Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
DESCOPERIREA NATURII - Caietul elevului

DESCOPERIREA NATURII - Caietul elevului



Descoperirea naturii

Caietul elevului




Capitolul I

ntroducere in “Descoperirea naturii”

Obiective

In acest capitol

vei invata sa realizezi o scurta prezentare a elementelor de mediu specifice zonei in care traiesti

vei intelege mai bine mai bine de ce este nevoie de legi pentru conservarea si protejarea naturii

vei cunoaste noi moduri de a te orienta in natura si norme de securitate si conduita care trebuie respectate in aplicattiile de teren

vei invata de ce echipament ai nevoie pentru o aplicatie de teren

Lectia 1

Ce ar trebui sa stii despre zona in care traiesti

Prin localitatea ta trec o multime de turisti in fiecare an. Unii dintre ei ar dori sa stie mai multe lucruri depre locurile pe care le viziteaza. Ce ai putea sa le spui despre regiunea ta?

Prezentarea ta ar putea sa fie structurata in felul urmator:

Numele zonei in care traiesti

Localizare

Noteaza unde se afla zona ta (in ce parte a tarii), si spune care sunt regiunile cu care se invecineaza.

Elemente geografice

Numeste elementele geografice care se gasesc in regiunea ta (rauri, lacuri, munti etc.).

Elemente naturale

Numeste animale si plante reprezentative pentru regiunea ta (copaci, pasari, insecte, pesti, reptile, mamifere etc.)

Ai adunat destule elemente pentru prezentarea regiunii tale, astfel incat sa devina interesanta pentru vizitatori ? Cu siguranta exista si alte lucruri care pot fi spuse despre aceste locuri. Nimeni nu poate sa stie mai mult despre toate acestea decat tu si oameni care traiesc aici. De aceea, lectiile urmatoare te vor ajuta sa descoperi si sa transmiti lucruri noi despre natura din jurul tau.

Protectia si conservarea naturii

Cred ca ai observat in jurul tau cum multi oameni nu inteleg sa aiba grija de natura si fara sa-si dea seama distrug prin ceea ce fac multe din frumusetile acesteia. Sunt prea multe hartii aruncate pe jos, prea multe deseuri sau ape poluate. Poate ca ar trebui ca zona respectiva sa fie protejata sau conservata!

Dar care este diferenta dintre protectia naturii si conservarea naturii?

Protectia naturii presupune existenta unor arii protejate (de exemplu, parcuri nationale, parcuri naturale, rezervatii etc.) - zone in care aplica reguli stricte astfel incat natura sa se pastreze nealterata.

Si tu cunosti cateva arii protejate din zona ta:

Natura nu poate fi limita doar la cateva arii protejate. Pentru a duce o viata sanatoasa, omul are nevoie de o natura sanatoasa in jurul sau. De aceea trebuie sa conservam natura – sa avem grija ca plantele si animalele care traiesc in jurul tau sa ramana si pentru generatiile urmatoare. Ce crezi ca ai putea face pentru a contribui la conservarea naturii din zona ta?

Lectia 2

Ce ar trebui sa stii despre legile referitoare la

conservarea naturii?

Imagineaza-ti cum ar arata natura daca

- apele, aerul si solul ar fi poluate;

- ar fi munti de gunoaie si un miros insuportabil;

- oricine doreste ar taia copacii, ar rupe plantele sau ar omori animalele salbatice;

- s-ar construi cladiri in mijlocul padurii sau in parcuri

- cei ce distrug natura sau polueaza nu ar plati si nu ar putea fi pedepsiti pentru daunele facute;

- nu ar fi nimeni insarcinat special sa urmareasca si sa sanctioneze pe cei ce distrug natura?

Pentru a evita ca toate aceste lucruri sa se intample cu adevarat, este nevoie sa existe legi pe care toti cetatenii sa le respecte. Aceste legi se pot aplica la nivel international sau national.

Legea 137 din 1995 (Legea Mediului) este principala lege nationala de protectie a mediului. In ea sunt enumerate conditiile de desfasurare a tuturor activitatilor care pot avea impact asupra mediului, conditiile de folosire a substantelor nocive, de colectare si depozitare a deseurilor, a folosirii elementelor radioactive, de protectie a resurselor naturale si de conservare a naturii.

Conform acestei legi cele mai importante institutii care se ocupa direct de asigurarea unui mediu sanatos sunt: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Inspectoratele de Protectie a Mediului din fiecare Judet, Consiliile Judetene / Consiliul Municipiului Bucuresti, Consiliul Local / Consiliul Local al sectorului si Primariile. Ele sunt obligate sa aplice legea si sa colaboreze cu cetatenii pentru a le asigura un mediu curat.

Mediul este un bun comun ce trebuie folosit, dar si aparat in comun. Orice cetatean are obligatii fata de natura. El trebuie sa le cunoasca si sa le respecte, iar Legea Mediului contine regulile ce ne spun cum fiecare din noi putem actiona.

Utilizand informatiile suplimentare pe care le gasesti in brosura „Carte pentru natura” (capitolul „Cunoaste”), identifica o alta lege referitoare la mediu si explica in 1-2 pagini ce masuri ar trebui luate pentru aplicarea acesteia in zona in care locuiesti.

Lectia 3

Cum sa ne orientam in natura?

A te orienta in natura inseamna a cunoaste in ce directie se afla punctele cardinale. Exista multe semne si instrumente pe care le putem folosi pentru a determina directia in care se afla punctele cardinale. Pentru a descoperi natura trebuie sa stii sa te orientezi. Stiai ca te poti orienta ?

Cu ajutorul busolei

Pentru a determina nordul tinem busola orizontal si o rotim pana cand varful acului indicator se suprapune peste litera N care indica directia nordului.

