Creativitatea, concept cheie in invatamantul romanesc

CREATIVITATEA, CONCEPT CHEIE IN INVATAMANTUL ROMANESC

Daca in tari ca USA, prin anii 60-70 creativitatea, ideile novatoare au devenit politica de stat, in Romania s-a subliniat necesitatea dezvoltarii creativitatii la elevi doar in ultimii ani, conceptul devenind un deziderat al invatamantului romanesc:,,Dezvoltarea libera, integrala ti armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.,,(Legea invatamantului, nr.85/1995,Art.3)

De ce se impune atat de imperios dezvoltarea, cultivarea si exploatarea creativitatii nu numai la copii, ci la toate varstele? Cauzele sunt multiple: explozia informationala si, in acelasi timp, perimarea ei rapida, problemele majore cu care se confrunta omenirea (criza resurselor naturale, poluarea Terrei,criza in domeniul alimentatiei, criza politica, financiara),a caror rezolvare reclama eforturi creative fara precedent.

Atat in Raportul Clubului de la Roma din 1979, dar si in anii care au urmat, specialistii atentionau ca invatarea de mentinere, in noile conditii nu mai este eficienta, ci se impune o schimbare majora: inlocuirea acesteia cu un tip de invatare care sa poata aduce ,,schimbare, reinnoire, restructurare si reformulare de probleme”, pe care autorii au numit-o invatare inovatoare. Alvin Toffler considera ca analfabetul de maine nu e cel care nu stie sa citeasca, ci cel care nu a stiut cum sa invete.

Inainte de a vorbi despre creativitate, se impune necesitatea clarificarii termenului.De-a lungul timpului, acest concept a fost folosit destul de rar. S-a identificat cu dotatia, talentul, aptitudinea, imaginatia, genialitatea. Nici in prezent nu poate fi vorba de o definitie unanim acceptata. Creativitatea inseamna lucruri diferite pentru diferiti oameni. Poate fi definita la niveluri diferite: intelectual, spiritual, economic, social, sau din perspectiva unor domenii ca muzica, stiinta, arta, afaceri, etc.

Dictionarul Larousse de psihologie defineste creativitatea ca ,,dispozitia de a crea, care exista in stare potentiala la toti indivizii de toate varstele”

In concluzie, e greu de avansat o defintie unanim acceptata.Avand in vedere caracterul foarte complex al creativitatii si, luand in considerare principalele dimensiuni ale acesteia, putem avansa o posibila definitie, inteleasa ca ,,un proces de insusiri si aptitudini psihice care, in conditii favorabile, genereaza produse noi si de valoare pentru societate”

Asadar, la scolarul mic nu se poate vorbi de creativitate, daca o evaluam dupa criteriile de validare ale actului creator. Creativitatea ca act finalizat intr-un produs de mare originalitate este valabila doar pentru cazurile de copii exceptionali.

Creativitatea copilului trebuie privita diferit de cea autentica.Produsul realizat de copil este nou si valoros pentru el si beneficiaza de atributul originalitatii.Mihailevici sustine ca orice act care solicita din partea copilului folosirea unor procedee euristice si conduce la concluzii inedite, descoperite prin efort individual, este un act creator. Prescolarii si scolarii mici au o creativitate naiva, gratie fie imaginatiei bogate, fie curiozitatii, placerii de a fabula, spontaneitatii specifice varstei.Cu cat se ofera mai mult posibilitatea copilului de a fi spontan si independent, cu atat sansele ca acesta sa devina o persoana creativa ,cresc.

Prin urmare, dascalii sunt nu numai indreptatiti ci chiar obligati sa educe creativitatea specifica a copiilor. Cred cu toata convingerea in existenta atitudinii pozitive a acestora fata de educarea creativitatii, chiar daca cercetarile realizate de UNESCO releva faptul ca educatorii (cadrele didactice) se numara printre profesionistii care se opun noului cu mai mare inversunare decat specialistii din alte domenii.

In scolile romanesti, potentialul elevilor trebuie dezvoltat in doua sensuri:acumularea de informatii , structuri, deprinderi, priceperi, competente, tehnici de invatare si aplicare a lor in cotidian si dezvoltarea potentialului creator, a capacitatii de a formula si rezolva probleme, cultivarea interesului fata de domeniul descoperirilor si inovatiilor.

Practic, fiecare arie curriculara, activitatile extracurriculare ca si cele extrascolare ofera oportunitati in acest sens. Important este ca educatorul sa aiba incredere in elevi, sa le ofere ocazia de a-si exprima punctul de vedere, sa-si asume responsabilitati, sa incurajeze si sa creada in capacitatea de autorealizare a fiecaruia, sa aprecieze in mod deosebit individualitatea, sa incurajeze si sa recompenseze creativitatea, sa insiste pe dezvoltarea motivatei intrinseci. Si, daca educatorul alterneaza metodele traditionale cu cele moderne, interactive, brainstorming-ul (metoda de eliberare a creativitatii) problematizarea, sinectica, colajul, metafora si alte metode ce conduc la dezvoltarea gandirii divergente, cu siguranta rezultatele ar fi evidente. Important este sa nu ne fie teama sa experimentam, sa acceptam noul si sa fim in primul rand noi insine creativi.

Pentru ca vorbim despre creativitate, propun ,,astfel” de activitati prin care consider ca se poate dezvolta gandirea divergenta si implicit creativitatea la elevi.

Grupul brainstorming

activitatea se desfasoara in grup;

ca punct de plecare poate fi orice subiect, cu conditia ca acesta sa fie scris cat mai clar si mai explicit, pe un suport;

reguli: toate ideile sunt respectate si acceptate, nu se admite critica, se poate orice si oricand, cantitatea ideilor este mai importanta decat calitatea, cu cat ideile sunt mai neobisnuite cu atat mai bine;

valorificarea ideilor: toate ideile sunt inventariate in forma lor originala, se enunta criterii de evaluare, se pastreaza ideile care corespund criteriilor propuse;

beneficii: elevii invata sa-si exprime ideile liber, invata sa valorifice ideile celorlalti;

Joc de cuvinte

sa scrie cat mai multe cuvinte care incep sau se termina cu o litera oarecare, in timp limitat (exercitiul poate indica elevul creativ);

sa se formeze siruri de cuvinte prin adaugarea in fata sau in spatele silabei date, alte silabe sau litere pentru a obtine cuvinte noi; (exemplu: re, rece, trece, trecere, petrecere);

sa se alcatuiasca propozitii cu cuvinte care incep cu aceeasi litera; (exemplu: Picioarele padurarului Pavel pasesc peste parau pe punte);

asociatii de cuvinte-se desfasoara oral: se da un sir de cuvinte, iar copiii trbuie sa gaseasca pentru fiecare cel putin un corespondent potrivit; (exemplu: soare-vacanta, mamasiga, nisip, canicula);

Joc de rol

orice disciplina, activitate, situatie, text, reprezinta oportunitate pentru jocul de rol; (exemplu: ,,A cincea roata la masina”-personaje-cinci copii pentru cele cinci roti; stau pe scaune si mimeaza mersul masinii; ,,rotile” imagineaza un dialog despre rolul lor; situatia se schimba cand masina are pana pe o roata)

Sudoku

in careu, cele cinci litere/ cifre trebuie asezate astfel incat sa apara o singura data si pe orizontala si pe verticala;

Imagini

activitatea se desfasoara pe fond muzical, de preferinta ritm lent; invatatorul spune ce ,,vede”; copiii continua in scris imaginea pe care o ,,vad”; se discuta imaginile in echipe; (exemplu: invatatorul: Ma plimb prin padure, pasii mei fosnesc covorul de frunze, se aude continua elevii in scris)

Motiveaza alegerea

Daca as fi animal, as fi..pentru ca.

Daca as fi planta, as fi.pentru ca.

Mima

Elevii se impart in doua echipe; una din echipe cere unui reprezentant al celeilalte echipe, in secret, sa mimeze pentru echipa lui un cuvant; coechipierii pun intrebari celui care mimeaza pentru a-i ajuta in descoperirea cuvantului; acesta da indicatii ,,mute” folosind simboluri; se schimba apoi rolul echipelor; castiga echipa care ghiceste cele mai  multe cuvinte;

Sunet si culoare

Exerctiul se desfasoara pe ritmuri diferite de muzica-genuri diferite; fiecare piesa se aude un minut; la fiecare melodie copiii trebuie sa scrie ce le sugereaza muzica ascultata; se discuta si se argumenteaza alegerea; (exemplu: ce persoana le sugereaza melodia ascultata, ce animal, ce imagini, ce sentimente, etc.)

Animalul fantastic

Elevii primesc ilustratii cu pasari, animale, insecte; deseneaza un animal cu parti din corpul fiecarei vietuitoare din ilustratii;

Posterul

Solicita o combinatorica mintala si multa imaginatie; (exemplu: elevii au la dispozitie ziare, reviste, alte materiale ilustrate; decupeaza si monteaza apoi imaginile pentru a exprima cat mai sugestiv o idee);

Colajul

constructii verbale si literale;

elevii au la dispozitie citate, texte scurte, fragmente din texte, cuvinte, fraze; in grupuri mici trebuie sa sparga acest material si sa produca combinatii noi intre bucati; constructia noua trebuie sa aiba sens;

Obiecte neobisnuite

cu ce poti asemana desenele urmatoare?

In incheiere, ca o concluzie finala, consideram ca se poate face mult in directia educarii capacitatilor creatoare ale elevilor, daca invatatorul-el insusi-adopta o pozitie creatoare in organizarea si desfasurarea lectiilor.

,,Oamenii ar fi mult mai creativi daca li s-ar explica in ce consta de fapt creativitatea”

Bibliografie:

1.     Amabile T., ,,Creativitatea ca mod de viata”, Ed. Stiintifica si Tehnica, Bucuresti, 1997;

2.     Ancuta A., Ancuta P., ,,Jocurile de creativitate”, Ed.Excelsior, Timisoara, 1997;

3.     Aurel,Clinciu, ,,Creativitatea”, Ed.Universitatii Transilvania, Brasov, 2001;