SESIUNEA: METODE ACTIVE DE INVATARE

METODE DE GANDIRE CRITICA

Cadrul de invatare:

EVOCARE:

realizarea unor corelatii cu lectia anterioara din perspectiva noului subiect predat

captarea interesului pentru noile aspecte care vor fi abordate

REALIZAREA SENSULUI: realizarea lectiei propriu - zise

REFLECTIE: fixarea, consolidarea cunostintelor

Exemple de metode de gandire critica:

Realizarea lectiei pe baza unui text narativ

Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat

Turul Galeriei

Linia valorica

Tehnica "ciorchinelui"

Brainstorming

Termeni - cheie

Tabelul "T"

Cvintetul

Metoda "SINELG"

Prelegerea intensificata

Controversa academica

Reteaua discutiilor.

q       REALIZAREA LECTIEI PE BAZA UNUI TEXT NARATIV

EVOCARE: se prezinta titlul povestirii si autorul

REALIZAREA SENSULUI:

se citeste povestirea impartita in paragrafe

dupa citirea fiecarui paragraf se pun intrebari si se poarta discutii.

Metoda poate fi folosita in cadrul temei "Atitudini si relatii interpersonale in grup" la clasa a VII-a

q       "STIU / VREAU SA STIU /AM INVATAT"

Este o metoda de realizare a sensului (de intelegere, comprehensiune) care ghideaza lectura sau ascultarea unei expuneri.

Metoda este precedata de regula de alte metode de evocare care urmaresc reactualizarea tuturor cunostintelor si experientelor anterioare necesare intelegerii temei respective; de exemplu, brainstorming.

Dupa obtinerea unei liste neorganizate de informatii desenam pe tabla un tabel cu trei coloane:

Elevii vor desena un tabel similar. Se negociaza apoi ideile din lista de cunostinte:

Cele ce in urma discutiei cu clasa au temeiuri pentru a fi considerate sigure vor fi trecute in rubrica "stiu"

Cele controversate sau alte intrebari care apar in timpul discutiei se trec in rubrica "vreau sa stiu".

Urmeaza lectura textului (sau ascultarea prezentarii).

Pentru a crea o interdependenta pozitiva a elevilor, dupa lectura individuala a textului se impune compararea in perechi sau in grup a insemnarilor elevilor. Dupa aceea, rezultatele grupurilor (sau ale elevilor) vor fi comunicate rand pe rand si trecute in rubrica "am invatat", la tabla, dupa o prealabila discutie.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Persoana: unicitatea si demnitatea omului", clasa a VII-a

"Familia ca grup social", clasa a VII-a

"Drepturile omului", clasa a VII-a

"Comunitatea locala, nationala si internationala", clasa a VII-a

"Autoritate si ierarhie", clasa a VIII-a

"Tipuri de dreptate", clasa a VIII-a

q       TURUL GALERIEI

Este o metoda de invatare prin colaborare care poate fi utilizata la finalul unei activitati care se bazeaza pe crearea unui produs.

1. Elevii lucreaza in grupuri si reprezinta munca lor pe foaie de format mare sub forma unui afis. Produsul poate fi o diagrama, o schema, o reprezentare simbolica (printr-un desen sau o caricatura), idei principale surprinse in propozitii scurte etc.

2. Elevii vor face o scurta prezentare in fata intregii clase a proiectului lor explicand semnificatia afisului si raspunzand la eventuale intrebari.

3. Apoi elevii vor expune afisele pe pereti alegand locurile care li se par cele mai favorabile.

4. Profesorul va solicita grupurile de elevi sa se opreasca in fata fiecarui afis, sa-l discute si sa noteze pe foaie comentariile, sugestiile si intrebarile lor. Aceasta activitate poate fi comparata cu un tur al galeriei de afise.

5. In final elevii revin la produsele lor, le compara cu celelalte si citesc comentariile facute de colegii lor. Se poate continua cu un raspuns al grupului la comentariile si intrebarile facute.

Avantaje ale utilizarii acestei metode:

se realizeaza interactiunea directa intre elevi (in grupul initial) si indirecta cu ceilalti colegi (prin intermediul produselor muncii acestora)

elevii sunt incurajati sa isi exprime propriile idei si opinii, sa le discute cu ceilalti si sa gaseasca impreuna solutii la problemele analizate, cantarind alternativele

invatarea prin cooperare dezvolta capacitatile intelectuale ale elevilor (de a gandi, a intelege, a comunica eficient, a fi creativi etc.) pentru a rezolva problemele cu care se confrunta.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Familia ca grup social", clasa a VII-a

"Libertatea presei", clasa a VII-a

"Alegerile si votul", clasa a VII-a

"Autoritate si ierarhie", clasa a VIII-a

"Participarea cetateneasca si responsabilitatea", clasa a VIII-a

"Patriotismul si integrarea europeana", clasa a VIII-a

q       CIORCHINELE

Este o varianta de brainstorming neliniar care stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei. Poate fi utilizat atat in faza de evocare (faza de reactualizare a cunostintelor, de captare a atentie si de trezire a interesului) obtinandu-se o buna inventariere si organizare grafica a cunostintelor elevilor, cat si in etapa de reflectie (recapitularea, sistematizarea cunostintelor) evidentiindu-se conexiunile dintre idei.

Etape:

1. Se scrie un cuvant / tema (care urmeaza a fi cercetat) in mijlocul tablei sau a unei foi de hartie;
2. Elevii vor fi solicitati sa-si noteze toate ideile, sintagmele sau cunostintele care le vin in minte in legatura cu tema respectiva in jurul cuvantului din centru, tragandu-se linii intre acestea si cuvantul initial;
3. In timp ce le vin in minte idei noi si le noteaza prin cuvintele respective, elevii vor trage linii intre toate ideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile sau cand s-a atins limita de timp acordata;

Etapele pot fi precedate de brainstorming in grupuri mici sau in perechi. In acest fel se imbogatesc si se sintetizeaza cunostintele. Rezultatele grupurilor se comunica profesorului care le noteaza la tabla intr-un ciorchine fara a le comenta sau judeca.

In etapa finala a lectiei (reflectie), ciorchinele poate fi reorganizat utilizandu-se

anumite concepte supraordonate gasite de elevi sau de profesor. Elevii pot desena ciorchini pe anumite teme recapitulative ca lucru individual. Ciorchinii astfel obtinuti pot face parte din portofoliul de evaluare a elevului.

Aceasta metoda permite:

fixarea mai buna a ideilor

structurarea informatiilor

facilitarea retinerii si intelegerii informatiilor.

Ciorchinele stimuleaza:

evidentierea conexiunilor dintre idei

realizarea unor noi asociatii de idei

relevarea unor noi sensuri ale ideilor.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

- "Omul - fiinta sociala", clasa a VII-a

- "Institutii si practici democratice", clasa a VII-a

- "Mass - media", clasa a VII-a

- "Participarea cetateneasca si responsabilitatea", clasa a VIII-a

- "Formele proprietatii si evolutia lor ", clasa a VIII-a

- "Ce este patriotismul, cum se manifesta?", clasa a VIII-a

q       CVINTETUL

Se foloseste in etapa de reflectie

Presupune elaborarea unei poezii din 5 versuri:

I - un cuvant, un substantiv care descrie subiectul

II - 2 cuvinte, adjective care descriu subiectul

III - 3 cuvinte, verbe (cel putin un verb) care exprima actiuni ale subiectului

IV - 4 cuvinte care exprima sentimente fata de subiect

V - 1 cuvant care exprima esenta subiectului.

q       "SINELG"

"Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si gandirii"

Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.

Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (comprehensiune, acumulare a noilor cunostinte). Cunostintele anterioare ale elevilor actualizate prin diferite modalitati folosesc ca baza de plecare pentru lectura / ascultarea textului.

In timpul lecturii elevii marcheaza in text (sau noteaza pe hartie in timpul prelegerii):

cunostintele confirmate de text: √

cunostintele infirmate / contrazise de text: -

cunostintele noi: +

cunostintele incerte, confuze, care merita sa fie cercetate: ?

Elevii trebuie avertizati sa nu zaboveasca asupra fiecarei informatii ci sa se concentreze mai ales asupra celor ce li se par relevante. La finalul lecturii in care s-a urmarit confruntarea cu textul, informatiile se trec intr-un tabel:

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi / grupuri etc., apoi se comunica de catre perechi / grupuri profesorului care le discuta inca o data cu intreaga clasa (inregistrand nuante, contradictii, mici corecturi ale ideilor) apoi le centralizeaza intr-un tabel similar la tabla. Cunostintele incerte pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.

Metoda constituie o veritabila modalitate de sistematizare si monitorizare a comprehensiunii elevului. Ea poate fi utilizata si pentru lectura / invatarea individuala.

Avantaje ale utilizarii acestei metode:

permite celui ce invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut

valorifica cunostintele anterioare ale elevilor

permite monitorizarea comprehensiunii elevului.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Constitutia Romaniei", clasa a VII-a

"Statul democratic si principiul separarii puterilor", clasa a VII-a

"Drepturile omului", clasa a VII-a

"Autoritate si ierarhie", clasa a VIII-a.

q       LINIA VALORICA

Profesorul pune o intrebare /ridica o problema care admite mai multe perspective de abordare.

Linia valorica este o metoda de reprezentare in spatiu de-a lungul unei linii a pozitiilor sau atitudinilor diferite ale elevilor fata de o anumita problema (preferabil o anumita problema morala care permite atitudini graduale). Se pot parcurge urmatorii pasi:

Profesorul va enunta problema care este in discutie sub forma unei intrebari care implica luarea unei decizii, atitudini personale. Intrebarea poate fi pusa in finalul unei activitati de evocare (sau a unei lectii) care ridica acea problema.

Fiecare elev va raspunde individual la intrebarea enuntata de profesor, notandu-si dupa caz raspunsul pe o foaie de hartie.

Profesorul va trasa in clasa o linie imaginara si va ruga elevii sa se pozitioneze pe acea linie in functie de atitudinea pe care o adopta in raspuns. Extremitatile linei reprezinta raspunsurile transante, cele absolut pozitive si cele de negare totala. Discutand cu colegii lor si comparand raspunsurile elevii isi vor clarifica pozitia pe care o vor ocupa pe linia imaginara.

Se poate organiza in mod optional o discutie intre elevii de opinii extreme, care pot fi rugati sa aduca argumente care sa sustina pozitia lor.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temei:

"Drepturile omului", clasa a VII-a

"Libertatea presei", clasa a VII-a

"Alegerile si votul", clasa a VII-a

"Limite ale libertatii", clasa a VIII-a

"Patriotismul si integrarea europeana", clasa a VIII-a

q       TERMENI - CHEIE

Profesorul propune 4 sau 5 termeni - cheie din lectia care urmeaza sa fie predata. Termenii alesi se vor scrie pe tabla.

Elevii, intr-un timp dat, vor stabili relatii posibile intre acesti termeni, facand conexiuni cu ceea ce stiu din lectiile anterioare.

Aceasta metoda permite stabilirea legaturilor intre notiunile, ideile si informatiile cu care opereaza elevii.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Familia ca grup social", clasa a VII-a

"Drepturile omului", clasa a VII-a

"Opinia publica", clasa a VII-a

"Alegerile si votul", clasa a VII-a

"Autoritate si ierarhie", clasa a VIII-a

"Tipuri de dreptate", clasa a VIII-a

"Identitate nationala si patriotism", clasa a VIII-a

q       TABELUL T

Profesorul propune o intrebare care deschide interpretare, deoarece admite mai multe perspective de abordare

Realizeaza pe tabla un tabel cu 2 coloane, astfel:

Solicita elevii sa propuna, dupa cateva momente de reflectie, argumente pentru sau argumente contra. Acestea sunt trecute in coloanele corespunzatoare. Metoda permite sustinerea cu argumente a unei pozitii adoptate.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Drepturile omului", clasa a VII-a

"Dreptul la proprietate", clasa a VIII-a.

q       PRELEGEREA INTENSIFICATA

Prelegerea intensificata se desfasoara dupa cum urmeaza:

Faza pregatitoare (Evocarea)

La inceputul orei, profesorul indica o tema de lucru pentru a capta atentia elevilor asupra materialului ce urmeaza sa fie predat. Sunt urmarite doua scopuri: determinarea elevilor sa treaca in revista cunostintele anterioare referitoare la subiect si sa formuleze intrebari carora sa le caute raspunsurile pe parcursul prelegerii. Aceasta activitate se poate realiza in mai multe variante:

• Intocmirea de catre elevi a unor liste de idei cu privire la tema in discutie (pentru reactualizarea cunostintelor anterioare). Listele se pot realiza si in urma unor activitati de brainstorming.
• Discutarea unei probleme (in perechi).
• Stabilirea de catre elevi a unor conexiuni pe baza unor termeni cheie selectati de profesor, din textul prelegerii.

De asemenea se poate cere elevilor sa pregateasca liste de idei pe care sa le compare cu ceea ce va contine prelegerea. Listele au avantajul ca incurajeaza raspunsurile scurte si imediate si, in plus, pot fi usor comparate cu informatiile din prelegere. 

Prelegerea intensificata se bazeaza pe impartirea textului prelegerii in unitati care sa nu depaseasca 15 minute. In timpul prelegerii elevilor le revin anumite sarcini de lucru. Aceste sarcini mentin implicarea activa a elevilor in timpul prelegerii. Ele pot fi de diferite feluri. De exemplu:

Elevii lucreaza in perechi, iar fiecarui partener ii revine o sarcina diferita. De exemplu un elev isi noteaza ideile noi si cele neclare (vezi SINELG), iar celalalt ideile confirmate si cele infirmate de prelegere.

Elevii lucreaza in grupuri mici si fiecarui membru al grupului ii revine o alta sarcina, de exemplu unul urmareste personajele, altul evenimentele importante, altul datele etc.

Se pot gasi si alte sarcini de lucru, important este ca acestea sa fie in concordanta cu obiectivele urmarite de lectie.

Prelegerea partiala (Realizarea sensului)

Profesorul incepe apoi prelegerea, timp de 5- 10 minute, intervalul in care elevii isi indeplinesc sarcinile distribuite de lucru (unul noteaza ideile noi, altul cele confirmate, infirmate etc.).

Verificarea insemnarilor (Reflectia)

Dupa prima parte a prelegerii, profesorul poate sa-i lase pe elevi (in perechi sau in grupurile mici propuse initial) sa compare insemnarile diferite pe care le-au facut, obtinand astfel o viziune de ansamblu asupra continutului prelegerii. Activitatea poate fi continuata de o scurta reflectie, de exemplu discutarea unor probleme etc.

A doua activitate pregatitoare

Este similara cu cea anterioara cu specificarea ca vizeaza aspecte din partea urmatoare a prelegerii.

Continuarea prelegerii si o noua verificare a insemnarilor

Profesorul continua prelegerea inca 5- 10 minute, dupa care urmeaza o noua verificare a insemnarilor; elevii isi compara acum propriile lor idei cu ideile prezentate in prelegere. Daca profesorul doreste, verificarea insemnarilor poate fi si de data aceasta inlocuita de o activitate de discutare si comunicare in perechi.

Exercitiu de reflectie

Profesorul propune o activitate care ii ajuta pe elevi sa reflecteze la materialul prezentat in prelegere. De exemplu, discutarea unei intrebari de reflectie asupra continutului prelegerii.

Avantaje ale utilizarii acestei metode:

reactualizarea de catre elevi a cunostintelor anterioare

realizarea de conexiuni intre termeni, idei

implicarea activa a elevilor in timpul prelegerii.

q       BRAINSTORMING

Principii care stau la baza acestei metode:

Cantitatea genereaza calitatea. Elevii trebuie sa emita cat mai multe idei in legatura cu problema pusa in discutie.

Amanarea evaluarii / judecarii ideilor celorlalti.

Este o metoda simpla si eficienta care:

genereaza idei noi

stimuleaza creativitatea.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Comunitatea internationala. Integrarea europeana", clasa a VII-a

"Opinia publica", clasa a VII-a

"Alegerile si votul", clasa a VII-a

"Raporturi intre cetateni si autoritati", clasa a VIII-a

"Rolul statului si al societatii civile in realizarea egalitatii sub diferitele ei forme", clasa a VIII-a.

METODE GENERATOARE DE DEZBATERI

q       RETEAUA DISCUTIILOR

Aceasta reprezinta o tehnica de discutii bazata pe o intrebare care permite polarizarea raspunsurilor.

Elevii vor fi rugati sa lucreze in perechi si sa traseze un grafic asemanator celui de mai jos. Ei vor discuta timp de 6-7 minute intrebarea pusa de profesor. (de ex. "Ne informeaza mass-media?"), listand pur si simplu argumentele care le vin in minte, mai intai cele din coloana cu "Da" apoi pe cele din coloana cu "Nu", fara a dezbate insa problema pusa in discutie.

Dupa ce toate perechile au terminat de listat argumentele, atat cele pro cat si cele contra fiecare pereche se va asocia unei alte perechi impartasindu-si argumentele gasite. In grup vor discuta problema pusa in discutie pana ce ajung la o concluzie. Concluzia gasita poate fi notata pe caiet. Concluziile pot fi discutate in clasa.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Omul - fiinta sociala", clasa a VII-a

"Opinia publica", clasa a VII-a

"Drepturile omului", clasa a VII-a

q       CONTROVERSA ACADEMICA

Aceasta este o activitate de invatare prin colaborare asemanatoare cu reteaua discutiilor. Aceasta se desfasoara in felul urmator. Clasei i se prezinta un subiect controversat. Prezentarea poate lua forma unei lecturi, a unui studiu de caz etc. In continuare, profesorul pune o intrebare binara, de exemplu: "Ar trebui guvernul sa ia masuri speciale pentru a proteja cetatenii de toxinele din mediul inconjurator?"

Elevii se grupeaza apoi cate patru. In fiecare grup, o pereche adopta pozitia "pro", iar cealalta pereche pozitia "contra". Urmeaza apoi o discutie intre perechi, al carei scop este ca elevii sa enumere argumente in sprijinul fiecarei pozitii din cele doua.

Dupa sapte sau opt minute, membrii perechii "pro" se despart, fiecare formand o noua pereche cu un alt elev care a sustinut pozitia "pro" pentru a-si compara argumentele. Acelasi lucru se intampla si cu perechile "contra".

Dupa cinci minute, perechile initiale se reunesc, isi compara insemnarile si in alte cinci minute isi completeaza lista de argumente. In continuare, perechile din grupurile initiale de patru incep sa dezbata cu adevarat problema. Cel mai bine este ca fiecare parte sa inceapa prin a-si formula clar pozitia, oferind apoi argumente. Lasati dezbaterea sa continue timp de 8-10 minute. La sfarsitul acestui interval, invitati reprezentanti ai celor doua puncte de vedere sa-si exprime concluziile. Optional, puteti sa le dati cateva minute in care sa se gandeasca la ceea ce cred ei cu adevarat despre problema si sa discute acest lucru in grupul lor, sau le puteti cere sa scrie liber timp de zece minute despre adevarata lor pozitie.

Metoda poate fi folosita, de exemplu, in cadrul temelor:

"Comunitatea locala", clasa a VII-a

"Drepturile omului", clasa a VII-a

"Statul democratic si principiul separarii puterilor", clasa a VII-a

"Dreptul la proprietate", clasa a VIII-a

UTILIZAREA METODELOR DE GANDIRE CRITICA

EVOCARE

- brainstorming

- ciorchinele initial

- stiu / vreau sa stiu / am invatat

- termeni cheie

REALIZAREA SENSULUI

- SINELG

- prelegerea intensificata

- controversa academica

REFLECTIA

- ciorchinele revizuit

- linia valorica

- cvintetul