Cu ajutorul Soarelui

In functie de pozitia Soarelui pe bolta cereasca, la anumite ore acesta poate indica :

Punctul cardinal vara primavara sau toamna iarna

Est  6.00 7.00 8.00

Sud – est 9.00 9.30 10.00

Sud 12.00 12.00 12.00

Sud – vest  15.00 14.30 14.00

Vest  18.00 17.00 16.00

Umbra aruncata de un bat asezat pe sol in pozitie verticala va indica nordul la ora 12.00. Directia aceasta a umbrei, la amiaza, este denumita linia amiezii.

Cu ajutorul Lunii

In primul patrar, Luna se gaseste la ora 18.00 la sud, iar la ora 24.00 la vest; in perioadele cu Luna plina, ea se gaseste la orele 18.00 la est, la ora 24.00 la nord, iar la ora 6.00 la vest; in ultimul patrar, Luna se gaseste la ora 24.00 la est, la ora 6.00 la sud.

Cand Luna este in forma de secera si are coarnele indreptate inspre stanga noastra (stand cu fata spre ea), atunci partea convexa (bombata) a ei ne indica vestul si invers, daca cele doua colturi sunt orientate inspre dreapta, atunci partea convexa indica estul. Cand Luna e plina si este aproape deasupra capului nostru, privind spre ea, avem in fata sudul.

Cu ajutorul Stelei Polare

Directia spre Steaua Polara indica nordul. Pentru a gasi insa Steaua Polara, care este cuprinsa in Carul Mic, tragem o linie imaginara prin care prelungim pe bolta cereasca osia din urma a Carului Mare. Pe aceasta linie imaginara, la o distanta de aproximativ cinci ori lungimea dintre ultimile doua stele ale Carului Mare, steaua intalnita este Steaua polara (in varful osiei Carului Mic). Ne intoarcem spre ea si avem in fata nordul.

Cu ajutorul altor mijloace si semne

  • Pietrele, stancile au intotdeauna partea dinspre nord acoperita cu muschi;
  • Daca va uitati cu atentie la copacii singuratici, veti vedea ca au ramuri si frunze mai dese in partea de sud;
  • Coaja copacilor (in special la cei cu frunze) este mai aspra si acoperita cu muschi in partea dinspre nord;
  • Furnicile isi cladesc musuroaiele, de obicei, in partea de sud a copacilor;
  • Pe arborii coniferi curge mai multa rasina pe partea dinspre sud;
  • Tot pe partea din sud a copacilor sau a buturugilor iarba creste primavara mai inalta, iar spre sfarsitul verii ingalbeneste mai repede;
  • Daca va veti uita la pamantul de sub pietre, veti observa ca este mai uscat in partea de sud;
  • Zapada se topeste mai repede primavara in partea de sud a corpurilor izolate: copaci, stanci; iarna zapada se acopera cu o pojghita in partea dinspre sud si ramane afanata in partea dinspre nord;
  • Pe suprafata taiata a unui trunchi se vad inelele care indica varsta copacului: inelele formate in trunchiul unui copac singuratic sunt mai groase pe partea de sud;
  • Altarele bisericilor ortodoxe sunt cladite cu fata spre rasarit, iar clopotnitele spre apus.

Folositi o metoda dintre cele prezentate mai sus pentru a preciza:

- in ce directie curg cele mai importante rauri din zona;

- in ce directie se afla localitatile invecinate daca va aflati in curtea scolii;

- exista un deal, munte sau alta forma de relief usor de recunoscut in zona; daca da, precizati carui punct cardinal ii corespunde, daca va aflati in curtea scolii;

- in ce directie se afla localizata biserica/bisericile din localitate, daca le priviti din apropierea casei voastre.

Comparati-va rezultatele si explicati diferentele inregistrat!

Chinezii antici au fost primii oameni care au construit si folosit busola. Pentru aceasta au intrebuintat o bucata de lemn (5-10 cm), care plutea intr-un vas cu apa (vasul nu trebuie sa fie din metal!), un magnet si o piatra de greutate asemanatoare cu cea a magnetului. Magnetul si piatra erau asezate la cele doua capete ale bucatii de lemn astfel incat sa nu se scufunde. Daca vasul nu este miscat, bucata de lemn se orienteaza pe directia N-S.

Realizati si voi o astfel de busola!

Atentie! Daca dimensiunile lemnului sunt prea mari comparativ cu cele ale magnetului, acesta nu va avea forta necesara sa orienteze busola.

Lectia 4

Cum sa ne echipam si sa ne comportam in natura?

Atunci cand iesi in natura trebuie sa fii echipat adecvat si sa te comporti civilizat. Un comportament civilizat presupune respectarea unor reguli (subliniaza regulile care crezi ca trebuie respectate cu strictete):

Nu-i imping pe colegii mei in apa sau la vale!

Sunt atent la ce se intampla in jur!

Nu voi face zgomot ca sa nu sperii animalele!

Nu las niciodata hartii, resturi de mancare, sticle goale in padure!

Cand merg in excursie sunt cu un insotitor si nu ma indepartez de grup!

Nu incerc sa ma catar pe toate stancile sau pe malurile abrupte!

Respect intotdeauna masurile de securitate si protectie.

Poti observa multe fara a te indeparta de casa sau fara sa ai nevoie de aparate sofisticate. Toate descoperirile pe care le faci sunt usor de descris in carnetul tau, poti desena, le poti masura sau cantari. Trebuie doar sa privesti cu atentie in jurul tau. Sa te uiti pe sub pietre, sa stai aproape de firele de iarba si sa privesti cu atentie lumea minusculelor vietati. Nu trebuie sa te feresti sa atingi lucrurile, sa simti mirosurile sau sa asculti sunetele din jurul tau.

Atunci cand iesi in natura, pentru cateva ore sau zile, ai nevoie si de un echipament corespunzator. Alege dintre echipamentele de mai jos, pe cele adecvate pentru o iesire pe teren de doua zile, organizata in luna septembrie (bifeaza casutele corespunzatoare). Motiveaza alegerile tale!


Capitolul II

ERUL

Obiective

In acest capitol

vei dobandi cunostinte despre fenomenele meteorologice;

vei aplica notiunile asimilate in realizarea de masuratori meteorologice;

vei construi aparate simple pentru masurarea vitezei vantului

vei invata sa realizezi prognoze meteo pe baza semnelor naturii specifice regiunii tale.

Lectia 5

Elemente de meteorologie

De fiecare data cand privesti cerul, observi spectacolul oferit de vant, nori, precipitatii si temperatura. Dar, oare stii cu adevarat ce este vantul, norii sau celelalte fenomene? Si cum anume influenteaza ele regiunea ta? Suntem convinsi ca lucrurile pe care le vei descoperi in continuare te vor ajuta sa intelegi mai bine mersul vremii.

Vantul este de fapt miscarea aerului, iar aerul se misca pentru ca nu este raspandit uniform. Da, chiar daca pare ciudat, deasupra solului si a apei se gaseste un amestec de gaze, vapori de apa, praf si alte particule de dimensiuni mici, foarte important pentru plante, animale si oameni, numit aer.

Sunt sigur ca toti ati umflat vreodata un balon si ca de multe ori balonul s-a spart. Aceasta din cauza faptului ca ati introdus foarte mult aer intr-un spatiu mic (interiorul balonului), atat de mult, incat plasticul din care era facut balonul a cedat sub apasarea aerului din interior, Tot aerul s-a scurs afara unde nu era o asa mare inghesuiala.

Asa se intampla si cu vantul acolo unde este mai mult aer.Apasarea acestuia asupra pamantului e mai mare, si aerul se indreapta spre locurile cu apasare mai mica, sub forma de vant.

Atunci cand vrem sa descriem vantul trebuie sa stim directia si viteza cu care acesta bate. Pentru determinarea directiei este suficient sa tinem in mana o panza sau un alt material usor si sa cunoastem unde se afla punctele cardinale.

Pentru determinarea vitezei vantului se pot folosi semnele din natura (mai ales, cum se comporta plantele), dupa cum se poate observa in prima figura,

Viteza Efecte

vantului

(Km/ora)

Aerul si frunzele sunt complet nemiscate. Fumul se ridica vertical.

Frunzele se misca foarte slab. Fumul deviaza lent.

Frunzele freamata usor. Steguletele se misca slab.

Frunzele si ramurerele freamata continuu. Suprafata apei este incretita.

Ramurile mici ale arborilor sunt agitate. Steguletele sunt intinse.

Pe suprafata apelor apar valuri. Se misca ramurile de grosime mijlocie.

Ramurile groase ale arborilor se misca si vantul se aude din casa.

Se misca arborii de dimensiuni mijlocii.

Furtuna. Se misca pana si arborii mari.

Furtuna puternica, care smulge si arunca obiectele usoare.

>77 Furtuna violenta, dezradacineaza arbori, poate smulge acoperisuri.

sau construind un mic aparat, ca in a doua figura :




Text Box: Raportor

Minge de ping-pong

 


Tipurile de nori sunt foarte usor de observat pe cer. Acestea sunt :

- Cirrus (Ci) sunt norii care zboara la cea mai mare inaltime si sunt formati din cristale fine de gheata. Deoarece la inaltimea la care se afla, exista vanturi puternice, norii au forma unor fire foarte fine de par. Acesti nori nu aduc ploi sau ninsori si de aceea se vad mai ales in zilele frumoase;

- Cirrocumulus (Cc) sunt nori ce seamana cu niste pete mici, albe, adesea raspandite ordonat pe randuri, in cer; nici ei nu aduc precipitatii. La fel ca si Ci, sunt nori formati din cristale de gheata sau, uneori, din particule de apa foarte rece aflate pe punctul de a ingheta;

- Cirrostratus (Cs) sunt nori ce arata ca o patura fina si albicioasa, acoperind cerul in intregime sau in portiuni foarte mari. Sunt nori care nu aduc precipitatii si au o caracteristica speciala: sunt uneori foarte stralucitori;

- Stratocumulus(Sc) sunt nori care acopera cerul intr-un mozaic de forme albicioase, de la caiere pana la mingiute pufoase. Cel mai adesea contin picaturi mici de ploaie sau cristale fine de zapada;

- Stratus (St) sunt nori gri si greoi ce atarna foarte jos pe cer si nu lasa razele soarelui sa treaca decat ca o forma vaga. Sunt nori care apar mai des iarna. Cand suntem pe munte, adesea nu ne lasa sa vedem ceea ce se gaseste in vale;

- Nimbostratus (Ns) sunt nori intunecati care lasa si mai putina lumina sa treaca, incat zilele cand apar pe cer sunt foarte mohorate. Acesti nori sunt compusi atat din picaturi foarte reci de apa, cat si din cristale sau fulgi de zapada si picaturi de ploaie;

- Cumulonimbus (Cb) sunt nori care aduc furtuni sau ploi torentiale si sunt la fel de mari ca si Cumulus; ei au adesea partea inferioara de o culoare mai inchisa decat cea superioara si, in plus, sunt recunoscuti usor pentru ca au partea de sus plata si isi schimba forma foarte rapid;

- Cumulus (Cu) sunt norii ce apar in zilele de vara sub forma unor cupole uriase de culoare alba pe cerul senin. Sunt nori formati aproape in intregime din picaturi de apa, dar nu aduc precipitatii decat daca sunt foarte mari.

Temperatura poate fi masurata cu ajutorul termometrului, la umbra.

Folosind ceea ce ai invatat despre meteorologie, completeaza tabelul urmator:

Tipuri de

Masuratori

LUNI

MARTI

MIERCURI

JOI

VINERI

SAMBATA

DUMINICA

Tipuri de nori (simboluri)

Viteza vantului

Directia vantului

Precipitatii

Temperatura

Lectia 6

Prognoza vremii pe baza semnelor naturii

Este imposibil sa stii cu siguranta cum vor fi zilele care vin, dar natura a lasat cateva semne speciale care iti spun multe despre cum va fi vremea din ziua sau chiar zilele care urmeaza.

Fiecare regiune are semne specifice, insa mai sunt si semnele universal valabile de care putem spune cateva cuvinte, dar iti revine tie misiunea de a descoperi semnele specifice regiunii tale.

Cele mai des intalnite semne de vreme buna sunt:

- un cer de apus rosu, lipsit de nori, este semn ca in ziua urmatoare vom avea timp frumos;

- daca pe cerul de asfintit rosu mai apar si cativa nori de tip cirrus luminati roz, vremea ramane frumoasa pentru urmatoarele zile;

- diminetile bogate in roua sunt un semn ca vremea ramane frumoasa;

- daca albinele incep lucrul devreme si sunt harnice toata ziua sau daca paienjenii isi construiesc cu sarguinta panzele, putem fi la fel de siguri ca urmeaza vreme buna.

Urmatoarele semne indica vremea proasta, in special furtuna - de aceea fii atent daca pleci la drum si ia cu tine si haine pentru ploaie:

- atunci cand dimineata, cerul are o culoare prea rosiatica, e un semn general de inrautatire a vremii, iar daca cerul are o tenta de rosu inchis, atunci inrautatirea vremii va avea loc in curand;

- cand ceturile se ridica pe cer, trebuie sa ne asteptam, de asemenea, la o inrautatire a vremii;

- agresivitatea tantarilor si agitatia furnicilor sunt semne ca o furtuna se apropie;

- trifoiul se comporta intr-un mod special inainte de aparitia unei furtuni: frunzele ii sunt colorate si arata ca o umbrela inchisa, iar florile ii atarna in jos.

Inainte sa fie inventate previziunile meteorologice moderne, bunicii tai erau nevoiti sa inteleaga cum va fi vremea observand natura din jurul lor. Incearca afli de la ei cateva din aceste semne si semnificatia lor. Ar fi bine ca si altii sa afle despre aceste semne, noteaza-le mai jos.

Capitolul III

PA

Obiective

In acest capitol

vei invata sa realizezi o harta cu reteaua hidrografica din regiunea in care locuiesti;

vei invata lucruri noi dspre apele curgatoare si statatoare;

vei aplica notiunile asimilate in realizarea de masuratori hidrologice;

vei participa la un proiect in echipa, pentru a realiza Cartea de identitate ” a unui curs de apa din zona.

Lectia 7

Reteaua hidrografica locala

Inainte de a deveni rauri sau fluvii, orice apa curgatoare incepe printr-un mic izvor. In zonele de deal si munte, unde cantitatea de precipitatii este mai mare se formeaza foarte multe izvoare care se unesc si dau nastere paraurilor si raurilor. Toate aceste cursuri de apa, fara a uita de lacuri, sunt cunoscute sub numele de retea hidrografica.

Daca ai face comparatie intre desenul trunchiului si crengilor unui copac, si un rau mare cu afluentii sai (raurile care se varsa in el) poti observa unele asemanari: crengutele corespund izvoarelor, crengile paraielor, iar tulpina reprezinta raurile. Asa cum fiecare copac are propria lui coroana, fiecare rau are propria retea de paraie si izvoare, numite bazin hidrografic.

Mai jos sunt desenate localitatile si drumurile din regiunea ta. Poti sa desenezi reteaua hidrografica? incearca!..

Lectia 8

Parametrii apelor curgatoare si statatoare

Cunoscand reteaua hidrografica din zona ta, suntem siguri ca poti identifica un loc in care sa poti efectua cat mai multe observatii! Consulta-te cu ceilalti colegi si impreuna cu doamna profesoara decideti care este locul cel mai potrivit pentru a realiza o aplicatie in teren.

Ce observatii trebuie efectuate atunci cand vrei sa studiezi o apa curgatoare? Dar daca este o apa statatoare? Care dintre observatiile mentionate in continuare se potrivesc cel mai bine pentru a fi realizate in aplicatia de teren pe care intentionati sa o realizati?

Observatii despre apa ar putea fi referitoare la:

- calitatea apei (culoare, transparenta, miros, gust, vietuitoare);

- caracteristicile malurilor, ale vitezei de curgere, ale debitului.

Folosind Fisa 1 din Anexa, completeaza cat mai multe dintre rubrici, astfel incat sa realizezi o descriere cat mai exacta a apei studiate.

Lectia 9

Poluare si hazard in regiune

In regiunea ta s-au intamplat si lucruri mai putin placute legate de ape. Fie ca a fost vorba despre catastrofe naturale – inundatii, alunecari de teren, etc. – sau despre poluari accidentale, ar trebui sa stii care au fost cauzele si cum s-au produs acestea, astfel incat, in viitor, ele sa poata fi evitate.

Oamenii s-au confruntat dintotdeauna cu aceste fenomene negative si se vor confrunta in continuare. Cu toate acestea, inundatiile nu sunt intotdeauna cauzate doar de conditiile meteorologice nefavorabile, nici alunecarile de teren doar de ploile abundente, iar poluarea nu poarta intotdeauna vina omului.

Identifica alte posibile cauze ale inundatiilor, alunecarilor de teren sau poluarii si discuta impreuna cu alti colegi despre modul in care acestea ar fi putut fi evitate!

Descopera care au fost evenimentele de tipul celor mentionate mai sus (inundatii, alunecari de teren, poluare) cu care s-a confruntat comunitatea ta. Noteaza ceea ce ai descoperit in tabelul alaturat. Poti sa discuti cu bunicii sau alte persoane in varsta, pentru a afla mai multe   lucruri.

Locul in care a avut loc evenimentul

In ce conditii?

Din ce cauze?

A fost prima data cand s-a intamplat, s-a mai repetat?

Cat de mare a fost zona afectata?

Mai jos ai un joc care te ajuta sa descrii mai usor un rau. Alege raul cel mai apropiat de casa ta si completeaza tabelul

Carte de identitate pentru cursuri de apa

Nume.

(Denumire apa curgatoare)

Prenume:……………………………………….

(Denumire populara)

Parinti:………………………………………

(Muntii sau dealurile din care izvoraste)

Marime:………… Directie de curgere:..

(debit) (Spre care punct cardinal se indreapta)

Temperament:………………………………

(Descrierea comportamentului – linistit, agitat, involburat etc. )

Sanatate / tratament: ..………………

(Calitate, solutii pentru eventuale probleme )

Frati mai mari:…………………………………..

(rauri prin care curg apele pana la varsarea in mare)

Frati mai mici:…………………………………..

(afluenti ai raului )

Capitolul IV

ietre

Obiective



In acest capitol

vei invata caracteristicile principalelor tipuri de roci;

vei decoperi cum sa „citesti” istoria Pamantului in lucrurile ce te inconjoara;

vei observa ce tipuri de pietre sunt folsite in regiunea ta si din ce motive;

- vei face o mica incursiune intr-o lume fascinanta - solul

Lectia 10

Ce sunt pietrele?

Piatra a fost unul din primele materiale pe care omul le-a folosit ca unelte. De-a lungul istoriei a invatat ca unele pot fi folosite pentru constructii, ca din ele pot fi extrase metale si alte minereuri, sau ca pot ascunde frumusetea in stralucirea pietrelor pretioase.

Suntem siguri ca ai observat cat de diferite sut pietrele din jurul tau, dar cat poti sa povestesti despre aceste pietre si diferntele dintre ele?

Pietrele, sau cum le spun specialistii mineralele si rocile sunt elementele de baza ce formeaza lumea ne-vie. Ele alcatuiesc muntii, vaile abrupte, sunt sub patura de sol pina in adancul Pamantului, se formeaza continuu si sunt distruse sau transformate mereu. In ele este scrisa toata istoria planetei. Nu trebuie sa te sperii de cuvintul mineral. Sigur ai auzit de diamant, topaz, cuart, aur. Toate acestea sunt minerale si multe altele pina la cifra de vreo 3000. Mai multe minerale prinse la un loc formeaza rocile. Si pe ele le-ai vazut peste tot: marmura, calcar, argila, gresie, conglomerat, carbune.

Dupa cum ai observat, pentru a descrie o piatra trebuie sa stii ceva despre ce tip de roca este si mineralele care o compun. Studierea mineralelor este mai complicata,asa ca deocamdata vom vorbi numai despre roci.

Cauta mai multe pietre si incearca sa afli mai multe detalii despre ele cu ajutorul tabelului de mai jos.

Care din pietrele din tabelul de mai jos sunt folosite in zona ta si in ce scop. Scrie o compunere de aproximativ o pagina pe aceasta tema.

Denumire

Culoare

Duritate fata de fier

Reactie cu HCl

Se vad cristale

Alte observatii

Bazalt

Neagra

Mai mare

Nu

Nu

Granit

Gri-cenusiu

Mai mare

Nu

Da

Partea de la exterior se desface usor cand este alterata

Marmura

Alba – roz – neagra

Mai mica

Nu

Da

Aspect masiv

Micasist

Gri-cenusiu

Mai mare – anumite componente mai mica

Nu

Da

Mineralele sunt dispuse in linii si foite. Are minerale care stralucesc

Cuartit

Alb, Cenusiu sau negru

Mai mare

Nu

Nu

Aspecte masiv, produce scantei la lovirea a doua fragmente

Calcar

Alba sau negra sau rosie

Mai mica

Da

Nu

Uneori contine resturi de fosile

Argila

Cenusie sau neagra

Mai mica

Nu

Nu

Se umfla la contactul cu apa. Poate contine urme fosile

Gresie

Galbena-cenusie

Mai mare

Uneori

Nu

Este formata din graunte de nisip cimentate natural.

Lectia 11

Istoria Pamantului

Daca ar putea vorbi, Pamantul ne-ar povesti legende vechi de miliarde de ani, ani in care imbatranit sub povara raurilor si a vanturilor ce i-au sfaramat muntii in bucati de stanca si nisip si a intinerit cand noi munti s-au inaltat din marile si oceanele vremii. In tot acest timp el a adunat amintiri in pietre si fosile, amintiri ce se dezvaluie celor ce stiu sa le caute si sa le inteleaga. Dincolo de utilitate sau frumusete, pietrele si fosilele ascund o mare taina: cum, unde si cand s-au format. Geologii sunt cei ce stiu sa le descifreze tainele si sa reconstruiasca istoria veche a Pamantului pentru fiecare loc din lume, oferindu-ne calatorii in timp cu milioane sau miliarde de ani in urma.

Daca te uiti in jurul tau, crezi ca poti gasi indicii ascunse in pietre care-ti povestesc istorii mai vechi decat insasi istoria omului? Hai sa le descoperim impreuna!

Tocmai ai invatat sa recunosti cateva tipuri de roci: granit, gresie, micasist, cuartit. Printre cele mai vechi roci care se gasesc in regiunea ta, asa cum spun specialistii, sunt micasisturile si granitele. Aceste roci au o vechime de sute de milioane de ani.

Un alt indiciu care ne ajuta sa identificam vechimea rocilor este prezenta fosilelor. Acestea se intilnesc numai in rocile sedimentare. Printre cele mai cunoscute si interesante fosile se numara dinozaurii. Urme ale acestor dinozauri au fost descoperite in Tara Hategului, avand o vechime de aproximativ 70 de milioane ani.

Povestea dinozaurilor

A fost o data ca niciodata, in Cretacic, o insula pe o mare. Pe aceasta insula traiau niste animale fabuloase, dinozaurii pitici, pentru ca erau de 9 ori mai mici decat rudele lor de pe continent. Dinozaurii erau asa de pitici pentru ca, Tara Hategului fiind o insula mica, trebuiau sa aiba toti loc pe ea si sa aiba si ce manca Asa ca s-au micsorat! Bineinteles, nu s-au micsorat imediat, ci in milioane de ani, adaptandu-se la conditiile de pe insula lor izolata.

Va facem cunostinta cu cativa dintre eroii povestii noastre: Magyarosaurus dacus, “vaca - dinozaur” pentru ca era cel mai mare ierbivor; Rhabdodon robustus, var cu celebrul Iguanodon, care semana cu un cangur si niste neastamparati mici si rai care umblau in turme, numiti Elopteryx Dinozaurii aveau chiar si o viata de familie. In Tara Hategului s-au gasit cuiburi cu oua de dinozauri si pui. Ei apartineau unor dinozauri numiti Telmatosaurus transylvanicus. Dinozaurii aveau, de asemenea, si preferinte culinare: unii mancau carne (carnivori – Elopteryx), iar altii mancau iarba (ierbivori – Magyarosaurus, Rhabdodon, Telmatosaurus).

Imaginati-va cum ar fi fost lumea astazi daca dinozaurii n-ar fi disparut!

De ce au disparut? Nu se stie precis, dar exista mai multe ipoteze: impactul pamantului cu un meteorit, o schimbare dramatica de clima si altele. Voi ce credeti?

Glaciatiunile

Peste alte 60 de milioane de ani, peisajul luxuriant si tropical a devenit, dintr-o data polar! Dar ce s-a intamplat, oare?

Animalele, speriate, susotesc intre ele si isi dau cu parerea, care mai de care Inteleptul mamut stia insa ce se intampla Venise glaciatiunea!!! Ce este o glaciatiune? O racire accentuata a climei, datorata, probabil, unor cauze terestre sau cosmice. Acest lucru se intampla periodic in istoria Pamantului. Astfel, perioada glaciara care a inceput acum 60 de milioane de ani continua, astazi aflandu-ne intr-o faza interglaciara, relativ calda!

Daca vrei sa vezi urmele perioadei glaciare este suficient sa mergi in niste munti mai inalti, cum ar fi Muntii Retezat, Fagaras, Parang sau Rodna.

Lectia 12

Solul

Daca ai iesi in gradina, ai putea sa-ti imaginezi ca langa tine traiesc mai multe vietuitoare decat locuitorii tarii tale Desi poate vezi doar cateva pasari, insecte si animale domestice, sub talpile tale, in sol, traiesc milioane de vietati marunte (2-3 milioane de animale unicelulare, 20.000 de viermisori, intre 2000 si 5000 de artropode marunte, 6 rame, 10 larve de insecte, un melc, un paianjen, 2 miriapode si un crustaceu) poate ceva mai putine daca ai un numar mai mic la incaltaminte.

La un asa mare numar de locuitori ai solului, ar fi interesant de descoperit cum acestia pot sa traiasca impreuna si, mai ales, cu ce se hranesc?

Mai intai de toate, ei indeplinesc una dintre functiile importante ale solului, aceea de reciclare a deseurilor, adica un fel de „gunoieri” ai naturii. Natura are nevoie de ei pentru ca exista o mare cantitate de deseuri naturale care rezulta in urma activitatii plantelor. De exemplu, intr-un hectar de padure de foioase cad anual intre 3 si 8 tone de frunze. Dintre acestea, doar 5% sunt consumate de animalele ierbivore, restul de 95% fiind curatat de acesti mici gunoieri.

Acesti mici gunoieri ai naturii sunt importanti si pentru noi, oamenii! Ei asigura fertilitatea solurilor, ajutandu-ne sa obtinem recolte bune. De aceea, protejarea solului este foarte importanta, nu numai datorita numarului mare de vietuitoare care traiesc in el, ci si pentru ca fara sol, insasi viata, asa cum o stim, n-ar mai fi posibila.

Realizati o lista in care sa mentionati amenintarile cele mai mari pentru sol in zona in care locuiti. Incercati sa localizati pe harta regiunii, zonele in care solul este amenintat.

Capitolul V

LANTE

Obiective

In acest capitol

vei realiza o lista cu speciile de plante lemnoase din zona;

vei invata sa identifici efectul actiunii animalelor asupra plantelor;

vei invata sa constriesti un calendar al evolutei in timp a unui arbore sau a unei specii de arbori;

vei invata criterii pentru identificarea plantelor ierboase

vei studia rolul plantelor in comunitatea ta

Lectia 13

Plantele lemnoase

Cu doar cateva mii de ani in urma, locurile in care astazi se geasesc orase, sate sau lanuri cu culturi agricole, erau acoperite cu paduri nesfarsite. Astazi, padurea ocupa o surafata mult mai mica, dar ramane inca plina de mister si complexitate, aici gasindu-se cel mai mare numar de vietuitoare. Pentru explorarea acestui univers, este bine sa incepem cu ceea ce este cel mai evident si usor de observat: plantele lemnoase.

Plantele lemnoase se grupeaza in doua categorii: - arbori si arbusti.

Frunzele sunt organele esentiale ale plantelor. La nivelul lor se produce fotosinteza. Pe de alta parte, frunzele arborilor si arbustilor constituie una din criteriile cele mai accesibile de deteminare a speciilor.

Folosind fisele pe care vi le-a pus la dispozitie profesorul, identificati speciile de arbori intalnite in deplasarile pe teren.

Realizati o colectie etalon de frunze pentru scoala

Identifica urme lasate de activitatea animalelor asupra plantelor (frunze roase sau umflate, rosaturi sau gauri in lemn, fructe atacate etc. ) Incearca sa explici semnificatia lor si sa le descoperi autorii.

Loc pentru o fisa la alegere

Nume fisa.

Lectia 14

Plantele ierboase

Plantele sunt prima veriga din lantul hranirii in natura,ele stau la baza a tot ce e viu. Plantele sunt importante pentru ca produc substanta organica din substante anorganice utilizand energia solara. Pentru oameni ele au importanta foarte mare fiind sursa pricipala de: hrana, medicamente, coloranti, materiale de constructie, combustibil, textile, etc.

In Romania sunt peste 3000 de specii de plante superioare, majoritatea fiind plante ierboase. Putem deosebi diferitele specii de plante in primul rand dupa flori (culoare, simetrie, petale, gruparea inflorescentei), dar si dupa frunze, fructe, etc.

Desi primavara este cunoscuta ca anotimpul in care plantele au perioada maxima de inflorire, practic exista flori inca de la topirea zapezii (ghiocei ), pana la caderea brumei (brandusa de toamna). Fiecare planta are o perioada caracteristica de inflorire.

Exista o ciclicitate si pe parcursul a 24 de ore, in viata unei plante. Majoritatea florilor se deschid dimineata, dar de exemplu regina-noptii se deschide in amurg, fiecare floare incercand sa-si atraga polenizatorii specifici.

Folosind fisele puse la dispozitie de profesori, determina florile din gradina ta, sau florile de pajiste, sau de pe marginea unei ape.

Multe din plantele care cresc in regiunea ta sunt folosite in diferite scopuri. Folosind fisa potrivita din mapa profesorului, noteaza plantele medicinale, pe cele comestibile, toxice, plantele folosite in mod traditional in regiunea ta.

Capitolul VI

NIMALE

Obiective

In acest capitol

vei invata criterii de identificare a principalelor grupe de animale;



vei intelege relatiile intre speciile de animale din zona, precum si dintre animale si om;

Lectia 15

Animalele din regiunea ta

Lumea animalelor este o lume extrem de vasta (sunt cunoscute peste 1.5 milioane de specii si probabil ca exista alte cateva milioane nedescoperite inca). Pentru tara noastra, ca si pentru altele, nu exista un recensamant al tuturor speciilor de animale, dar probabil ca numarul lor este de cateva zeci de mii.

Plantele sunt cele care produc substanta organica, iar animalele o consuma. Animalele sunt si folositoare dar si daunatoare omului

Folosind fisele puse la dispozitie de profesori, determina principalele tipuri de animale care traiesc in regiunea ta si precizeaza locul unde le-ai gasit urmele.

Incearca sa afli daca exista povesti sau legende cu animale din zona, si daca ai gasit ceva scrie intr-un eseu si prezinta-l colegilor tai.

Lectia 16

Lumea Animalelor

Intre animale si oameni exista relatii complexe. Desi uneori lucrurile par foarte simple, oamenii iau cateodata decizii care mai tarziu se pot dovedi gresite. De aceea trebuie sa cunoastem bine relatiile acestea si modul in care oamenii privesc si inteleg animalele si nevoile lor.

O oglinda foarte buna a modului in care omul priveste animalele sunt legendele si povestile cu animale. De multe ori intalnim animale „rele”, care sunt pedepsite fara sa aiba de fapt nici o vina.

Daca unul dintre cele mai urate animale de la noi – sarpele –, ar avea dreptul sa se apere de acuzele care i se aduc; ca e veninos, ca ucide fara motiv, etc, el s-ar prezenta intr-o cu totul alta postura: „Eu nu am maini si nici picioare, nu aud bine si nici nu prea vad, am un singur rinichi si un singur plaman bietul de mine, si pe deasupra nici oamenii nu-mi dau pace”

E bine sa avem legende, dar e bine si sa ne facem o opinie corecta. Incearca sa afli care sunt legendele din zona, in care animalele au un rol negativ, si dezbate in clasa „vinovatia” animalului.

Capitolul VII

ABITATE

Obiective

In acest capitol

vei invata elementele necesare pentru caracterizarea tipurilor de habitate din zona;

vei aplica cunostintele deja acumulate despre apa, pietre, animale, plante, care populeaza habitate;

vei invata despre alternanta zi-noapte, ciclul anotimpurilor, succesiunea ecologica;

vei invata despre influenta omului asupra habitatelor;

vei invata despre ariile protejate

Lectia 17

Despre habitate

Prin habitat se intelege suma conditiilor de mediu necesare existentei unei populatii de organisme. Putem spune ca habitatul este „adresa” unei specii de organisme, de exemplu capra neagra traieste pe stancarii, pastravul in apele repezi si limpezi de munte, zmeurul in locurile unde s-a taiat recent padurea.

Habitatele se pot imparti in acvatice si terestre,sau naturale si artificiale. Daca te uiti cu atentie pe harta localitatii tale, folosind codurile si fisele pe care le ai in materialele puse la dispozitie de profesor, incearca sa marchezi pe harta diferitele tipuri de habitate.

Alege un habitat si fa o lista cu animalele si plantele care traiesc in el, indicand relatiile dintre ele

Lectia 18

Despre anotimpuri si succesiune ecologica

Am vazut la lectia despre plante, acestea sunt supuse unor ritmuri determinate de succesiunea zi/noapte si ciclul anotimpurilor. Aceste ritmuri sunt valabile si la habitate.

Anotimpurile ecologice difera putin de anotimpurile din calendar, ele fiind in numar de sase:

primavara timpurie (martie-mai), cand infloresc primele plante;

primavara (mai-iunie), cand infrunzeste padurea, si infloresc majoritatea plantelor;

vara (iunie-august), cand apar primele fructe;

vara tarzie (septembrie-octombrie), cand se coc fructele si ingalbenesc frunzele;

toamna (noiembrie), cand cad frunzele si vremea devine rece si ploioasa;

iarna (decembrie-februarie), cand ninge, vegetatia este in repaos.

Spre deosebire de aceste modificari intalnite, exista si transformari directionate ale habitatelor, de exemplu, pe o stanca golasa, lipsita de sol, se instaleaza la inceput muschi si licheni, apoi cateva ierburi. Dupa ce din resturile de plante moarte si din praful adus de vant se creeaza un strat subtire de sol pe care pot sa creasca si plante mai mari, si intr-un timp suficient de indelungat, se poate dezvolta o padure. Acest fenomen se numeste succesiune ecologica.

Alege-ti un arbore preferat sau o specie preferata de arbori si inregistreaza evenimentele importante din viata acestuia folosind materialele puse la dispozitie de profesor.

Realizati un jurnal al anotimpurilor in care sa fie notate toate evenimentele din viata habitatelor studiate.

Lectia 19

Influenta omului asupra habitatelor

In prezent, majoritatea succesiunilor din natura se datoreaza activitatilor omului. De exemplu, dupa ce se defriseaza o padure de conifere urmeaza o explozie a buruienilor, in cativa ani se instaleaza tufarisuri de zmeura, apoi apar din ce in ce mai multi puieti de arbori si in cativa ani padurea se regenereaza

Cea mai cunoscuta influenta negativa a omului asupra mediului este poluarea. Din pacate, cortegiul efectelor nefaste ale activitatilor umane asupra habitatelor este mult mai mare:

supraexploatarea resurselor naturale: prea multe animale pasc pe aceasi pasune, se taie mai mult lemn din padure decat se poate regenera s.a.m.d.; rezultatul este secatuirea resurselor naturale;

eroziunea, alunecarile de teren si distrugerea solului, ceea ce duce la scaderea productiei agricole;

criza de apa potabila, care afecteaza deja si Romania; este foarte posibil ca aceasta problema sa devina din ce in ce mai acuta in viitorul apropiat in contextul modificarii globale a climei.

Sa presupunem ca in zona se construieste un obiectiv industrial, si fiecare din voi reprezinta o institutie sau un grup mde persoane (investitorul, primarul, cetateanul, partidele politice, etc. ) pe care le-ati tras la sorti inaintea inceperii jocului.

Lectia 20

Arii protejate

O arie protejata este creeata cu scopul de a pastra pentru generatiile viitoare, elemente naturale care pot fi in pericol de disparitie sau care au o valoare exceptionala.

In interiorul unei arii protejate activitatile care ar putea dauna natura sunt puternic reduse. Si noi trebuie saa respectam reguli speciale atunci cande ne aflam intr-un astfel de loc.

Amplasati pe harta zonei ariile protejate pe care le-ati vizitat. Mai cunoasteti altele, marcatile de asemenea

Completeaza spatiile de mai jos cu primele cinci actiuni sau reguli ce trebuie luate sau respectate intr-o arie protejata. Confrunta-ti rezultatele cu cele ale colegilor, si redactati imperuna o lista cu cinci reguli pecare le veti respecta la urmatoarea aplicatie intr-o arie protejata.

Capitolul VIII

ATURA LA EA ACASA

Obiective

In acest capitol

vei sintetiza o lista cu materialele si echipamentele de care ai nevoie intr-o iesire de teren;

vei realiza o prezentare proprie a ceea ce ai observat si invatat in iesirea de pe teren.

Lectia 21

Pregatirea unei iesiri pe teren

Redacteaza o lista cu echipamentele, materiale de care ai nevoie intr-o iesire de teren si cu normele de securitate si conduita pe care te obigi sa o respecti:

Lectia 22

Pregatirea unei iesiri pe teren

Redacteaza un material succint a ceea ce ai observat si invatat in iesirea de pe teren folosind ca plan de prezentare structura acestui caiet:

Capitolul IX

ocul tau in natura si comunitate

Obiective

In acest capitol

vei invata ce este dezvoltarea durabila;

vei invata cum sa actionezi in spiritul dezvoltarii durabile.

Lectia 23

Dezvoltare durabila

In dezvoltarea oricarei comunitati exista un conflict intre dezvoltarea societatii si natura. O modalitate de rezolvare a acestui conflict este reprezentata de dezvoltarea durabila.

Identifica conflictele dintre dezvoltarea societatii si natura in comunitatea ta si incearca sa gasesti o solutie. Ce crezi ca se poate face pentru ca astfel de solutii sa fie aplicate

Lectia 24

Modalitati de actiune

Daca ti s-ar cere sa scrii un articol despre frumusetile naturale din comuna /orasul , care ar fi alegerea ta si de ce?

Incearca sa redactezi un astfel de articol in randurile de mai jos

Cuprins

Capitolul I Introducere in “Descoperirea naturii”

Capitolul II AERUL

Capitolul III APA

Capitolul IV GEOLOGIE

Capitolul V PLANTE

Capitolul VI ANIMALE

Capitolul VII HABITATE

Capitolul VIII NATURA LA EA ACASA

Capitolul IX Locul tau in natura si comunitate








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Particularitati ale explorarii vizuale, perceptiei si reprezentarilor elevilor ambliopi
ANSAMBLUL SPORTIV SI ORELE PENTRU PREGATIREA FORMATIILOR REPREZENTATIVE
Proiectarea ariei curriculare Consiliere si Orientare
LOCUL SI ROLUL LIMBII ROMANE IN FORMAREA PERSONALITATII ELEVILOR IN CICLUL PRIMAR
Pedagogie Economica
Dificultati de invatare, matematice
Secolul XX – secolul copilului
PROIECT DE LECTIE Clasa: a XII-a LIMBA SI LITERATURA ROMANA - Simbolismul - George Bacovia




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu