Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » didactica » didactica pedagogie
Clasa de elevi si rolul ei în socializare

Clasa de elevi si rolul ei în socializare




CLASA DE ELEVI SI ROLUL EI ÎN SOCIALIZARE

1. Caracteristicile clasei de elevi

Oamenii traiesc organizati in grupuri sociale deoarece sunt fiinte sociale Un grup social repezinta un ansamblu de indivizi intre care exista relatii bine definite si in care fiecare individ are constiinta apartenentei la grup. Membrii unui grup au o anumita structura, functioneaza dupa unele reguli prestabilite, au interese comune si urmaresc realizarea unor scopuri specifice, bine determinate.

Clasa de elevi este abordata din punct de vedere stiintific in discipline specifice teoriilor educationale,psiho-sociologice privind educatia precum si in investigatiile privind dinamica grupurilor sociale mici, ca un mediu social favorabil pentru socializare, integrare si adaptare la situatii noi.

Clasa de elevi constituie un grup specific de munca, compus dintr-un numar de membrii egali intre ei (elevi) si dintr-un lider formal (profesorul), ale caror raporturi sunt reglementate oficial de tipul sarcinii si de normele de functionare.




Potrivit lui Maisonneuve, clasa de elevi poate fi:

  • Grup institutional, pentru ca e o organizare social-juridica si economica;
  • Grup formal - pentru ca este organizata dupa regulamente si programe stabilite 'din exterior', carora componentii clasei trebuie sa li se supuna.
  • Grup de lucru - pentru ca sarcina clasei scolare este sa se instruiasca;
  • Grup artificial - pentru ca subiectii educationali sunt reuniti dupa necesitati exterioare, vointei acestora.

Pentru Emile Durkheim, clasa scolara este o mica societate in care se intalnesc aspecte de psihologie colectiva.

Prin centrarea pe clasa ca grup, se obtin urmatoarele:

Ø      Se evita ideia de vulnerabilitate a elevilor, teama de respingeri.

Ø      Se creaza sentimentul de 'membru al clasei' incat elevii pot juca efectiv roluri de membrii sociali.

Ø      Se creaza conditiile unui leader-ship socio-afectiv, aspect complementar rolului de membru.

Ø      Se creaza o organizatie sociala.

Ø      Se poate augmenta experimental atitudinea de a ajuta pe altul, de a-l accepta, de a fi partas la responsabilitati.

Clasa (grupare din care profesorul face parte integranta) prezinta in interiorul ei conduite si atitudini ale membrilor in interactiune dinamica.

Profesorul trebuie sa colaboreze cu grupul in manuirea prerogativelor sale. Elevii au nevoie de autoritatea profesorului, iar cand aceasta lipseste ei se simt frustrati. În acelasi timp ei nu suporta 'presiunea' sa, impunerea autoritatii prin insemnele functiei.

Interactiunile din interiorul grupului pot influenta activitatea de instruire si performantele elevilor. Rezultatele la invatatura sunt mai bune daca elevii se angajeaza in relatii de cooperare decat de competitie.

Grupul scolar indeplineste pentru membrii sai functia de integrare sociala, care raspunde unor nevoi fundamentale ale individului (de apartenenta, de recunoastere, de afirmare, de status). De asemenea, grupul scolar realizeaza anumite procese tipice:

Procesul de comunicare: profesor-elevi, elevi-elevi;

Procesul afectiv-apreciativ, ce presupune corelarea criteriului socio-emotional cu criteriul axiologic;

Procesul de influenta, care semnifica distribuirea autoritatii, lider formal fiind profesorul, relatia lui cu clasa putand fi mediata de lideri informali din randul elevilor.

Cunoasterea statusului si rolului elevului in colectiv, ofera multe din explicatiile privind comportamentului sau, dar este importanta si cunoasteea sintalitatii grupului (grup ca un tot unitar) cu trasaturi specifice de coeziune, expansivitate afectiva, climat moral.

În ultimii ani, numerosi autori din tara, M. Zlate. I. Nicola, N. Radu, V. Popeanga, N. Matei, A. Neculau au acordat un spatiu larg tehnicilor sociometrice de investigatie.

Dinamica relatiilor interpersonale prezinta urmatoarele aspecte:

Ø      Cu cat se asociaza mai multe criterii la o relatie (preferinta de a invata impreuna, jocul, invitatia la o petrecere, preferinta de a fi impreuna in aceeasi clasa), cu cat ea  este cuprinsa in structuri mai complexe, cu atat ea va rezista mai mult timp.

Ø      Structurile complexe se pastreaza constante in timp si au tendinta de a se amplifica, mai ale daca ele cuprind si lideri.



Ø      Gradul de coeziune al claselor este mai crescut spre sfarsitul anului scolar.

Cresterea gradului de coeziune manifestat prin complicarea structurilor de relatii, se realizeaza prin reunirea unor structuri mai simple in jurul unor structuri anterioare solide.

Alegerile preferentiale in clasa nu sunt influentate de randamentul scolar, astfel exista lideri cu medii mici sau corigenti alaturi de cei cu medii mari, dar exista o tendinta de grupare in aceeasi structura a elevilor cu rezultate asemanatoare.

Adaptarea scolara ca proces general nu fi poate realizata fara o adaptare la realitatea concreta a grupului scolar.

Mijloacele de educatie sporesc in eficacitate atunci cand este cunoscuta pozitia fiecarui elev din structura clasei si modificarile ce intervin in timpul anului scolar.

Grupurile scolare se constituie si functioneaza pe temeiul uneia din formele esentiale ale activitatii scolare-invatatura.Aceste grupuri au scopuri care corespund intereselor comune ale tuturor membrilor ,,Masura in care grupul isi atinge scopurile formeaza continutul notiunii de eficienta a grupului ‘’(P Golu).Grupurile scolare se caracterizeaza prin aceea ca sunt asociatii bazate pe relatii de tipul,,fata in fata’’(face to face).Fiecare membru al grupului poate comunica si efectua schimb de informatii cu toti ceilalti, dupa cum acestia , la randul lor, pot comunica cu el.Grupul apare astfel ca o reuninune integrata de personalitati care comunica intre ele, coordonandu-si reciproc intentiile si preocuparile, modelandu-se reciproc.

Este larg acceptata idea ca fiinta umana este la nastere o individualitate, un candidat la umanitate si ca va castiga aceasta calitate gratie educatiei si socializarii.La varsta prescolara si scolara mica personalitatea copilului castiga dimensiunea social-grupala, puternic marcata de grupul de covarstnici.Socializarea verticala ( comportamente si conduite sociale invatate in raporturile cu cei mai mari sau mai mici, specifica, de regula familiei si varstei anteprescolare) este completata la varsta gradinitei cu socializarea orizontala, realizata in raporturile cu covarstnici.Socializarea orizontala cunoaste etape distincte:

-la 3 ani altul este perceput ca o amenintare, cineva care strica jocul, deranjeaza, agaseaza;

-la 4 ani, altul este perceput ca rival, cel ce stimuleaza dorinta competitiva, dorinta de a nu fi intrecut;

-dupa 5 ani, altul tinde sa fie perceput ca partener, deci posibil de plasat intr-o relatie cooperanta.

Frecventa conflictelor scade cu varsta, dar durata lor se prelungeste, conflictele cu partenerii obisnuiti sunt mai numeroase dacat cu partenerii ocazionali; cu cat mobilurile disputelor sunt obiecte personale cu atat conflictele sunt mai violente, la baieti conflictele sunt mai dese decat la fete. Aceste aspecte necesita interventia cadrului didactic, actiunea preventiva pentru a evita situatii prin care repetarea poate stimula anumite trasaturi caracteriale negative: egoism, lipsa de sensibilitate, agresivitate.

Conform opiniei lui Mereni F., imitarea modelelor in cadrul grupului indica nivelul relatiilor intre copii. Raportul dintre acceptarea sau refuzul modelului oferit de membrii grupului arata nivelul aptitudinii de colaborare a copiilor.Cousinet a apreciat ca ,,intelegerea libera’’ din grupurile de joaca ar constitui baza vietii sociale, in acelasi timp fiind efectul dezvoltarii normale la un anumit stadiu.El stabileste urmatoarele faze in socializarea copilului:

-stadiul individual (2-5 ani);

-stadiul primei vieti sociale (5-6 ani ) concretizat in jocurile cu reguli unde copilul simte nevoia de a se compara cu ceilalti, prezenta altor copii fiind indispensabila;

-adevarata varsta a socializarii (7-13 ani ) cand fiecare poate da grupului ceea ce acesta asteapta de la el si invers.

2. Sintalitatea grupului de copii

Presiunea uniformizatoare a grupului crescand odata cu coeziunea lui, comunicarea devine imperioasa cu subiectii extremisti,devianti.Cand deviantii, in loc sa reziste pasiv la presiunea grupului exercita presiuni asupra acestui grup, riscul de respingere creste.Respingerea nu ia in mod necesar chipul unei represiuni reci, nici a unei simple discriminari sociometrice.Ea poate lua forme mai subtile.,,Naturalizarea’’ ar fi unul din mecanismele prin care un sistem social se poate imuniza impotriva deviantilor, ruinandu-le credibilitatea.Acest mecanism consta in a considera anumite proprietati stabile, naturale, ca fiind sursa unor comportamente si discursuri deviante, ceea ce permite sa nu se tina cont de ele.

Caracterisiticile grupului social: in viata fiecarui grup se dezvolta 2 tipuri de scopuri:

v    prescriptive-externe, care converg in conditiile clasei ca grup social, ele fiind definite ca scopuri de conventie pentru institutiile scolare;

v    individuale-ale membrilor grupului, care sunt implicite si actioneaza in mod latent in activitatea grupului.

Datorita diversitatii scopurilor individuale, la nivelul clasei ca grup social sunt generate si stari conflictuale, pe care sociología grupurilor scolare le explica si le gaseste solutii de rezolvare.

Cauzele starilor conflictuale:

divergenta de opinii ale membrilor grupului, explicite prin atitudini verbale sau implicite, prin atitudini nonverbale;

reinterpretarea de catre membrii grupului a scopurilor comune prin conotatii subiective;



predominarea excesiva la nivelul grupului a scopurilor educatorului, scopuri care nu pot fi intotdeauna asimilate de catre elevi;

absenta ierarhizarii scopurilor in functie de importante lor pentru viata si activitatea grupului.

Dinamica grupului-surprinde totalitatea transformarilor ce au loc in interiorul lui, transformari care ii imprima acestuia o anumita traiectorie.Problema fundamentala a dinamicii grupului este cea privitoare la mecanismul prin care se realizeaza, izvorul si fortele motrice ale acestui proces.Izvorul acestei dinamici se afla in contradictiile interne dintre cele doua tipuri fundamentale de structuri: cea formala si cea informala.Întrucat structura formala este impusa, data, iar cea informala apare in mod spontan ca rezultat al relatiilor interpersonale, inseamna ca in mod necesar vor aparea contradictii a caror rezolvare consta in adaptarea, integrarea sau subordonarea reciproca dintre cele doua structuri.

Dinamica grupului este un proces neintrerupt, rezultat al unor acumulari continue si imperceptibile a actiunilor si influentelor externe.Astfel, se constata ca, de la fenomenul de izolare,dominant in primele saptamani de la constituirea grupului, se trece, in etapele urmatoare, la depasirea sferei inguste a relatiilor intergrupale, la conturarea si impunerea fenomenului de expansiune afectiva a membrilor grupului.Grupul se afla intr-o continua miscare si transformare, intr-un proces neintrerupt de acomodare si adaptare.Gradul de coeziune al unui grup, determinat de tipurile de relatii interpersonale dintre membrii acestuia dar si in raport cu liderul afectiv poarta denumirea de sintalitate.

Metodele de investigatie a grupului sunt putine, iar cele care exista sunt,cele mai multe dintre ele, adaptari ale metodelor folosite in studierea personalitatii individului.Psihologia de grup este diferita de suma psihologiilor fiecarui individ ce ii apartine.Printre aceste metode se pot aminti:

Ø     Autobiografía grupurilor;

Ø     Observatia sistemica a grupurilor pe baza categoriilor informationale;

Ø     Tehnica sociometrica;

Ø     Determinarea personalitatii interpersonale;

Ø     Profilul psihologic al grupurilor;

Ø     Scarile de apreciere;

Ø     Metoda aprecierii obiective a personalitatii-Metoda Zapan;

Ø     Metoda experimentului actional-ameliorativ.

Sunt multe situatii in viata sociala in care este foarte utila cunoasterea grupului, in vederea culegerii a cator mai multe informatii referitoare la functionarea relatiilor existente in grup si la anticiparea evolutiei viitoare a grupului.

Caracterul istoric al educatiei face ca grupurile, comunitatile, sa se redefineasca mereu, iar idealul educational ar trebui sa fie foarte clar pentru fiecare dascal, indiferent de nivelul la care preda si sa nu uite nici macar o clipa ca ei educa astazi pentru societatea de maine. Pentru realizarea acestui obiectiv primordial in formarea personalitatii copilului ca om, este foarte important sa formam la copii sentimentul apartenentei la grup-acum se pun bazele muncii in echipa, acum. Copiii vor invata:

-sa imparta ceea ce au-rechizitele sau chiar mancarea;

-sa fie prietenosi;

-sa coopereze-vor invata sa interrelationeze in cadrul proiectelor;

-sa rezolve problemele impreuna;

-sa se joace in grup sau in echipa;

-sa rezolve conflicte-copiii vor invata ca discutand despre problemele care se ivesc, impartasind sentimente sau puncte de vedere, conflictele pot fi solutionate.

Jocul este cel care imbogateste viata personala a copilului prin relatiile pe care le stabileste cu colegii de grupa, prin prieteniile care se leaga, dezvoltand copiilor sentimente de solicitudine, subordonarea intereselor proprii, intereselor colectivului.Pentru intarirea relatiilor interpersonale si realizarea sintalitatii colectivului de copii, ca grup social, meritul educatoarei va fi cu atat mai mare cu cat va reusi sa stabileasca echilibrul si coeziunea grupei, fara a forta lucrurile, prin empatie si profesionalism.








Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




CREATUVUTATEA - DELIMITARI CONCEPTUALE
PROIECT DIDACTIC - PRIMAVARA- FLORI- CULORI
Operationalizarea obiectivelor educationale; avantaje si limite ale operationalizarii
Predarea / invatarea integrata – nivel superior de aplicare a principiului interdisciplinaritatii
Proiect didactic Matematica- Minunata lume a calculelor
Formarea imaginilor mintale si rolul lor in strategiile exploratorii tactil-kinestezice
PORTOFOLIUL – INSTRUMENT DE EVALUARE A CALITATII PROFESIONALIZARII DIDACTICE INITIALE
Invatamantul superior





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu