METODE IMPLICATE IN ACTIVITATEA DE PREDARE-INVATARE

Modele de organizare a unei lectii dedicate educatiei de mediu:

Invatarii directe si explicite-axat pe dobandirea si exersarea strategiilor de acumulare si testare a cunostintelor;

"Evocare-Realizarea sensului-Reflectie"-foloseste metodele gandirii critice in acumularea noilor informatii;

"Stiu-Vreau sa stiu-Am invatat"-stabileste relatia dintre vechile si noile informatii centrandu-se pe nevoile elevilor;

"Invatarii prin explorare si descoperire"-care ii antreneaza pe elevi in experimentarea unor fenomene si in gasirea si explicarea cauzelor care le produc;

Traditional-orientat catre verificarea cunostintelor elevilor, pe predarea realizata de profesor, pe fixarea si evaluarea noilor cunostinte;

Model de lectie fundamentata pe teoriei inteligentelor multiple

(Maria Dulama, 2002)

Vom prezenta modelele care se distanteaza de modelul traditional rigid si uneori ineficient, tocmai prin incercarea de a implica efectiv cursantul in derularea procesului de invatare si in a-l determina sa devina treptat un individ autonom din acest punct de vedere, fapt esential in formarea unor parteneri, initiatori ai unor proiecte de protejare a calitatii mediului si dezvoltarii durabile.

1.Modelul invatarii directe si explicite

Se foloseste in lectiile orientate catre deprinderea unor strategii, proceduri, precum: rezumarea unui text, extragerea ideilor principale, efectuare unor masuratori, realizarea unor harti, diagrame, scheme, experimente etc.

Etape

prezentarea si explicarea importantei strategiei,

demonstrarea si invatarea acesteia,

prezentare situatiilor in care aceasta strategie poate fi utilizata.

Acest model poate fi valoros pentru educatia de mediu deoarece participantii au astfel posibilitatea ca sub supravegherea unui cadru didactic specializat in problemele de mediu sa observe direct diverse fenomene, sa experimenteze anumite situatii specifice, formandu-si astfel reale abilitati de identificare a anumitor probleme de mediu, de individualizare a cauzelor acestora, sa-si revizuiasca anumite atitudini / mentalitati referitoare la protectia mediului.

2.Modelul " Evocare-Realizarea sensului-Reflectie"

Antreneaza sau contribuie la dezvoltarea gandirii critice si a capacitatilor creative la elevi, structuri cognitiv-imaginative necesare nu numai in intelegerea problematicii de mediu, dar mai ales in interpretarea, evaluarea unor strategii de mediu si in dezvoltarea unei atitudini responsabile, active de protectie a mediului.

Etape :

Evocarea cunostintelor anterioare (reamintirea cunostintelor anterioare, analiza si sistematizarea lor activa, stabilirea scopului, motivului pentru care se abordeaza subiectul respectiv);

Realizarea sensului (ce inteleg elevii din ceea ce li s-a prezentat). Presupune: confruntarea cu noile informatii, implicarea cognitiva si mentinerea interesului pentru subiectul in discutie, intelegerea informatiilor si monitorizarea propriei intelegeri. Este o etapa foarte importanta dar si foarte dificila deoarece ea urmareste intelegerea noilor cunostinte si conexarea lor la cele vechi.

Reflectia este etapa in care se realizeaza efectiv invatarea consolidandu-se noile informatii prin restructurarea lor in diverse scheme. Reflectia este o etapa care poate sa dureze mai mult decat timpul efectiv alocat unei lectii si este firesc sa fie asa pentru ca fiecare are ritmul sau propriu de intelegere, de procesare si reorganizare a schemelor cognitive proprii. Tehnicile care pot fi folosite in acest context sunt: exercitiile de scriere reflexiva, eseul, ghicitorule, "copacul ideilor" etc.

3. Modelul "Stiu-Vreau sa stiu- Am invatat"

Acest model poate fi folosit cu succes in educatia de mediu deoarece, pornind de la ceea ce observa concret in viata de zi cu zi, elevii pot solicita informatii noi determinate de nevoile lor cotidiene.

Etape:

"Ce stiu despre acest subiect?" - este o faza importanta deoarece sunt actualizate informatii si deprinderi mai vechi care, chiar daca nu au fost dobandite in scoala, se pot constitui in suporturi/repere ale invatarii ulterioare.

"Ce vreau sa stiu?" reprezinta o etapa foarte importanta deoarece cursantii isi analizeaza interesele de cunoastere prin raportarea la anumite nevoi folosind maniera interogativa. In acest fel, intelegerea este facilitata de felul in care sunt formulate intrebarile, lucru care poate contribui la dezvoltarea gandirii critice a cursantilor.

Invatarea noilor cunostinte, cautarea raspunsurilor la intrebarile formulate in etapa anterioara. Acum, in acest interval de timp, curiozitatea elevilor este maxima si ea trebuie intretinuta prin felul in care sunt concepute continuturile si in care ele raspund intrebarilor formulate anterior.

"Am invatat" este etapa in care elevii constientizeaza si folosesc cunostintele noi raportandu-se la intrebarile pe care le-au lansat la inceputul secventei de invatare.

"Ce doresc sa stiu in plus despre acest subiect?" reprezinta etapa care pregateste logic si psihologic lectiile viitoare in sensul ca, prin formularea de noi intrebari dictate de nevoile lor de invatare, elevii se implica efectiv in construirea de noi cunostinte, dobandesc incredere in ideile proprii, aspecte deosebit de importante in autonomizarea lor ca subiecti ai invatarii.

De exemplu, pe Economie amintim aspectele ce urmeaza:

In toate cele 5 etape se poate lucra fie frontal, fie in grupuri mici, formatorul fiind acela care are sarcina de a indruma, coordona, evalua  activitatea cursantilor.

4.Modelul invatarii prin explorare si descoperire

Etape:

Explorarea, in care cursantii descopera, experimenteaza singuri diferite fenomene, stabilesc cauze ale acestora, emit ipoteze, profesorul fiind doar cel care provoaca, intretine curiozitate elevilor, ii sprijina pe acestia in formularea intrebarilor si a concluziilor;

Explicarea este etapa in care elevii impreuna cu profesorul pe parcursul conversatiilor euristice incearca sa inteleaga fenomenele studiate;

Extinderea este faza in care elevii coreleaza ceea ce au descoperit de ceea ce stiau, de mediul apropiat lor.

Prin intermediul experimentelor, a simularilor (in special jocul de rol), dezbateri si rezolvari de probleme, educatii descopera concepte, realitati legate de mediu singuri, reusind, astfel, sa inglobeze cunostintele intr-un timp relativ scurt si, mai mult decat atat, conduc la stimularea interesului si curiozitatii acestora pentru nou, dar si pentru a gasi solutii la probleme de natura ecologica.

Experimentele realizate in aer liber, in mediul inconjurator in mod regulat sunt o parte importanta a unui program de educatie relativa la mediu. Nici o tehnica, nici o metoda nu aduce atatea informatii, "invataturi,", priceperi si deprinderi, precum propriile experiente care ii ajuta pe educati sa-si inteleaga propria comunitate, sistemele ecologice si problemele mediului.

Concluzii:

Toate modelele, mai putin cel traditional, asigura invatarea intr-un context practic, aplicativ, interactiv, fapt important pentru atingerea obiectivelor EE;

Aceste modele permit folosirea strategiilor de invatare bazate pe cooperare si descoperire care ajuta la dezvoltare unor abilitati practice, de analiza, descoperire, interpretare, gandire critica, de exprimare libera a ideilor;

Ele favorizeaza reflectia, constientizarea de catre elevi a propriilor nevoi de formare si valorificarea abilitatilor deja existente;

Ajuta la dezvoltarea sentimentelor de autoeficienta si incredere in capacitatile proprii de gandire ale elevilor.

Ele trebuiesc selectate in functie de obiectivele urmarite de profesor.

De exemplu, o lectie/curs fundamentata pe teoria inteligentelor multiple, prin care sa se exploateze cele sapte/opt tipuri de inteligenta a studentului/cursantului poate fi structurata dupa modelul prezentat in continuare.

Date de identificare a proiectului:

Data:----- ----- -------

Tema: Investitiile si dezvoltarea durabila

Propunator: Aurel BURCIU

Disciplina: Fundamentele economice ale   investitiilor

Tipul lectiei: curs (expunere/prelegere in fata a 2,3 grupe de studenti)

Durata: 100 minute(2 ore)

Obiectivul fundamental Studentul/cursantul trebuie sa inteleaga care sunt momentele/etapele principale in fundamentarea deciziilor de investitii, care sunt modalitatile de realizare a unei investitii si care sunt implicatiile asupra mediului inconjurator.

Obiective operationale

Studentul/cursantul trebuie sa propuna un studiu de fezabilitate pe baza unui set de indicatori specificati (fundamentarea deciziei de investitii);

Studentul/cursantul trebuie sa realizeze o analiza a proiectului de investitii prin prisma unui set de indicatori de performanta de mediu  propusi de UE.

Motivatia temei:

Investitiile faciliteaza alocarea eficienta a resurselor, transferul de tehnologie, stimuleaza concurenta etc. accelerand astfel cresterea economica; cu toate acestea, desi nu reprezinta "radacina"problemelor de mediu, investitiile pot avea efecte semnificative, atat pozitive cat si negative, asupra mediului inconjurator. Dezvoltarea durabila presupune un tandem intre cresterea economica si conservarea calitatii mediului inconjurator.

Resurse cognitive preliminare ale elevilor:

cunostinte economice generale;

cunostinte generale despre mediul inconjurator.

In masura in care profesorul constientizeaza necesitatea raportarii la EE, unele  discipline/teme pot fi conectate la cerintele acestui domeniu printr-o structurare adecvata a temei/expunerii facute si a feedback-ului anticipat de la studenti; de exemplu, pentru planul propus la tema Investitiile si dezvoltarea durabila vom avea:

1. In partea de introducere la tema propusa formatorul vizeaza captarea atentiei prin discutii libere cu studentii, prin invocarea unor intrebari, prin provocarea educatului la discutii directe; se vor accentua doua aspecte:

investitiile reprezinta un factor-cheie al expansiunii economice;

dezvoltarea durabila, dincolo de cresterea economica cuantificabila d.p.d.v. cantitativ, presupune si o serie de aspecte de ordin calitativ printre care si conservarea mediului.

2. In partea de prelegere (70 de minute) formatorul isi expune liber in fata educatului cele trei teme/subiecte propuse, insotindu-si expunerea de grafice, imagini video, recomandari de reviste/carti etc.; el vizeaza a exploata in primul rand inteligenta logico-matematica, respectiv capacitatea studentilor/educatilor de a utiliza rationamente deductive/inductive, de a anticipa, de a formula ipoteze, de a interpreta rezultatele, de a stabili relatii intre concepte.

3. In partea de concluzii a temei propuse (15 minute) se vor declansa discutii libere cu persoanele educate, opinii critice, exemple concrete din viata reala; majoritatea exemplelor pot face raportare la mediul extern firmei si la comportamentul individului in societate.