Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
PROIECT DE LECTIE CLASA: a IV-a Geografia Romaniei - Carpatii Meridionali

PROIECT DE LECTIE CLASA: a IV-a Geografia Romaniei - Carpatii Meridionali




PROIECT DE LECTIE

SCOALA: "Dan Barbilian"

CLASA: a IV-a C

INVATATOARE:



ARIA CURRICULARA: Om si societate

OBIECTUL: Geografia Romaniei

UNITATEA DE INVǍTARE: Relieful Romaniei

SUBIECTUL: Carpatii Meridionali TIPUL: mixt

DURATA: 45 minute

SCOPUL LECTIEI:

- insusirea unor cunostinte despre Carpatii Meridionali

OBIECTIVE OPERATIONALE:

O1- sǎ localizeze Carpatii Meridionali si grupele de munti care-i alcǎtuiesc;

O2- sǎ precizeze alcǎtuirea si inǎltimea Carpatii Meridionali; 

O3- sǎ descrie grupele de munti;

O4- sǎ enumere trecǎtorile si bogǎtiile;

O5- sǎ compare Carpatii Meridionali cu Carpatii Occidentali;

O6- sǎ explice cum s-au format lacurile glaciare;

O7- sǎ utilizeze elemente de limbaj specifice geografiei

OBIECTIV AFECTIV:

Dezvoltarea sentimentului de dragoste si protejare fatǎ de frumusetile naturii.

RESURSE:

I - PROCEDURALE: 

-observatia -brain-storming -exercitiul -problematizarea

-explicatia -activitatea independentǎ

-conversatia euristicǎ -lucrul in echipǎ

-exercitiul -lucrul cu harta

-povestirea

II - MATERIALE

- harta fizicǎ a Romaniei -stegulete

- lecturi geografice -mulaje din plastilinǎ

- fise de muncǎ independentǎ -diapozitive

- atlase geografice - manualul

- imagini - lacuri glaciare, obiective turistice

BIBLIOGRAFIE:

Nicoarǎ, Vasile, Niculescu, Monica. "Didactica geografiei - elemente de formari initialǎ si continuǎ a cadrelor didactice", Editura Muntenia & Leda, Constanta, 2002

Dumitru, Buse, Liubovia. "Metodica predǎrii geografiei la clasele a IV-a" , Editura Didacticǎ si Pedagogocǎ, Bucuresti, 1988

Sincan, Eugenia. "Obiective si teste pentru o evaluare standard in invǎtǎmantul primar", Editura Coresi, Bucuresti, 1994

Penes, Marcela, Sortan, Ioan. "Geografia Romaniei - Manual pentru clasa a IV-a" , Editura Aramis, Bucuresti,1996

NR CRT

MOMENTELE LECTIEI

OB.

ELEMENTE DE CONTINUT

RESURSE

EVALUARE

MATERIALE

PROCEDURALE

Moment organizatoric

Reactualizarea cunostintelor

Dirijarea invǎtǎrii

a) captarea

atentiei

b) anuntarea temei si

* Pregǎtirea materialelor necesare desfǎsurǎrii lectiei.

*- Unde sunt situati Carpatii Orientali?

- Care sunt caracteristicile acestor munti?

- Care sunt muntii si trecǎtorile fiecǎrei grupe?

- Care sunt bogǎtiile Carpatilor Orientali?

* Identificati cuvintele care se ascund in careu.

Din Carpatii Meridionali fac parte si muntii Bucegi.

"Bucegii. Cat de uriasi sunt! O imbinare de culori vechi cǎrora soarele le-a smuls tonurile vii, lǎsandu-le nuante fine, ca o adevǎratǎ mangaiere." - spunea George Valsan, despre acesti munti .

* Se anuntǎ titlul lectiei: "Carpatii Meridionali".

Se enuntǎ obiectivele: sǎ localizeze pe harta

harta

-careu

geografic

-lectura

geograficǎ

(Anexa 1)

-conversatia euristicǎ

-explicatia

observarea sistematicǎ

NR CRT

MOMENTELE LECTIEI

OB.

ELEMENTE DE CONTINUT

RESURSE

EVALUARE

MATERIALE

PROCEDURALE



enuntarea

obiectivelor

c)-insusirea noilor cunostinte

Realizarea

feed-beak-ului

Aprecieri finale

Tema pentru acasǎ

O1

O6

O2

O1

O3

O7

O4

O5

O7

O6

O7

Romaniei Carpatii Meridionali, sǎ descrie grupele de

munti, sǎ enumere trecǎtorile si bogǎtiile.

Se scrie titlul lectiei pe tablǎ si in caiete.

* Se aratǎ pe harta fizicǎ a Romaniei grupa Carpatilor Meridionali . Se identificǎ cu ajutorul elevilor limitele intre care se desfǎsoarǎ acestia.

Se va insista pe indicarea corectǎ la hartǎ de cǎtre elevi.

* - Priviti imaginile ce reprezintǎ acesti munti. Cum sunt culmile? De ce credeti cǎ sunt culmile pietroase si asa de ascutite?

Sunt formati din roci tari pe care apele si vanturile le distrug mai greu.

* Pe hǎrtile mute, elevii organizati pe grupe vor localiza in functie vǎile raurilor grupele de munti

din Carpatii Meridionali.

Vor descrie grupa de munti repartizatǎ, folosind datele din manual, apoi le vor prezenta intregii clase.

Se verificǎ frontal realizarea sarcinii. Se localizeazǎ la hartǎ, insistandu-se pe indicarea corectǎ.

-Trecǎtorile din Carpatilor Meridionali sunt: Turnu Rosu pe Valea Oltului, Lainici pe Valea Jiului si Bran. Se identificǎ de cǎtre elevi pe atlasele geografice si pe harta mare. Se vor marca pe hartǎ cu ajutorul unor stegulete.

-Care sunt bogǎtiile acestor munti?

-Depresiunea Petrosani se gǎseste intre grupa muntilor Parangului si grupa Muntilor Retezat-Godeanu. In subsolul acestei depresiuni se gǎsesc zǎcǎminte de cǎrbune. Se localizeazǎ pe hartǎ. La ce este folosit cǎrbunele?

Realizarea planului de idei si scrierea lui pe tablǎ si in caiete.

-In Muntii Retezat s-a realizat o rezervatie naturalǎ

numitǎ "Parcul National Retezat" pentru a proteja frumusetile naturii, plantele si animalele. Aici se aflǎ 82 de lacuri, dintre care unele sunt si cele mai mari din Carpati. Mai cunoscute sunt lacul Bucura si Zǎnoaga.

- Cum s-au format lacurile glaciare, formate de ghetari?

- Ce mǎsuri de protejare se pot intreprinde pentru a nu fi distrus mediul inconjurǎtor?

* Prezentarea de cǎtre elevi a unor imagini din Carpatii Merdionali, cat si a impresiilor din drumetiile si obiectivele turistice pe care le-au vizitat in aceastǎ grupǎ de munti.

* Comparati grupele de munti studiate, urmǎrind: inǎltimile unitǎtile de relief invecinate, culmile muntoase componente, apele, etc. - rezolvand fisele de muncǎ independentǎ. Se evalueazǎ frontal.

* Elevii vor continua sǎ modeleze Carpatii Meridionali pe mulajul inceput in orele anterioare, urmǎrind sǎ localizeze corect Carpatii Meridionali, sǎ fie mai inalti decat ceilalti, sǎ aibǎ culmile ascutite.

Voi citi informatii despre lacul glaciar Balea din muntii Fǎgǎras.

* Aprecieri generale si individuale verbale referitoare la modul in care au lucrat in timpul orei.

Notare.

Imaginati-vǎ cǎ faceti parte dintr-o echipǎ care realizeazǎ un film despre Carpatii Meridionali.

- Care sunt locurile pe care le-ati alege pentru filmare.

Motivati alegerea voastrǎ. Dati filmului un titlu.

- harta fizicǎ a Romaniei

-atlasul geografic

-imagini

-manualul

-(Anexa 2)

-hǎrti mute: conturul tǎrii

-harta fizicǎ

-atlasul

geografic

-stegulete

-imagini cu obiective turistice

-diapozitive

-(Anexa 3)

-fise de muncǎ inde-

pendentǎ

-mulaje din

plastilinǎ

-(Anexa 4)

- lucrul cu harta si cu atlasul geografic

- observatia

-problemati-

zarea

-munca in echipǎ

-lucrul cu

manualul

-exercitiul

-lucrul cu manualul

-activitate pe grupe

-expunerea

-explicatia

-problemati-zarea

-brain-storming

-explicatia

-Activitate

independentǎ

-conversatia

euristicǎ

-activitate

independentǎ

-explicatia

-conversatia

-explicatia

-observarea

dirijatǎ

-observarea dirijatǎ

-evaluarea

reciprocǎ

-autoevaluare

-observare sistematicǎ

-evaluare

scrisǎ

-autoevaluare

-evaluare

reciprocǎ

-evaluare

oralǎ

ANEXA



CAREU GEOGRAFIC

Descoperiti cuvintele care se ascund in interiorul careului.

B

R

A

G

C

A

R

P

A

T

I

I

D

D

O

R

I

E

N

T

A

L

I

M

V

P

Z

T

C

A

R

P

A

T

I

I

S

M

E

R

I

D

I

O

N

A

L

I

N

L

I

B

U

C

E

G

I

O

A

X

FISǍ DE MUNCǍ INDEPENDENTǍ

Comparati grupele de munti studiate:

Caracteristici

Carpatii Orientali

Carpatii Meridionali

-localizare

-alcǎtuire

-inǎltimi

-bogǎtii

-lacuri

LACUL BALEA

Cuprins intre Defileul Oltului si poalele Pietrei Craiului, formand o coamǎ puternicǎ, a cǎrei inǎltme se mentine pe o mare distantǎ la peste 2200 m, masivul Fǎgǎras este una dintre cele mai reprezentative regiuni din intregul lant al Carpatilor romanesti. Imbrǎcat de pǎduri intinse ce-i acoperǎ pantele panǎ la inǎltimi de aproape 1700 m, impestritat de poieni si fanete, intre care renumita Dumbravǎ cu narcise de la Vad, Muntii Fǎgǎras adǎpostesc o florǎ si o faunǎ extrem de bogate si de variate. Fagul, bradul, molidul, zada, pinul, tisa, jneapǎnul le invesmanteazǎ coastele. Gentianele, campanulele, garofita-de-munte, iedera albǎ, sangele-voinicului si floarea de colt ii smǎltuiesc inǎltimile. Mistretul, rasul, jderul, cerbul, ursul carpatin si capra neagrǎ hǎlǎduiesc prin pǎdurile si pe crestele lor, trezite de cocosul de munte si strǎjuite din inǎltimi de acvilǎ. Iar limpezimile de clestar ale paraielor si ale lacurilor alpine sǎgeteazǎ uneori pǎstrǎvul.

In Muntii Fǎgǎrasului se gǎsesc peste 70 de lacuri de origine glaciarǎ. Cel mai mare dintre ele, Lacul Balea, aflat in bazinul Cartisoarei, ocupǎ o suprafatǎ de 4 ha si are o adancime de peste 11 metri. Situat pe versantul nordic al masivului, in cǎldarea superioarǎ a Vǎii Balea, la altitudinea de 2034 m, lung de 360 m si lat de 240 m, el oferǎ privitorului, nu ades intalnitǎ, a unei oglinzi, rareori incretitǎ, incremenitǎ intre zimtii semeti ai unei uriase coame de piatrǎ.

MUNTII FǍGǍRAS







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.