mine si sotul meu generatia fetelor mele. »

Pe de alta parte doamna Maria considera ca nu se pot face comparatii intre generatia ei si cea a fetelor care au deschis ochii intr-o cu totul alta societate. Ea care provine din mediul rural si i s-au insuflat valori patriarhale incearca sa-si inteleaga fetele mult mai libertine in comportament si gandire. Raportul dintre aceste doua generatii este marcat de conflicte, fiind dat ca exemplu polemica creata in famillie vis-ŕ-vis de hotararea fiicei mai mici de a merge la un liceu unde sa poata studia teatrul.

Definitii ale educatiei

Protagonista ofera o definitie scurta si la obiect a educatiei, punand accent pe caracterul ei normativ: “Cred ca educatia reprezinta un ansamblu de masuri care trebuiesc aplicate intr-un mod constant la formarea unui copil din punct de vedere moral, fizic si intelectual.” Pe parcursul interviului apare ca laitmotiv autoeducatia si raportarea mereu la modele care au contribuit la formarea ei ca personalitate: bunicul, invatatoarea, pedagoga de la liceu, socrul dumneaei.

Valori educative primite :

Mediul familial in care creste doamna Maria este unul format atat din parinti, cat si din bunicii de pe mama. De mica i-a fost insuflata dragostea de munca si constiinta lucrului bine facut, privindu-si mereu admirativ bunicul, descris ca un om hotarat si puternic si pasionat de meseria lui de tinichigiu. Atat parintii cat si bunicii sunt descrisi ca oameni simpli, muncitori, sufletisti care din cauza greutatilor prin care au trecut au devenit mai aspri dar care au stiut sa pastreze necesarul de sensibilitate pentru educatia ei.

Valorile pe care le invata prin observarea parintilor si bunicilor sunt corectitudinea, dragostea pentru munca, respectul pentru ceilalti, cinstea, simplitatea, increderea in sine in a-si rezolva problemele vietii, adevarata credinta este in suflet.

Valori educative transmise:

Doamna Maria revine mereu pe parcursul interviului la ideea locuirii departe de casa copilariei si de parinti, frati si la modul in care ea a stiut „sa ia latura buna a societatii” fara sa o indrume nimeni. Prima referinta pe care o face in legatura cu valorile transmise fetelor ei are in vedere discernamantul cu care ele sa aleaga mereu partea buna si frumoasa a faptelor si a oamenilor pe care ii vor intalni in viata, transmite la randul ei copiilor valorile traditionale: cinstea, simplitatea, bunul simt, respectul fata de ceilalti. O alta valoare transmisa este demnitatea si verticalitatea tinutei morale pe care trebuie sa o sustii: „Asta incerc sa le invat si pe fete : intotdeauna ceea ce fac in societate sa faca fara sa le fie rusine de ce-au facut. »

In procesul de educatie al fetelor ca figura centrala apare si bunicul, socrul doamnei Maria, care cel puitn asupra fetei ei mai mari a avut o influenta puternica. Ea afirma ca fiica ei a mostenit de la el intelepciunea, obiectivitatea si dragostea de lectura.

Reprezentarea frontierelor sociale

Frontierele sociale puse in evidenta in acest interviu sunt urmatoarele:

- la inceput, in timpul liceului doamna Maria a resimtit diferenta care se facea atat de colegi, cat si de profesori intre copiii veniti de la tara si cei de la oras, punandu-se sub semnul intrebarii abilitatea lor de a face fata exigentelor unui liceu din oras. Pe tot parcursul studiilor liceale ea s-a simtit neindreptatita si neapreciata de diriginta ei, profesoara de matematica care mereu se lasa influentata in notare de un incident petrecut in clasa a IX-a la frizerie. Cu alte cuvinte acest cadru didactic nu evalua cunostintele Mariei, ci un moment extrascolar asociat cu o emotie negativa, in care si-a simtit autoritatea stirbita.

- interesant este ca doamna Maria nu a perceput nici un fel de frontiera sociala in momentul studentiei cand a decis sa vina in Moldova, munteanca fiind.

- doamna Maria surprinde diferenta dintre copiii care valorizeaza studiul si care cred ca prin munca vor ajunge unde si-au propus si copiii care au un viitor asigurat de parinti, desi studiile lor lasa de dorit. Din tonul dumneaei am sesizat o indignare cauzata de faptul ca variabila « studii » nu mai joaca un rol important in accesul fiecaruia la resurse materiale si simbolice.

-fiind sefa unei sectii de turnatorie la o firma privata unde exclusiv lucreaza doar barbati, protagonista mea sesizeaza diferentele dintre scopurile patronatului de crestere a productivitatii si nevoile personalului pe care il conduce, care intelege foarte greu deosebirea dintre o firma de stat (unde lucrau in perioada comunista) si una privata

Al 8-lea interviu: parintii au studii medii dar a fost incurajata sa faca studii, a fost sustinuta de ei, sotul este singurul din familia lui care a facut o facultate; mama are o scoala sanitara iar tatal are o scoala profesionala. Se considera ca Simona a evoluat fata de familia de origine deoarece a facut o facultate, are studii superioare. S-a inteles bine cu familia ei, a fost invatata sa faca lucrurile cat mai bine posibil; in familie a avut contact foarte mult cu oameni mari iar acest lucru si-a pus amprenta asupra ei. S-au ajutat reciproc si a fost sustinuta de parinti ca sa-si continue studiile. Este singura la parinti.

Interviul a fost luat de catre o prietena unei alte prietene. A incercat sa ajute intervievatorul dandu-i cat mai multe informatii. Se observa folosirea unui limbaj mai elevat la inceput dupa care a inceput sa isi mai piarda din emotii si sa devina mai degajata.

Se simte implinita familial dar si profesional desi idealul ei este sa ajunga psihoterapeut.

In raspunsurile oferite a incercat sa faca o paralela intre generatii si, se pare ca din aceasta cauza, problemele educatiei Laurei nu au fost abordate separate.

Istoria familiei este marcata de ascensiune sociala: fiecare generatie a asigurat uramslor mai multe sanse de a invata pentru a se ridica pe scara sociala. Nu se vede nici o opozitie intre membrii familiei care au studii superioare si cei care au studii medii. Membrii cu studii medii sunt apreciati pentru faptul ca au inteles necesitatea de a studia si si-au sustinut urmasii in aceasta directie.

Sunt conturate doar prieteniile din liceu si cele din facultate. Nu sunt prezentate persoanele propriu-zise, nici relatiile cu ei nu sunt descrise explicit. Sunt prezentate efectele acestor relatii asupra propriei persoane, beneficiile pe care le-a obtinut.

Defineste educatia: “ educatia cuprinde acele informatii si deprinderi care te ajuta sa devii un bun profesionist si un om, pentru ca trebuie sa stii sa relationezi si cu ceilalti. Ea cuprinde deopotriva datele stiintifice, deprinderile de lucru intellectual, deprinderile de munca dar si deprinderile sociale si actiunile menite sa modeleze caracterul”.

Considera ca mass-media ii poate influenta pe copii datorita emisiunilor pe care le prezinta deoarece au un caracter inadecvat; la acestea se adauga drogurile si anturajul nefavorabil; in unele cazuri pot intervene lipsa banilor si a sprijinului familial. In familie a avut contact cu foarte multi oameni mari iar acest lucru si- a pus amprenta asupra ei.

Isi doreste sa ajunga psihoterapeut insa formarea profesionala costa si nu are resursele financiare necesare.

Interviul nr. 9 : Mihaela considera ca familia si scoala educa in mod constient si cu un scop bine definit , acela de a raspunde corect la provocarile vietii. Spre exemplu, ea face o comparatie a fiintei umane cu un computer in care informatiile stiintifice, tehnice, culturale, religioase, filozofice, morale si care au un caracter pozitiv, ar putea reprezenta datele de intrare in acest calculator, mai precis educatia primita. Ea mai crede ca in viata, pentru ca omul sa reactioneze in fata unei provocari, simpla informatie nu-i este suficienta. Trebuie sa stie si cum sa o foloseasca, cum sa actioneze, cum sa o puna in practica. De aceea, pentru ceea ce oamenii sunt, (ce au ajuns), cei care ii educa nu sunt total raspunzatori de minusurile sau plusurile lor. Considera ca (in esenta) depinde de om, el este cheia realizarii educatiei sale.



Astfel, (in familia lor) inca de mici s-au sadit in constiinta nepotilor, valorile pozitive ale fiintei umane. Aceste valori considerate foarte importante sunt: dragostea de munca, adevarul, dreptatea, fermitatea, corectitudinea, dorinta de cunoastere (receptivitatea la nou), organizarea cat mai judicioasa a activitatilor pe parcursul zilei, ordinea, curatenia interioara si exterioara, stilul de vestimentatie sa fie cat mai decent si conform normelor, curajul, hotararea. In ciuda faptului ca atat familia, cat si scoala, au incercat «  sa-i inoculeze » aceste atribute, ea recunoaste ca nu a reusit sa le asimileze complet pe toate, precum curajul, fermitatea si organizarea.

In familia ei, considera ca persoana cea mai evoluata spiritual la care s-au raportat toti, a fost bunicul Ioan, care a fost preot. Tot ceea ce le spunea era intarit prin puterea exemplului. El a fost acela care le-a “inoculat” in suflet toleranta, iubirea, dezinteresul pentru dorintele joase, efemere; avea o imensa cultura si le spunea deseori proverbe si cugetari in limba latina, pe care apoi le traducea. Dupa atatia ani, crede ca bunicul ei a fost un om de o inalta spiritualitate si de o imensa modestie, care prin cuvintele pe care i le spunea « i-au marcat » definitiv sufletul, deschizandu-i acele usi ale sufletului care dezvaluie adevarata cale spre Dumnezeu.

Pe fetita ei, incearca sa o educe putin diferit fata de cum au educat-o pe ea parintii. In dorinta de a nu repeta greseala mamei ei, de a fi autoritara, Mihaela cultiva increderea si respectul reciproc, fiind mereu deschisa pentru dialog, comunicare. O urmareste discret in efectuarea activitatilor scolare, pe de o parte incercand sa-i cultive aceleasi valori morale pozitive in spiritul carora a fost crescuta si educata, dar in acelasi timp incearca sa ii arate si fata reala si neplacuta a vietii.

Interviul nr.10

Parintii au studii liceale, a fost incurajata sa urmeze o scoala, sotul nu are studii superioare dar si-a incurajat copiii sa urmeze scolile, sa dea la facultate.

Familia se caracterizeaza prin stabilitate, continuitate, atat relatiile dintre soti si cele dintre parinti si copii se bazeaza pe armonie. Nu exista conflicte, accentul cade pe comunicare sincera, deschisa intre membrii familiei; problemele aparute se rezolva prin intermediul comunicarii, fara ridicarea tonului vocii. Acest lucru este valabil atat in cazul familiei de origine cat si in cea actuala.

In cazul doamnei C, in privinta statutului social se observa o ascensiune fata de parinti.

Tatal doamnei a terminat liceul si apoi a facut o scoala de partid; mama are 12 clase. Tatal ei a avut un statut destul de apreciat la vremea aceea, fiind secretar la Harlau, apoi la Iasi la Consiliul Judetean, iar in final director adjunct la Intreprinderea Mecanica Bucium.

Doamna C a facut Institutul Politehnic “Gh. Asachi” si are si o diploma de master in administratie publica. Fiica cea mare este psiholog iar cea mica este studenta in anul I la Facultatea de Filologie, sectia Comunicare si Relatii publice, de la Universitatea “Al. I. Cuza”. Sotul doamnei nu are studii superioare, este de profesie electronist liber profesionist, dar are un statut mult mai inalt decat parintii sai, care au 7, respective 12 clase. Sotul a facut si o scoala profesionala.

Doamna C are si un frate care este decedat, nu a facut studii superioare, iar inainte de revolutie a plecat din tara, stabilindu-se in Canada, unde a lucrat in domeniul proiectarii.

Modelul familial transmis este unul bazat pe valori moderne: se incurajeaza comunicarea parinti-copii, acest model fiiind deprins de doamna C in propria familie de origine si transmis mai departe.

Interviul este complet, exista un interviu si cu fiica doamnei, R., care vine sa sustina tot ceea ce a declarat mama ei. Doamna C. este o persoana foarte deschisa, a raspuns prompt la intrebari.

Mama ei se ocupa mai mult de educatia ei. La cresterea copiilor a apelat la ajutorul bunicilor. Parintii au invatat-o cum sa se comporte, a invatat sa ii respecte pe ceilalti, citea foarte mult; mama se ocupa de teme iar tata incuraja lectura; a invatat sa fie buna, sa fie cinstita, sa respecte pe ceilalti, sa fie corecta, sa fie sincera.

Transmite aceleasi valori si propriilor copii: corectitudinea, respect pentru ceilalti, demnitate, importanta familiei. Considera ca mass-media, calculatorul, televizorul au si ele un rol in educatia copiilor, dar trebuie sa existe un echilibru, nu trebuie folosite numai pentru distractie ci si pentru studiu.

Considera ca educatia se refera la ansamblul cunostintelor transmise pe parcursul vietii unei personae:”reguli de conduita, norme morale, transmiterea de cunostinte generale”.

Interviul nr.11 :

nu avem de- a face cu o familie, dar ascensiunea Oanei fata de familia din care face parte e una interesanta, la fel cum e si faptul ca si sora ei a urmat cursurile unei facultati fiind impulsionate de viata din zilele noastre si de dorinta de a avea o educatie mai buna.

Oana face parte dintr-o familie cu studii medii, dar care au reusit sa transmita multe valori morale si culturale. Neavand copii, persoanele carora Oana le-a putut transmite ceva au fost studentii si elevii pe care i-a ajutat si meditat, incercand sa le insufle din pasiunea pe care o simte pentru arhitectura si creatie in sensul larg. Are tendinta de a se comporta “protector” cu acestia, oferindu-le motivatii de care ea nu a avut parte si un ajutor dezinteresat.

Mediile evocate prin discutia cu Oana sunt diferite: mai intai mediul popular al bunicilor, cel muncitoresc al parintilor si mediul intelectual-artistic al studentilor. Indirect, si fara nici o referire, mai apare mediul “olimpicilor” si cel al casei de copii in care a stat tatal ei o perioada. Este de observat dorinta fireasca a parintilor de a-si scoate copiii din mediul muncitoresc pentru a-i introduce intr-un mediu despre care nu stiu multe lucruri dar il respecta si il considera superior.

Oana evoca numeroase experiente educative, foarte diverse si apartinand diferitelor varste. De la “gradinita “ urmata acasa, in paralel cu sora ei, la modalitatile ingenioase de inselare a profesorului de matematica din scoala generala, la solidaritatea colegilor in timpul facultatii si la nelinistea generata de procesul creativ in timpul facultatii si dupa absolvire. Dorinta acestei familii de a-si vedea copiii intr-un mediu necunoscut lor dar foarte respectabil, cel intelectual, este motorul tuturor activitatilor si actiunilor intreprinse. Toate eforturile acestei familii sunt concentrate in vederea obtinerii finalitatii propuse si aceasta face ca tabloul de familie sa apara intr-o lumina foarte favorabila. Mama este cea care a tinut fraiele instruirii copiilor, tatal ocupandu-se mai mult de aspectele materiale ale familiei, deci, meritul ar fi , prin urmare mai mult al mamei. Experientele selectate si amintite sunt probabil cele esentiale, care intradevar au marcat-o, si sunt evocate cu placere (se observa din tonul pe care il foloseste). Mai ales cele “negative” (lucratul la matematica, alegerea arhitecturii ca profesie “pentru ca se invata putin”). Tonul grav isi face aparitia in momentul discutarii unor subiecte mai “serioase” ca arta, religia, prietenii. De remarcat ca in ceea ce priveste relatiile sentimentale nu aminteste decat aspectele pozitive si oricum este un subiect despre care evita sa vorbeasca.

Din tot ce spune, desi este multumita de ea (“Am urmat o scoala cu viitor si am urmat-o bine”) reiese dorinta puternica a Oanei de a se depasi (dorinta ce o continua poate pe cea a parintilor sai). Timpul liber si-l petrece “desenand, scriind sau citind o carte, ()insa mai des se intampla sa aleg sa ma plimb, sa conteplu ceea ce e in jurul meu, sa caut idei pentru viitoarele mele creatii, fie ele desene, poezii, sau mici obiecte de arta. Asa se face ca sunt plina de idei, dar cu materializarea lor stau mai prost.” In mai multe momente ale interviului apare ideea timpului “insuficient”. Totusi recunoaste ca, desi nu e instructiv, uneori e foarte placut sa “pierzi” vremea pe internet.

Este constienta de aspectele negative ale caracterului ei pe care totusi, constientizandu-le in perioada studentiei, a reusit sa le depaseasca si pe care nu ar vrea sa le transmita mai departe copiilor ei: comoditatea si nehotararea.

Interviul nr.12

V.D. este de formatie inginer, dar lucreaza ca profesor la un liceu cu profil tehnic din Focsani din 1990. S-a nascut in comuna Suraia, situata in apropiere de Focsani si a avut aparentul noroc de a locui la cateva case de bunicii ei. Spun aparent, pentru ca daca de la bunicii din partea mamei a avut ce invata, pe bunicii din partea tatei nu prea i-a cunoscut. Situatia este oarecum curioasa, pentru ca ei erau chiar vecini, se pare ca au avut loc niste certuri, iar urmarea a fost ca V.D. sa nu-si poata vizita bunicii de pe tata. De fapt, am aflat ca, la fel ca V.D., care s-a casatorit fara aprobarea parintilor, la fel au procedat si parintii ei, aceasta datorita familiei tatalui ei care, nu era de acord cu mama V., considerata prea saraca.

Cea mai mare dintre cele trei fete ale familiei, V.D. nu a fost in nici un caz un copil model, ba dimpotriva, inca de mica s-a plasat pe o pozitie contrara parintilor ei, dezvoltand un conflict permanent cu acestia. Surorile ei se aflau la polul opus, mult mai calme, mai rationale. Totusi, la scoala se descurca foarte bine astfel ca toate ghidusiile ii erau iertate mult mai usor.

Din povestirea reiese admiratia deosebita pentru bunica din partea mamei, o femeie foarte citita si foarte umblata, care a avut de spus un cuvant important in educatia copiilor ei. Faptul ca a trebuit sa se descurce mai mult singura cu cei sapte copii a facut ca ea sa fie admirata si mai mult. De altfel, pentru V.D. faptul ca bunicii au muncit foarte mult a facut ca ei sa se si inteleaga foarte bine. Ba chiar, la un moment dat, in timpul interviului, V. a facut un fel de clasament si isi amintea ca bunicii au muncit foarte mult, dar s-au inteles bine, parintii ei la fel, pe cat de mult munceau pe atat de bine se intelegeau. De asemenea, o alta asemanare intre generatii, era aceea ca in fiecare cuplu trebuia sa fie cineva mai frumos decat celalalt sau cineva mai inteligent. Aceasta a facut sa se verifice ideea contrastelor care se atrag. Cert este ca, desi nu prea lasa sa se vada, V. este foarte legata de exemplele oferite de bunicii si parintii ei. Faptul ca acestia s-au inteles foarte bine a facut ca ea sa ii invoce mereu ca model de buna intelegere si sa faca, pe cat posibil, ceea ce a vazut la ei.

EDUCATIA PRIMITA SI TRANSMISA

Din relatarea V. ne putem da repede seama ca bunica din partea mamei este modelul ei de a fi, iar parintii reprezinta modelul ei de intelegere in cuplu. Principala calitate cu care isi asociaza parintii este sinceritatea, faptul ca tot timpul au fost deschisi cu ele a facut ca si V., in calitate de mama sa procedeze la fel cu fiul ei Alexandru. Totusi ea recunoaste ca l-a supravegheat de la distanta, astfel incat sa nu poata face vreo greseala.

Scoala generala din Suraia a absolvit-o numai cu note de 10, dar un prim soc l-a avut la admiterea in liceu cand a fost respinsa la liceul sanitar. Dupa un an la un liceu modest din Marasesti, ajunge la un liceu prestigios din Focsani, insa nu mai reuseste sa ia note mai mari de 7-8. Exemplul tatalui, care citea tot timpul a fost destul de puternic, asfel incat ea stia ca trebuie sa mearga mai departe la facultate, nu se punea problema unei angajari la sfarsitul liceului. De altfel nici ea nici surorile ei nu au fost constranse sa invete, pur si simplu stiau ca doar atat aveau de facut.

Este admisa la facultate in Galati, insa la seral, astfel ca volens nolens a trebuit sa si lucreze. Perioadele mai grele ale facultati le depaseste mai usor cu ajutorul sotului ei, pe care il cunoaste in primul an si cu care se va casatori in martie1984, fara acordul parintilor. In februarie 1985 V. devine mama si invata tot mai mult sa se descurce fara ajutorul parintilor.

In familie, V. era cea care tot timpul punea intrebari, iar intotdeauna cel care o lamurea era tatal ei. Daca de la mama ei a retinut ca igiena este foarte importanta, lucru pe care de altfel l-a transmis si baiatului ei, pe de alta parte, de la bunicul si tatal ei a invatat ce importanta are cititul si studiul in general. Astazi V. recunoaste ca ii place sa fie mereu la curent cu ceea ce apare nou in librarii , sa poata sa raspunda oricaror intrebari venite din partea elevilor.

In ceea ce-l priveste pe fiul ei Alex, acesta s-a bucurat de o independenta oarecum mascata pentru ca era cu ochii pe el, insa faptul ca au fost sinceri cu el se vede astazi in felul sau de a fi. V. l-a si caracterizat ca pe un copil care nu le-a facut niciodata probleme.

In ceea ce priveste educatia sexuala, V. a recunoscut ca in familia ei nu prea s-a abordat acest subiect. Poate si datorita caracterului ei mai dificil de care am mentionat mai sus, familia ei nu a luat in discutie aceasta tema. Ideea e ca, fiind cea mai mare a fost oarecum lasata la o parte, se presupunea ca ea stie cam tot ce trebuie. De altfel, daca nu cerea ajutorul se presupunea ca nu are nevoie, iar asta a tinut sa schimbe in relatia cu fiul ei.

EDUCATIA RELIGIOASA

Nu este un subiect prea prolific in familia lor.Totul porneste de la faptul ca sotul V. provine dintr-o familie de baptisti, care a avut de suferit de pe seama securitatii. In consecinta, nu prea se vorbeste despre asta. Ca si in cazul V., care nu prea si-a cunoscut bunicii de pe tata, la fel s-a intamplat si cu fiul ei . Datorita faptului ca V. nu era baptista, familia sotului ei nu a acceptat-o, ceea ce a facut ca vizitele la acestia sa fie tot mai rare, iar Alex nu a avut ocazia sa ii cunoasca mai indeaproape.

Interviul nr.13: D-na M. Carmen este in varsta de 35 de ani, provine dintr-o familie din clasa de mijloc, din mediul rural. Bunicul sau matern a detinut o functie importanta in comunitatea locala, fiind director de posta, iar la un moment dat chiar inspector si era o persoana respectata. Bunica materna a fost telefonista. Dna. Carmen nu stie cu exactitate nivelul de scolarizare atins de acestia, dar cel putin bunicul avea liceul, completat cu o specializare. Despre bunicii paterni, in afara ca erau agricultori, dna. Carmen nu are alte informatii, acestia fiind decedati cand ea era copil. Atat bunicii materni, cat si cei paterni domiciliau in judetul Botosani, stabilitatea locativa fiind o trasatura a familiei.

Urcand pe treptele arborelui genealogic, tatal dnei. Carmen a fost tehnician veterinar, iar in prezent „intreprinzator particular”; mama dumneaei a fost telefonista, ca si bunica, iar acum este casnica. Tatal a absolvit liceul de specialitate, iar mama sa 10 clase, cu calificare la locul de munca.

Dna. Carmen are un frate si 2 surori, ea este cea mai mare. Fratele dnei. Carmen a absolvit liceul si a facut scoala de subofiteri de politie, in prezent studiind facultatea de drept. Sora mijlocie a absolvit studiile liceale si lucreaza ca vanzatoare, iar cea mica are doar 9 clase si este casnica.

Dna. Carmen este divortata de la scurt timp dupa ce s-a casatorit (a fost o casatorie prematura, la varsta de 18 ani, pentru o persoana ambitioasa din punct de vedere al studiilor si profesional). Si-a crescut singura fetita, sotul ei neimplicandu-se in educarea acesteia. Un sprijin i l-a oferit familia de origine, unde Roxana a locuit pana la varsta de 8-9 ani. Fratele dnei. Carmen a fost casatorit timp de 10 ani si a divortat anul trecut; nu are copii. Celelalte surori sunt casatorite si au cate un copil, tot fete, cea mijlocie o fetita de 8 ani si cea mica o fetita de 2 ani.

Climatul in familia de origine este descris de dna. Carmen ca fiind armonios, parintii adoptand metode educative flexibile, fiind foarte intelegatori si oferind o mare libertate de decizie copiilor.

Dna. Carmen a depasit limitele familiei de origine, prin accederea in mediul rural si prin aprofundarea studiilor (de la Liceul Sanitar – care era foarte apreciat la vremea respectiva, la Facultatea de Psihologie). Dumneaei se prezinta ca o persoana cu principii morale si religioase puternice, pe care s-a straduit sa le transmita copilului sau. Din discutia avuta cu Roxana reise faptul ca mama ei urmareste perfectiunea si nu are suficienta rabdare cu fiica ei, fiind foarte stresata din cauza greutatilor cu care se confrunta ca parinte unic. Incearca sa-i transmita valorile primite in propria familie, dar nu tine cont de personalitatea diferita a fiicei sale, desi acesta este sfatul pe care l-ar da unei tinere mamici „sa-si iubeasca neconditionat copilul” si sa accepte diferentele inerente.

Roxana este o adolescenta cu o personalitate bine conturata. Are opinii puternice si nu ii place sa fie contrazisa. Are talente artistice. Ii place scoala, dar este selectiva in invatarea materiilor. Are aspiratii inalte ca planuri de viitor („vreau sa fac doua facultati simultan”). Este sociabila, are prieteni. Se simte foarte atasata de bunicul ei care glumeste mereu cu ea, iar cand ii face observatii, are o maniera pozitiva, punand accent pe calitatile ei si nu pe defecte, cum face mama.

EDUCATIA PRIMITA SI TRANSMISA

Dna. Carmen a cunoscut experiente educative in doua medii, care au avut impact puternic asupra formarii sale: mediul familial si mediul scolar. Pentru dumneaei, o buna educatie inseamna:

  • A arata respect celor din jur, atat in familie, cat si in societate in general
  • A fi corect si constiincios
  • A fi autodisciplinat
  • A urma studii la un nivel cat mai inalt posibil
  • A avea principii moral-crestine bine inradacinate
  • A fi un bun profesionist

Formarea acesteia in plina perioada comunista isi pune amprenta putenic asupra adultului, care preia intocmai valorile ridicate la rang de principiu la vremea respectiva. O exceptie o reprezinta valorile religioase, in cazul ei acestea aparand din proprie constiinta, din moment ce parintii ei sunt atei, iar in societate comunista religia era combatuta. Protesteaza impotriva ideii de limitare a libertatii de catre sistemul comunist, de inhibare a dorintei de afirmare profesionala.

Rolul de sora mai mare a determinat si constituirea intr-un exemplu pentru ceilalti copii ai familiei. Din familie, dna. Carmen a preluat ideea coeziunii, a afectiunii si a armoniei, precum si libertatea de a decide, corelata cu asumarea responsabilitatilor. Sanctiunile fiind rare in familie, dna. Carmen s-a format prin autodisciplina.

Cu toate acestea, dna. Carmen traieste drama insingurarii, ea traind singura cu fiica ei, intr-un oras strain. Desi considera si este multumita de ascensiunea profesionala, ea nu are prieteni, se dedica intru totul muncii si nu are rabdare cu fiica ei.

Pentru dna. Carmen scoala este principalul lucru important in viata, la scoala se raporteaza mereu. Atat in ceea ce o priveste, cat si pe fiica ei. Ii este teama ca fiica ei nu va termina studii superioare, fiind tentata de ofertele atractive din ziua de azi. Elogiaza sistemul de invatamant trecut, prin seriozitatea pe care o avea si producerea de buni specialisti, in detrimentul sistemului actual pe care il considera decazut, mai ales prin libertatea imensa si nejustificata pe care o ofera. La fel, se raporteaza si la domeniul profesional (cel sanitar). Apreciaza doar libertatea de care a beneficiat in facultate, pe care a absolvit-o la maturitate, cand nu putea fi afectata. Se poate observa o ambivalenta a conceptului de libertate: inainte de revolutie era prea putina, acum este prea multa.

Domna Carmen a incearca sa transmita copilului ei valorile primite in familia de origine si in societatea in care s-a format dumneaei. O parte dintre aceste valori au fost primite de catre Roxana:

  • Importanta scolii in formarea unei persoane
  • Respecul fata de ceilalti
  • Corectitudinea
  • Ideea de libertate controlata

Roxana a preluat de la mama ei si valorile religioase, care nu existau in familia de origine. A fost transmisa si maniera de a da educatie: prin libertaea de a alege, discutii. In schimb, intre mama si fiica apar frictiuni dese din cauza starii de stres a mamei, care isi asuma prea multe responsabilitati. Este perfectionista. Si acest lucru nu-i place Roxanei. Totusi, dna. Carmen este constienta de aceste aspecte si doreste sa indrepte lucrurile (aceste lucruri se inteleg din corelarea informatiile primite de la mama si fiica).

Roxana este o fire mult mai independenta. Desi este inca adolescenta s va suferi multe transformari ea nu este subjugata de ideea de a face pe plac celorlati. Ii plac prietenii si chiar daca se cearta cu ei, doreste sa-i aiba in preajma. Nu copie modelul mamei, care este izolata.

Pentru Roxana o sursa importanta de transmitere a educatiei este bunicul sau, care are de asemenea o maniera flexibila de abordare a lucrurilor, precum si modelul profesorilor. Ea este destul de selectiva si, de obicei, trece prin filtrul gandirii sale, ceea ce primeste de la ceilalti.

EFECTELE SOCIALE ALE EXPERIENTELOR EDUCATIVE

In cazul dnei. Carmen modelul educativ primit din familie si scoala a asigurat obtinerea unui statut social pe care ea il apreciaza ca fiind bun. Cu atat mai mult cu cat si in prezent este implicata in mediu postuniversitar, prin masterul pe care il urmeaza, dar si prin practica pe care o face cu studentii, in cadrul locului sau de munca. Este multumita de realizarile ei, dar ritmul cotidian creeaza un stres care afecteaza modul de relationare cu fiica ei.

Asa cu precizam si anterior, pentru a accede spre acest statut, dna. Carmen a facut sacrificii in plan personal, care au dus-o la izolare sociala. Ea nu s-a mai recasatorit si nici nu are prieteni. Afirma ca ar face orice sacrificii pentru a-si sustine copilul, iar abandonarea timpului sau liber este o dovada in acest sens.

FRONTIERE SOCIALE

La acest subcapitol, m-as referi la urmatoarele aspecte ca frontiere sociale:

Modificarea valorilor educationale din cadrul familiei, de la o generatie la alta, disparitia unora sau aparitia altor noi

Schimbarea mediului de rezidenta, de la cel rural la cel urban (aspect cunosacuut atat de mama, cat si de fiica), dar si dintr-o localitate urbana in alta

Modificarea de aspect politic: trecerea de la comunism la democratie – cu tot ce inseamna acest aspect: schimbarea structurilor institutionale, a ideologiilor, mutarea accentului pe alte valori (religioase, libertate de gandire si actiune, posibilitatea de trecere a frontierelor)

Aparitia Internetului, ca factor de informare, dar si cu atentat la morala, in cazul copiilor

Pericolul mass-media, prin evidentierea lucrurilor socante, urate din societate

Schimbarea structurii familiale, prin inmultirea divorturilor si scaderea simtului responsabilitatii in cadrul familiei

limitele interviului

Am observat la dna. Carmen o destul de mare reticenta in oferirea de informatii intime din cadrul familiei. Am aflat doar ca tatal dnei. Carmen „mai calca stramb”, dar „pentru el familia a fost totdeauna o prioritate” si copiii nu au avut de suferit. Dumneaei se straduieste sa ofere imaginea unui climat armonios, fara esecuri, pe care le prezinta intr-o maniera atenuata (divortul ei si al fratelui)

Dna Carmen adopta un limbaj de tip exprimare impersonala cand e vorba de intrebari care o ating direct si simte ca exista o diferenta destul de mare intre ceea ce ar dori sa fie si ceea ce este (de exemplu, modalitatea de transmitere a educatiei catre copil)

Dna. Carmen pune foarte mult accent pe scoala, chiar si atunci cand am adresat in continutul intrebarii rugamintea de a se referi la alte aspecte, nu a reusit sa se indeparteze de acest cadru

Roxana, prin sinceritatea specifica varstei, aduce elemente noi in ce priveste situatia familiei, demasca incercarile mamei de a neutraliza izbucnirile sale

Roxana da raspunsuri spontane, uneori foarte surprinzatoare, precum modalitatea de rezolvare a conflictelor: „ma supar si plec”, „Daca ti-ar placea sa mergi pe munte, pe marginea unei prapastii, dar ti-ar placea si mai mult sa te arunci in ea, dar cineva iti spune sa mergi pe mijlocul drumului, trebuie sa alegi calea de mijloc.”

Interviul nr. 14:

intreviul mi-a dat impresia unui mare gol in caracterul persoanei intervievate, deoarece nu prea vroia sa povesteasca. Pe axa „claselor de mijloc traditionale „mai stabile, si in special pe cadrele medii cu studii superioare (facand distinctie intre cei ce lucreaza in sectorul privat si cei avand functii publice) la care frontierele sunt adesea bine delimitate se regaseste si istoria doamnei A.M.

Retinerea pe care d-na A.M a avut-o in timpul interviului a reiesit si din raspunsurile date: scurte, la obiect, parca incercand sa nu strecoare nici o informatie in plus referitoare la familia ei sau la profesia ei. Familia si profesia reprezinta universul ei si cred ca a incercat, inconstient, sa isi protejeze intimitatea. Este o personalitate puternica, care a incercat sa selecteze din intamplarile , faptele si evenimentele vietii pe acelea care vor putea sa o ajute sa pastreze legaturi armonioase in familie (comunica foarte mult cu sotul si copilul, ceea ce nu au facut parintii ei). In acelasi timp, din continutul interviului, observam ca viata sociala a doamnei nu este foarte activa, am putea aprecia ca abordeaza o atitudine rezervata in a-si face prieteni si a mentine legaturile cu ei.

D-na A. nu a vorbit foarte mult despre profesia ei, a precizat doar ca face ceea ce ii place. Nu a dat detalii despre colegii ei, despre relatiile cu ei. Este o persoana introvertita, atenta la relatiile cu cei din jur, preocupata de educatia copiilor (nici aici nu ofera detalii semnificative).

Interviul nr.15 :

intervievatorul da detalii despre locul unde s-a desfasurat interviul: a fost realizat in cadrul unei organizatii nonguvernamentale din judetul Iasi. Se observa ca persoana intervievata are o atitudine deschisa si a raspuns fara ezitari la intrebari.

Cele doua (intervievatul si intervievatorul ) sunt prietene. Din aceasta cauza au putut fi adresate niste intrebari referitoare la doua aspecte importante din viata Laurei la care nu ar fi avut acces o persoana necunoscuta: moartea tatalui si experienta de a o avea ca profesor de limba roamana pe mama ei.

Nu s-a pus prea mare accent pe dezvoltarea relatiei cu membrii familiei, nu s-apus accent pe situatia in care Laura ar fi putut sa aiba copii si ce relatie ar putea sa aiba cu ei.

Procesul de ascensiune sociala este prezentat in cazul mamei ei care si-a dorit sa urmeze o facultate spre deosebire de parintii ei care erau oameni simpli de la tara. Se observa o simetrie intre mama Laurei si sotul ei care urmeaza o facultate fara a fi influentat de membrii familiei.

Laura a fost foarte tare marcata de moartea tatalui: “eu trebuia sa fiu cea care ii apara pe ceilalti si atunci din persoana timida fara nici o grija lasand ca altii sa hotarasca pentru mine am fost nevoita sa ies in fata si sa ma transform intr-o persoana care face totul pentru a obtine ce-i mai bun pentru ceilalti. Tot timpul m-am gandit ca mama san u sufere, sora mea sa nu sufere si tot timpul am fost persoana care le-a protejat.”

Se observa o continuitate a profesiei de profesor: bunicul-profesor de matematica, bunica-invatatoare, mama Laurei-profesor de Limba Romana, Laura-profesor educator, sora ei se pregateste pentru o cariera in invatamant.

Educatia familiala “ a fost dusa mult spre ceea ce trebuie facut, in sensul ca regulile scolare si normele care se impuneau in societate imi erau si mie inoculate”.Tata este cel care i-a transmis o filosofie de viata :” totul se poate, ce-ti pui in gand reusesti si trebuie sa profiti de lucrul acesta.”La scoala a avut drept profesor pe propria mama si a resimtit o oarecare severitate din partea ei. A luat cate ceva de la fiecare din familie:de la bunica exigenta, de la bunic felul calm de a fi, de la tata capacitatea de a vedea lucrurile dintr-o perspective mai larga si optimismul, de la mama perseverenta.; respectul fata de celalalt, sinceritatea, libertatea de exprimare.

Valorile transmise sunt: altruismul, ofera o educatie nonformala (eu nu ma bazez pe manuale si informatii strict scolare, ci merg mai mult pe sfera educatiei sociale, pe dezvoltarea autonomiei personale.”

Defineste educatia ca fiind” ajutorul pe care il dau dascalii sau cei care interactioneaza cu respective persoana sa isi gaseasca substanta proprie sis a devina ceea ce se poate sa fie utilizand toate resursele lui…nu o vad ca o forma de transformare in sensul negative ci ca o incurajare a originalului pe care il are persoana respective”.

Concluzii :

Reprezentand unitatea grupala fundamentala a societatii, familia si problemele sale au reprezentat o tinta de studiu pentru cercetatori. Schimbarile legate de pozitia si rolul familiei in societate ca si cele din interiorul acestora au devenit teme de cercetare pentru sociologia si antropologia familiei care isi propun sa realizeze o imagine de ansamblu a grupului familial.

Dezvoltarea societatii, procesele de industrializare, de urbanizare au produs mutatii majore in evolutia familiei. Astfel s-au produs transformari in proportia dintre familia extinsa si cea nucleara, in modelele de mariaj, in structura si dinamica rolurilor domestice. Familia traditionala a evoluat spre o familie de tip nou, moderna, in care cei doi soti sunt in campul muncii, responsabilitatea educatiei copiilor revenindu-le in egala masura.

Martine Segalene explica faptul ca nu atat forma familiei s-a schimbat-structura clasica cuplu si copii este mentinuta – cat functiile acesteia. Dezvoltarea personala a fiecarui membru a devenit un imperativ antrenand mutatii in interiorul familiei, prin schimbarea ponderii diferitelor tipuri structurale, importanta si continutul functiilor familiei.

In ceea ce priveste situtia familiei in Romania, constam ca au avut loc schimbari profunde nu atat in ceea ce priveste structura acesteia-diada parinti-copii s-a mentinut,- cat functile pe care le indeplineste.

In deceniile 1950-1960 a avut loc o adevarata revolutie culturala ceea ce a insemnat accesul categoriilor defavorizate la cultura si promovarea valorilor acestei categorii.A fost sustinuta o politica de lichidare a analfabetismului prin prelungirea invatamantului general obligatoriu ( 7 ani, in 1945; 8 ani , in 1961; 10 ani, in 1968, 12 ani, in 1989).Creste numarul de copii ce frecventeaza institutiile de invatamant, toti adolescentii sunt cuprinsi in forme de invatamant.In acest context scoala este cea care asigura educatia, familia trebuie sa vina in sprijinul acesteia completand educatia formala. Intr-o tara agrara, cum a fost Romania, pentru populatia rurala scoala devine acum accesibila.

Ancheta realizata in Romania cuprinde 72 de interviuri cu persoane apartinand celor trei clase sociale. Astfel clasa superioara este cel mai bine reprezentata, detinand o pondere de doua treimi.Majoritatea celor intervievati sunt profesori (18) si ingineri (10), restul fiind preoti, un arhitect, alte profesii.Clasa medie si clasa populara sunt slab reprezentate, impartindu-si inegal ultima treime.In clasa medie predomina educatoarele.

Ca gen predomina femeile, barbatii fiind doar o treime .n ceea ce priveste varsta persoanelor intervievate constatam ca cei mai multi intervievati apartin categoriei de varsta 40-50 ani (26) , intre 50-60 ani sunt 15 persoane, 6 intervievati au intre 60-70 ani, exista si trei persoane peste 70 ani.

Dupa originea sociala (mediul de rezidenta si profesia parintilor) ponderea o detin cei din mediul rural cu parinti in cea mai mare parte agricultori (40 persoane) ceilalti din mediul urban au parintii cu studii superioare sau medii.

In cazul interviurilor selectate de catre noi, toate persoanele intervievate au studii superioare ; fac parte din toate clesele sociale, dar in mod reprezentativ sunt cele din clasa medie.

A fost foarte greu de realizat ierarhia lor deoarece fiecare persoana intervievata are propriile sale caracteristici care o diferentiaza de celelalte, a avut parte de diferite experiente de viata, modele diferite de la care au avut ce invata. Ierarhizarea a fost facuta in functie de ceea ce am considerat noi ca este important pentru persoana respectiva, am tinut cont de ceea ce este special fiecarei persoane si prin ceea ce se diferentiaza de celelalte.

Persoanele intervievate de noi sunt din clasa medie, au studii superioare, veniturile nu sunt prea mari dar nici prea mici, fiecare are un serviciu cat de cat stabil ; au profesii diferite. Inginer, profesor, psiholog. Tpate persoanele intervievate sunt femei, au pana in 55 de ani ; fac parte din familii numeroase, dar sunt si persoane care sunt singure la parinti.

Rolurile educative in cadrul familiei de origine au fost realizate de catre ambii parinti dar mama are alte atributii ( ea se ocupa de educatie, are grija de temele copiilor), tata se ocupa de altceva, de dezvoltarea altor aptitudini.

In unele familii un rol important in educatia copiilor au avut-o si bunicii, iar in altele nici nu sunt pomeniti. Unele persoane intervievate au apelat si acum la rolul educativ al bunicilor.

Cred ca in toate familiile se pune mare pret pe educatia intelectuala, apoi pe dragoste, pe comunicare, pe intelegere, ajutorarae aproapelui.

Majoritatea familiilor tarnsmit mai departe ceea ce au invatat de la parinti. Exceptie fac cateva cazuri care considera ca ceea ce au primit de la parinti nu este de ajuns sau au considerat ca nu au fost niste lucruri care sa merite transmiterea lor mai departe la copiii lor.

Unele roluri ale educatiei au fost preluate de catre alte institutii, ca de exemplu scoala, deoarece femeile au inceput sa lucreze si nu mai au asa mult timp la dispozitie. Bunicii reprezinta una din figurile care pun sub semnul intrebarii frontierele paternitatii si parentalitatii. De fapt, daca bunicul (bunicul barbat, in sensul de noul companion al mamei, sau bunica in calitate de noua partenera a tatalui) nu are, din punct de vedere al statutului juridic, nici o legitimitate (cu exceptia cazului in care s-a procedat la o adoptie simpla a copiilor partenerului sau partenerei sale), daca el ramine in esenta, juridic vorbind, un strain pentru acesti copii la a caror crestere participa, nu e mai putin adevarat ca el adesea joaca un rol parental, ceea ce inseamna ca el cultiva zilnic un tip de relatii atit afective, cit si morale, incadrate unei pozitii generationale, dar si practici de socializare care tin de o legatura parentala sau cvasi parentala (Le Gall & Martin, 1993).. In esenta, acesta isi asuma o anumita forma de parentalitate. Aceasta functie parentala, pe care o ocupa si si-o asuma, va fi cu atit mai legitima cu cit va face trimitere la o competenta dobindita si recunoscuta de mediul in care traieste.

In unele interviuri se observa ca si bunicii au un rol important in educatia copiilor, uneori acest lucru creeaza aparitia unor conflicte in cadrul familiei pentru ca ceea ce doreste parintele nu corespunde cu stilul bunicilor de educatie ; se ajunge la faptul ca parintele nu mai are autoritate in fata copilului.

„Totusi ideea ca parintii sint „bineinteles” primii raspunzatori, primii preocupati de activitatea pedagogica si de socializarea copiilor lor este ea insasi discutabila si discutata de mai mult timp. Facind referire la P. Bourdieu si J.-C. Passeron in “ La reproduction ” (1970), F. De Signly propune o alta perspectiva de analiza care face din parinti delegati. „Numai faptul in sine ca, in tarile occidentale, legea poate sa limiteze interventia parintilor, si chiar sa le ia copiii, demonstreaza ca statul este cel care, in ultima instanta, poseda copiii a caror responsabilitate o incredinteaza, in conditiile cele mai simple, parintilor lor biologici. (…) Acest lucru inseamna ca ceea ce denumim cu termenul de delegare face trimiteri la o delegare de gradul doi, cea a parintilor delegati care, intr-un fel, subcontracteaza activitatea pedagogica altor persoane sau institutii”. (1996, pp. 93-94).” ( M.D. Gheorghiu)

Intre interviurile selectate de noi se observa diferente semnificative in ceea ce priveste educatia primita. Este vorba despre interviul nr. 2 in care parintii nu au lasat-o sa aiba viata persoanala, nu a putut sa socializeze, nu a fost lasata sa aiba prieteni si totusi a ajuns unde ajuns.

Sunt diferente si in modul de constructie a familieie, pe ce se pune accent,;sunt familii dar si persoane singure. Pentru ele accentul este pus pe educatia intelectuala, se considera ca cei care au studii superioare vor avea o viata mai buna, vbor avea o situatie financiara mai buna, vor realiza ceea ce parintii lor nu au avut posibilitatea sa faca. Sunt familii cu accensiune din acest punct de vedere fata de familiile de origine, se observa o asccensiune si in cazul celor care au copii si care au diverse studii sau care sunt in curs de definitivare.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




PROIECT DE PERFECTIONARE DIDACTICA
METODE ACTIV-PARTICIPATIVE APLICATE IN DEMERSUL DIDACTIC MODERN
Aptitudini, motivatii si atitudini in exercitarea profesiei
Relatia dintre evaluare si celelalte componente ale sistemului de invatamant
Dificultati de invatare, matematice
Evaluarea curenta
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE
ABILITATI PRACTICE – ANIMALE DIN COJI DE NUCA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu