Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
Metode interactive de grup in invatamantul primar-avantaje si limite

Metode interactive de grup in invatamantul primar-avantaje si limite



Metode interactive de grup in invatamantul primar-avantaje si limite

Orice metoda de invatamant – fie ea traditionala sau moderna, are atat valente / avantaje specifice, cat si limite/dezavantaje specifice, determinate de configuratia contextului educational, precum si de personalitatile profesorului si ale elevilor care o utilizeaza.Eficienta unei metode depinde, in mod excesiv, de modalitatea concreta in care este valorificata in contextul didactic, respectiv de masura in care ea reuseste sa antreneze eforturile intelectuale si motrice ale elevilor, de influenta pe care o are asupra rezultatelor scolare.

Asadar, metodele de invatamant sunt numai potential utile si eficiente; ceea ce le face efectiv utile si eficiente este modalitatea concreta de valorificare a lor si de integrare in strategii de instruire adecvate conditiilor intruirii.Nu se poate afirma ca o metoda este buna sau rea, eficienta sau neeficienta in sine,decat prin analizarea in viziune sistemica a situatiei de instruire in care ea este folosita, a modalitatii concrete de integrare in strategia instruirii si valorificare in procesul instructiv-educativ.

Avand in vedere faptul ca metodele de invatamant sunt valorificate atat de profesor, ca instrumente de realizare a predarii, dirijarii, evaluarii, autoevaluarii si reglarii activitatii didactice, cat si de elevi, ca instrumente de realizare a invatarii, autoinvatarii, evaluarii si autoevaluarii, se poate afirma ca metodele de invatamant au drept scop general orientarea proceselor de predare, ( auto)invatare, (auto)evaluare si reglare a demersului pedagogic. Se impune sa adaugam ca metodele de invatamant raman subordonate acestor procese; ele insotesc actiunea instructiv-educativa, dar nu se identifica cu acesta.



Ca elemente dinamice si operationale ale strategiilor de instruire, metodele de invatamant sunt strans legate de dimensiunea practica a activitatii instructiv educative si reflecta caracterul procesual al acesteia.

Activ-participative sunt si metodele de interactiune colectiva, de interactiune intre cei care invata, metodele care atrag elevii la discutii colective si cooperare colegiala intensa, care faciliteaza si intensifica schimbul spontan de informatii si idei, de impresii si pareri.

Invatamantul modern preconizeaza, deci, o metodologie axata pe actiune operatorie, deci pe promovarea metodelor interactive, care sa solicite mecanismele gandirii , ale inteligentei, imaginatiei si creativitatii. In aceasta categorie intra si metodele pentru dezvoltarea gandirii critice (R.W.C.T.- reading and writing for critical thinking).

Metodele interactive de grup au numeroase avantaje, printre care enumeram:

stimuleaza efortul si productivitatea individului

  • subiectii care lucreaza in echipa sunt capabili sa aplice si sa sintetizeze cunostintele in moduri variate si complexe, invatand, in acelasi timp, mai temeinic decat in cazul lucrului individual;
  • dezvolta capacitatile elevilor de a lucra impreuna, componenta importanta pentru viata si pentru activitatea lor profesionala viitoare;
  • dezvolta inteligentele multiple, capacitati specifice inteligentei lingvistice (abilitatea de a folosi efectiv limba pentru a se exprima retoric, poetic si pentru a-si aminti informatiile), inteligentei logice-matematice (capacitatea de a analiza logic problemele, de a realiza operatii matematice, de a face deductii), inteligentei spatiale (capacitatea de a recunoaste si a folosi paternurile spatiului; capacitatea de a crea reprezentari nu doar vizuale), inteligentei interpersonale (capacitatea de a intelege intentiile, dorintele celorlalti, creand oportunitati in munca colectiva), inteligentei intrapersonale (capacitatea de autointelegere, de autoapreciere corecta a propriilor sentimente, motivatii, temeri), inteligentei naturaliste (care face omul capabil sa recunoasca, sa clasifice si sa se inspire din mediul inconjurator);
  • permit impartirea sarcinilor si responsabilitatilor in parti mult mai usor de realizat;
  • timpul de solutionare a problemelor este de cele mai multe ori mai scurt in cazul lucrului in grupa, decat atunci cand se incearca gasirea rezolvarilor pe cont propriu;
  • dezvolta si diversifica priceperile , capacitatile si deprinderile sociale ale elevilor;
  • interrelatiile dintre membri grupului sporesc interesul pentru o tema, motivand elevii pentru invatare;
  • ofera posibilitatea elevilor de a-si impartasi parerile, experienta, ideile, informatiile, strategiile personale de lucru;
  • se reduce la minim fenomenul blocajului emotional al creativitatii;
  • grupul da un sentiment de incredere, de siguranta, antrenare reciproca a membrilor, ceea ce duce la disparitia fricii de esec, la aparitia curajului de asumare a riscului;
  • stimuleaza si dezvolta capacitati cognitive complexe: gandirea divergenta, gandirea laterala (capacitate de a privi si cerceta lucrurile in alt mod, de a relaxa controlul gandirii), gandirea critica, spiritul critic.

Spiritul critic este un spirit activ, reflexiv si reprezinta in prezent un instrument indispensabil pentru a trece cunostintele prin filtrul gandirii proprii si pentru a dobandi o cunoastere stiintifica, declarativa si strategica. El nu se dobandeste in mod spontan, ci progresiv, prin demersuri.

In instruirea interactiva si, in general, in invatamant, spiritul critic sau gandirea critica reprezinta o deprindere extrem de importanta, avand in vedere faptul ca elevul e pregatit pentru a intelege noul si pentru a interactiona activ cu informatiile, cu mediul in care profeseaza si in care traieste, cu mediul socio-profesional si cultural.

Dezvoltarea gandirii critice intr-un cadru adecvat presupune trei etape, fiecare punctand cateva probleme:

  • evocarea – cum vor fi condusi elevii catre formularea unor intrebari si scopuri pentru invatare?, cum vor ajunge sa-si examineze cunostintele anterioare?;
  • realizarea sensului- cum va fi explorat continutul de catre elevi?, cum isi vor monitoriza ei intelegerea acestui continut?;
  • reflectia- cum vor utiliza elevii sensul lectiei?, cum vor fi indrumati sa caute informatii suplimentare, raspunsuri la intrebarile care mai exista?

Metodele R.W.C.T. sunt variate si ar trebui enumerate fiecare in parte pentru a arata cat de antrenante sunt in ceea ce priveste comunicarea, scrisul si cititul. Cu ajutorul metodelor folosite, elevii pot sa adreseze intrebari, sa gaseasca raspunsuri, pot sa comunice in legatura cu o tema, pot sa-si imagineze, sa creeze, pot sa adune informatii si sa le impartaseasca celor din jur, pot sa aduca argumente pro si contra in legatura cu o situatie ivita.

Cubul” este o metoda care poate fi aplicata individual, in perechi sau in grupuri mici, pentru abordarea si tratarea complexa, din perspective multiple sau integratoare, a unei situatii.

Presupune utilizarea unui cub care are diferite instructiuni, notate pe fiecare fata, dupa cum urmeaza:

Instructiuni de pe fata cubului
Sarcina de lucru pe care o presupune
Descrie!
“Cum arata?”
Compara!

“Cu cine/cu ce se aseamana si de cine/de ce difera?”



Asociaza!
“La ce te face sa te gandesti?”

Aplica!

“Cum poate fi folosit?”
Analizeaza!

“Din ce este facut? Ce contine?

Ce presupune?”

Argumenteaza pro sau contra!

“Este bun sau rau, dorit sau nedorit? De ce?”

Invatatorul le traseaza elevilor sarcina sa scrie despre o anumita tema prin parcurgerea fetelor cubului. Este preferabil sa se respecte ordinea prezentata mai sus, pentru ca aceasta ii conduce pe elevi in mod treptat spre o gandire complexa. Procesele de gandire implicate in metoda cubului urmeaza indeaproape categoriile din taxonomia lui Bloom.

Etapele metodei sunt:

anuntarea temei pusa in discutie;

impartirea clasei in grupe de cate 4 elevi;

fiecarei grupe i se da un cub din carton, cu fetele divers colorate, pe care sunt notate sarcinile de lucru;

atribuirea de roluri membrilor fiecarui grup:

o      „cititorul”- anunta cerinta inscrisa pe fiecare fata a cubului, pe rand;

o      „ascultatorul activ”- repeta sarcina, o reformuleaza pentru a fi inteleasa de fiecare membru;

o      „interogatorul” – solicita idei legate de modul de rezolvare a sarcinii de lucru de la membri grupului;

o      „raportorul”- trage concluziile, le noteaza si le comunica intregii clase.

grupele rezolva sarcinile, pe fise;

„raportorul” fiecarei grupe prezinta intregii clase modul in care grupul a rezolvat cerinta;

se aduc lamuriri, completari de catre invatator. Cerintele pot fi aceleasi pentru intreaga clasa sau diferite, de la o grupa la alta.


Avantajul acestei metode consta in faptul ca permite diferentierea sarcinilor de invatare, stimuleaza gandirea logica si sporeste eficienta invatarii (elevii invata unii de la altii).

Aceasta metoda ii face pe elevi sa citeasca constient, sa comunice, sa coopereze si sa colaboreze pentru a gasi raspunsurile finale, corecte, complexe, cu valoare informationala si educationala, le permite sa faca o evaluare sintetica, selectiva, ordonata a informatiilor.

Ganditi-lucrati in perechi-comunicati” este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare, care poate fi folosita de mai multe ori in timpul unei lecturi, pentru a dezbate o problema interesanta sau pentru a reflecta la textul respectiv, beneficiind de ajutorul unui coleg.

Anticipat, invatatorul pregateste, de obicei, o intrebare cu mai multe raspunsuri posibile la care elevii vor formula individual, in scris, timp de 1- 4 minute, raspunsul. Se formeaza perechile, iar partenerii isi citesc raspunsurile si convin asupra unuia comun, care cuprinde ideile ambilor. Cadrul didactic solicita doua-trei perechi sa rezume discutiile purtate si concluzia formulata.

Comunicarea care se infiripa intr-o pereche, grupa ori cu intrega clasa, prin verbalizarea gandurilor in mod natural, nestresant incurajeaza elevii la o participare activa, care-l ajuta sa-si insuseasca, sa-si lamureasca mai bine lucrurile ideile spuse.

Cvintetul este o tehnica de reflectie ce consta in crearea de cinci versuri, respectandu-se cinci reguli, in scopul sintetizarii continutului unei teme abordate. Alcatuirea unui cvintet favorizeaza reflectia personala si colectiva, esentializarea cunostintelor, intelegerea lor profunda, manifestarea creativitatii. El are urmatoarea structura algoritmica:

primul vers contine un singur cuvant cheie, de obicei un substantiv

(subiectul poeziei), care va fi explicitat in versurile urmatoare;

2. al doilea vers format din doua cuvinte, de obicei adjective, care descriu subiectul poeziei;

3. al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la gerunziu, care exprima actiuni;

4. al patrulea vers este format din patru cuvinte, care exprima sentimentele autorului fata de subiectul;

5. al cincilea vers este format dintr-un cuvant, care exprima insusirea esentiala a subiectului.

Prin cvintet, se poate realiza feedback-ul ideilor, sentimentelor, convingerilor din lectia invatata si nu numai. Formarea deprinderilor de a scrie cvintete le da o mare satisfactie elevilor. Ei se cred deja poetii clasei si simt ca sunt apreciati petru acest lucru.

Exercitiul se realizeaza la inceput cu intreaga clasa, dar dupa ce si-au format deprinderile de a crea, elevii sunt lasati sa faca acest lucru singuri. Elevii buni la invatatura, dupa ce si-au indeplinit sarcinile date, isi pot umple timpul cu astfel de preocupari, folosind timpul de activitate la maxim cu astfel de itemi subiectivi, care valorifica inteligenta lor verbala-lingvistica. Elevii care reusesc sa scrie cvintete au o gandire critica asupra lucrurilor, au sentimentul victoriei in lupta cu potrivirea si cautarea cuvintelor. (vezi Anexa 2)

“Stiu-vreau sa stiu-invat” – reprezinta o modalitate de lucru prin care se urmareste constientizerea de catre elevi a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la o anumita problematica, precum si ceea ce nu stiu si ar dori sa invete. In etapa de evocare, li se cere elevilor sa consemneze intr-un tabel cu trei rubrici, in mod individual sau in grup, ideile pe care le au despre tema discutata la rubrica “Stiu”, iar ceea ce doresc sa afle la rubrica “Vreau sa stiu”. In continuare, se studiaza un text, revenindu-se asupra intrebarilor din coloana a doua, iar elevii noteaza raspunsurile la rubrica “Invat”.

Este o metoda eficienta nu doar in contextul activitatilor didactice, ci si in studiul individual, contribuind la structurarea, organizarea si sistematizarea materialului, la organizarea rationala a invatarii si la dezvoltarea deprinderilor de munca intelectuala.

Ciorchinele este o metoda antrenanta care da posibilitatea fiecarui elev sa participe individual, in perechi sau in grup. Solicita gandirea elevilor, deoarece ei trebuie sa treaca in revista toate cunostintele lor in legatura cu un termen-nucleu, reprezentativ pentru lectie, in jurul caruia se leaga toate cunostintele lor. Elevii vor colabora, vor negocia cu placere, vor comunica si vor scrie cu mai mult entuziasm. Nici unul dintre elevi nu-si va petrece timpul pasiv, ci fiecare moment va fi valorificat de fiecare elev.

„Ciorchinele” stimuleaza gasirea conexiunilor dintre idei si presupune urmatoarele etape:

se scrie un cuvant sau o sintagma in mijlocul tablei/ fisei (cuvant/ sintagma nucleu);

se noteaza toate ideile care le vin in minte elevilor, in legatura cu sintagma/ cuvantul respectiv;

pe masura ce se scriu cuvinte, se trag linii intre toate ideile care par a fi conectate;

activitatea se opreste cand se epuizeaza toate ideile si cand expira timpul alocat.



Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu se emit judecati de valoare si nu se evalueaza ideile. In urma utilizarii la clasa a acestei metode, am observat ca elevii colaboreaza, negociaza cu placere, comunica si scriu cu mult entuziasm informatiile necesare indeplinirii sarcinii date.

Cadranele reprezinta o modalitate de esentializare, de rezumare a informatiilor prin implicarea activa a elevilor in scopul intelegerii nuantate si profunde.

Pentru a realiza aceasta metoda, pagina este impartita in patru parti prin trasarea a doua drepte perpendiculare. Cadranele se numeroteaza de la unu pana la patru. In metoda cadranelor, pot fi cuprinse patru obiective din ziua respectiva, ca de exemplu:

cadranul 1: Scoateti si apoi scrieti ideile principale din text;

cadranul 2: Formulati si scrieti patru propozitii in care sa aveti cuvinte scrise cu “m”, inainte de p” sau „b”;

cadranul 3: Scrieti trei insusiri intalnite in text pentru personajul principal, apoi in dreptul fiecarui cuvant scrieti opusul lui;

cadranul 4: Formulati intrebari care se refera la continutul textului.

Lucrul individual, in echipe sau participarea intregii clase la realizarea “cadranului” este o provocare si determina o intrecere in a demonstra asimilarea corecta si completa a cunostintelor noi, conexiuni legate de termenul propus. Metoda poate fi folosita cu succes la evaluarea unei unitati de continut, dar si in vederea consolidarii, facandu-se apel la cunostintele dobandite de elevi. Este o metoda care place elevilor si care le cere orientare in pagina, le formeaza gustul estetic, acestia fiind preocupati nu numai de ceea ce scriu, ci si de felul in care scriu. Avantajul metodei consta in faptul ca stimuleaza gandirea si atentia, cauta cai de acces spre propriile cunostinte, credinte si convingeri, constientizeaza elevul asupra propriului nivel de cunostinte.

Eseul este o creatie a elevilor in care acestia pun in evidenta capacitatile lor lingvistice si creative. La clasele mici, durata redactarii unui eseu va fi mai mare de cinci minute. Ei abia acum isi dezvolta si formeaza deprinderi de scriere, de comunicare orala si scrisa, deprinderi de a gandi. Aceasta metoda se foloseste pentru a-i ajuta pe elevi sa constientizeze si sintetizeze cele mai importante idei dezbatute in ora respectiva si sa ofere invatatorului o imagine clara asupra a ceea ce s-a intamlat in planul cunoasterii. De aceea, li se cere elevilor sa scrie un aspect important pe care l-au invatat la ora respectiva si o intrebare la care ar dori un raspuns sau care poate exprima o neclaritate in ceea ce priveste continuturile vehiculate.

Eseurile redactate ii vor oferi invatatorului posibilitatea evaluarii nivelului la care au ajuns elevii, sugerandu-i modul in care ar trebui proiectata lectia urmatoare.

Scrierea eseurilor formeaza elevilor abilitati de gandire si pune in evidenta vocatia intelectuala, lingvistica, vizual-spatiala, corporal-kinestezica, interpersonala si intrapersonala a elevilor.

Lectura in perechi – elevii se impart in atatea perechi cate fragmente contine textul respectiv. Deoarece fiecare elev din pereche va trebui sa joace rolul de reporter si cel de interlocutor, sectiunea fiecarei perechi va fi divizata pentru a permite acest lucru. Reporterul citeste fragmentul, apoi il va rezuma partenerului. Interlocutorul citeste fragmentul partenerului sau, asculta reporterul. Rezumatul se poate face in scris, prin desene sau schite intuitive si relevante pentru continutul informational al secventei respective si pentru calitatea muncii celor doi.

Procedeul recautarii se poate realiza:

  • pe perechi si grupe

Membrii grupei citesc individual un paragraf, dupa care isi adreseaza intrebari unul altuia. Apoi se citeste urmatorul paragaf, dupa care se formuleaza din nou intrebari, pana la epuizarea textului.

  • frontal

Elevii citesc unul, doua paragrafe, dupa care ii adreseaza cadrului didactic intrebari. Apoi lectura continua, urmand ca invatatorul sa fie cel care pune intrebari, cerandu-le sa facǎ predictii in legatura cu felul in care va continua textul si sa-si justifice predictiile facute.

Reteaua personajelor este metoda care se foloseste pentru a caracteriza sau prezenta un personaj. Elementul central este personajul care urmeaza sa fie caracterizat, prezentat. In jurul acestuia vor fi scrise trasaturi fizice si sufletesti, aducandu-se argumente cu justificari din text sau care se subinteleg din textul citit. Este o metoda la fel de antrenanta ca si celelalte, care elimina timpii morti din activitate. Un elev deprins cu aceasta metoda va reusi sa realizeze o caracterizare a personajelor inca din clasele mici, pentru ca el si-a format o viziune mai clara asupra acestei cerinte destul de dificile. Stapanind puncetele-cheie, elevul stie ce trebuie sa faca si cum trebuie sa faca, deoarece are in minte schema-suport, vizualizarile, experienta anterioara, textul, elemente dupa care se poate orienta. Astfel, nu va avea sentimentul de neincredere asupra reusitelor sale, ca nu poate sau nu stie ce trebuie sa faca.

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra mecanismului de invatare a elevului. Invatatorii trebuie sa fie preocupati de gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii vor fi pusi.

Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, invatatorul va incerca noi metode de predare. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea imaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor, ci si asupra dascalilor.

Invatamantul se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta, chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul acestora trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va duce la o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale cunoasterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata sociala.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Parametrii apelor curgatoare si statatoare
Modelul holist de orientare centrata pe elev
REFERAT : AMENAJAREA BAZELOR SPORTIVE - Excursie scolara cu ridicarea unei tabere de corturi-durata: o saptamana pentru scolari cuprinsi intre 10-14 a
PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICA Matematica-Geometrie CLASA: a VIII-a - Proiectii de puncte, de segmente de dreapta si de drepte pe un plan
COMUNICAREA IN RELATIA PROFESOR – ELEV
Metodele in educatie fizica si sport
PROIECT DIDACTIC Educatie fizica Mers in echilibru pe un plan inclinat
Particularitati ale invatarii la scolarul mic




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu