Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV SCOLAR ”PE URMELE LUI CREANGA”

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV SCOLAR ”PE URMELE LUI CREANGA”



PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV SCOLAR

”PE URMELE LUI CREANGA”



„Asa eram eu la varsta cea fericita, si asa cred ca au fost toti copiii, de cand e lumea asta si pamantul; macar sa zica cine ce-a zice.”

PARTENERI :

Clasa a III-a B

Clasa a IV-a B

COORDONATORI PROIECT :

COLABORATOR

ARGUMENT :

Creanga a realizat pentru prima data in literatura noastra cea mai atractiva si mai accesibila opera , de o deosebita valoare artistica :

„ Amintiri din copilarie”. Povestirea nazdravaniilor din varsta sa frageda a fost un prilej de a alcatui o fresca realista a vietii taranului din tinuturile de munte ale Moldovei , din prima jumatate a sec. al XIX-lea .

Petrecandu-si intreaga viata printre copii , marele povestitor a cunoscut preocuparile si preferintele lor si de aceea a reusit sa creeze pentru ei povesti

care sa-i atraga , dar , in acelasi timp , sa-i educe si sa-i instruiasca , ajutand si la formarea unei conceptii optimiste despre viata .

ION CREANGA a pretuit mult comorile folclorice si a nutrit o dragoste calda si plina de intelegere pentru copii . Animat de aceste sentimente , a creat un bogat si valoros tezaur de povesti care au fermecat copilaria a zeci de generatii si vor constitui mereu lectura preferata a copiilor . Citind povestile lui Ion Creanga , copiii cunosc numeroase figuri din viata satului : oameni si buni si rai , si harnici si lenesi , si cinstiti si necinstiti , optimisti , veseli , glumeti , dar hotarati sa lupte pentru o viata mai buna .

SCOPUL

1. - cunoasterea si pretuirea operei marelui povestitor ;

2. - imbogatirea vocabularului cu expresii populare , proverbe si zicatori ;

3. - stimularea creativitatii , expresivitatii și interesului pentru lectura;

4. - popularizarea experiențelor pozitive din activitatea claselor partenere,pentru diversificarea strategiilor managementului educațional.

PERIOADA DERULARII PROIECTULUI : 9 FEBRUARIE-25 MARTIE

Obiective:

*     sa caute si sa inregistreze date biografice referitoare la viata povestitorului;

*     2.-sa realizeze desene inspirate din opera scriitorului ;

*     3.-sa compuna poezii și eseuri inspirate din opera sa ;

*     4.-sa selecteze proverbele si zicatorile din povestile citite ;

*     5.-sa lucreze in echipa pentru realizarea unor materiale didactice;

*     6.-sa colecteze materiale pentru muzeul etnografic , ajutand la realizarea expoziției;

*     7.-sa participe la activitatea finala din cadrul cercului pedagogic.

Metode/tehnici de lucru

Intalniri de lucru, dialoguri, expuneri, expozitii, ateliere de lucru, vizionare film video/audio, albume foto.

Beneficiari:

*     directi: d-nele invațatoarele, elevii

*     indirecti: invitații de la activitatea de final

Locatia: sala de clasa;

CDI-ul școlii.

RESURSE MATERIALE:

- carti cu povestile lui ION CREANGA , portretul scriitorului , fise de concurs , calculator , ,C.D.-uri cu filmul video ”Amintiri din copilarie” și povești audio , dictionar de arhaisme si regionalisme , D.E.X. , acuarele , coli de hartie si de desen, hartie glace și creponata,lipici,coli duplex,carioci, polistiren, obiecte de muzeu pentru organizarea unei expoziții.

REZULTATE SCONTATE :

- expunerea desenelor , eseurilor si a poeziilor ;

- aprecieri din partea invitatilor ;

- participare la concursuri legate de aceasta tema .

-realizarea momentului omagial –sezatoare-in cadrul Cercului pedagogic al invatatorilor .

Tematica orientativa

Cunoasterea operei autorului;

Cunoasterea vietii scriitorului – perioada copilariei – sursa de inspiratie a amintirilor;

Cunoasterea meleagurilor copilariei lui Creanga (imagini si prezentari power point);

Umorul in opera lui Creanga;

Folclorul- sursa de inspiratie in povesti si povestiri;

Confectionarea de masti si costume pentru dramatizari.

EVALUAREA PROIECTULUI :

- expunerea desenelor , eseurilor si a poeziilor ;

- publicarea lor in revista scolii sau in alte reviste;

- participarea la concursuri legate de aceasta tema organizate in școala și nu numai ;

- realizarea unui portofoliu ”ION CREANGA” ce va ramane la biblioteca școlii pentru a putea fi folosit de fiecare clasa;

- realizarea unui cadru de șezatoare la CDI-ul școlii unde se va desfașura ultima activitate cu ocazia Cercului pedagogic al invațatorilor din 25.III.2009;

- aprecieri din partea invitatilor .

TOTI OAMENII MARI AU FOST CANDVA COPII

Antoine de Saint Exupery

CONTINUTUL PROIECTULUI

Nr.

crt

Activitatea

Locul de desfasurare :

Peri-

oada:

Prin locurile unde a trait   Ion Creanga

-prezentarea de date biografice;

- auditie : M . Sadoveanu citind din “Amintiri din copilarie”.

*     invitat-prof. Sorin Fofirca

Stau cateodata si-mi aduc aminte

- prezentarea video a filmului ”Amintiri din copilarie”urmata de discuții;

- selectarea de proverbe si zicatori din opera audiata ;

Nica peste timp

- creatii literare ale elevilor inspirate din

Amintiri din copilarie”;

- expozitie de desene proprii ilustrative pentru opera marelui povestitor .

Fantezie și imaginație (atelier):

-confecționarea de maști și papuși-marionete infațișand personaje din poveștile,povestirile si amintirile lui Ion Creanga,teiul și cireșul ecologic, ”Roata timpului”

Un “martisor” pentru literatura romana !

-realizarea cu elevii celor doua clase a portofoliului ”ION CREANGA” , ce va ramane la biblioteca școlii pentru a putea fi folosit oricand și de celelalte clase ;

-amenajarea muzeului.

Povestiri la gura sobei!

- moment omagial :organizarea unei șezatori pentru invitații prezenți in școala noastra la Cercul pedagogic al invațatorilor unde se vor prezenta versuri, cantece, glume, ghicitori,framantari de limba, scenete (”Pupaza din tei”, ”La cireșe”) și concursuri cu subiecte din ”Amintiri din copilarie”.

sala de clasa

CDI-ul școlii

sala de clasa

holul școlii

sala de clasa

holul școlii

sala de clasa

CDI-ul școlii

CDI-ul școlii

febr.

25 febr.

4 martie

11 martie

18 martie

25 martie

Director , Coord. de proiecte și programe ,

ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII STARCHIOJD

CERC PEDAGOGIC

25 martie 2009

PROIECT DE ACTIVITATE

Titlul activitații Povestiri la gura sobei”



Tipul activitații: Finalizarea proiectului

Durata: 1 ora și 30 de minute

Metode: joc de rol, concurs, completarea unui text lacunar, exerciții de alegere a raspunsului corect, conversația, jurnalul cu dubla intrare;

Mijloace: decor etnografic, elemente de coregrafie, cantece, costume populare, marionete, materiale didactice ecologice realizate in cadrul proiectului, fire de lana, PC, video-proiector, fișe de lucru, expunere de fotografii, prezentari power point etc.

Obiective:

La sfarșitul activitații elevii vor fi capabili:

  1. sa utilizeze expresiv limba literara și aspecte regionale ale limbajului popular pentru interpretarea de roluri tematice;
  2. sa realizeze „motoceii lui Creanga”;
  3. sa completeze un text lacunar din opera lui Ion Creanga;
  4. sa aleaga raspunsul corect pentru intrebari legate de viața și opera autorului.

Desfașurarea activitații:

  1. Moment introductiv: prezentarea rezultatelor proiectului de parteneriat „Pe urmele lui Creanga” și a obiectivelor activitații curente;
  1. Șezatoare: elevii vor prezenta versuri, cantece, glume, ghicitori,framantari de limba, scenete (”Pupaza din tei”, ”La cireșe”) ;

Invitatul special „Ion Creanga”(prof. Fofirca Sorin) va intreține atmosfera, povestind din amintirile sale și dialogand cu aceștia.

  1. „Motoceii lui Creanga”: elevii vor realiza ciucuri din fire de lana dupa ce vor primi indicațiile necesare de la doamnele invațatoare. Intre timp vor continua sa interpreteze diverse roluri (conform anexei).
  2. Concurs: a)text lacunar: - activitatea se va realiza pe grupe de 5 elevi care vor completa fișa

de lucru, relaționand in cadrul grupului;

b) „Știi-spune-caștiga!”(PPT interactiv)- elevii vor delega un reprezentant care va

raporta raspunsul grupului pentru intrebari despre viața autorului;

c) „Recunoaște personajul (PPT): - fiecare echipa va raspunde intrebarilor despre

personajele din opera autorului;

Pe ”tablița” lui Creanga se vor insemna greșelile echipelor.Va caștiga cea care va avea mai puține greșeli.

  1. Evaluare: (jurnal cu dubla intrare) se vor distribui cartonașe pe care elevii vor desena fețe vesele sau triste, in timp ce pe spatele acestora vor alege episodul din „Amintiri…” ce le amintește de o experiența proprie pe care o vor detalia.

In acest timp vor primi și invitații astfel de cartonașe pe care vor nota punctele tari și slabe ale activitații de astazi.

(anexa)

SCENETA PREZENTATA LA CERCUL PEDAGOGIC AL INVATATORILOR-25.III.2009-S.A.M. STARCHIOJD

Un oaspete:

Buna vreme, gazda-aleasa!

Doar n-am face cale-ntoarsa,

C-asta seara, vrei nu vrei,

Noi ne-am strans cu mic cu mare

Si-am venit la sezatoare

Bucurosi de oaspeti?

Gazdele:

Bucurosi, bucurosi!

Dar ia poftiti de intrati

Si va asezati!

Odaia-i incapatoare

Hrana-i indestulatoare.

Un oaspete:

N-am venit sa ospatam

Si-am venit ca sa lucram

Unde-i unul nu-i putere

Unde-s doi puterea creste

Si lucrul mereu sporeste.

Gazdele:

Atunci haideti de-om lucra

Apoi vom canta

Si ne-om bucura

Sa-i cinstim pe acei strabuni

Ca ne-au daruit pe lume

O tara cu obiceiuri bune

Un oaspete:

Dar sa-ncepem lucrul

Si s-avem mult spor

Azi lucreaza fiecare

Cu ce poate, cu ce are.

Sosiram la sezatoare

Unde-s fete mandre tare,

Sa cantam si sa muncim,

Lucrul sa vi-l ispravim.

Sezatoare cu voinici,

Fete mari si fete mici.

Asa-si petrec noptile,

Descretindu-si fruntile,

Torcandu-si fuioarele,

Indulcindu-si zilele.

B. Vad c-aveti mandre costume

Si cred ca stiti datini strabune,

Transmise chiar de la daci,

Stramosii nostri adevarati.

F: Portul meu cel romanesc

E usor ca sa-l ghicesti

Fata-i imbracata-n ie

Fata-i stransa-n betelie

La mijloc cu cingatoare

Si obrajii ca o floare

Baietii au toti itari

Cusme uite-asa de mari

La mijloc cu braie late

Strans legate intr-o parte

Si se leagana in joc

Uite-asa, asa cu foc.

Iata-ma, sunt romancuta,

Cam micuta, dar draguta.

In picioare-am opincuta

Si la brau port tricolor,

In cap, naframa cu flori.

Am altita-n patru ite

Si pumnasi, mititelasi

Poale mandre c-ale mele,

Mititele, frumusele,

Spuneti, care fata mare

Se faleste ca le are?

Am sortulete frumoase

Cum le stie mama coase.

Si la gat mi-am pus margele

Tot dintr-ale mamei mele.

Iata-ma, sunt romancuta,

Cam micuta, dar draguta.

Iata-ma, sunt romanas.

Tata zice ca-s fecior,

Iara mama: puisor.

Ma imbraca, ma gateste

Uite-asa pe romaneste:

Cu opinci cu zurgalai,

Cum sta bine la flacai,

Si cu cusma pe-o ureche,

Ca sa le fiu drag la fete.

Mult imi place sa iubesc

Portul nostru romanesc:

Alba ia cu altite,

Cu ciucuri si lamaite,

Si bundita ca un lan,

Picurata cu margean,

Si cu spice si cu fluturi,

De la vechile-nceputuri.

Desenat cu ac vrajit,

Rade braul valurit,

Sub sumanul gros de lana,

Cu flori albe de fantana;

Chiar si traista uneori

Parca scapara de flori.

- Deschide , mandruto, usa,

C-a rasarit gainusa!

-Lasa, bade, sa rasara.

De ce n-ai venit de-aseara?

-N-am venit, ca n-am putut,

C-am fost bolnav si-am zacut.

Cand era sa vin la tine,

Striga mama dupa mine:

-Mai baiete, fii cuminte,

Sa nu scoti fata din minte!

Sapte saptamani de post

De cand la mandra n-am fost,

Iar acuma, cand m-am dus,

Am gasit lacatul pus.

Se poate canta :„Si-o zis mama ca mi-o da…”

-Firisor de iarba neagra,

Draga, dragulita draga,

De ce porti camașa neagra?

-Ia, o port c-asa mi-i draga,

Ca mi-i iubita bolnava.

Si-i bolnava, zau, de-o mana,

N-a spalat camasi de-o luna.

-Da-o-ncoace s-o spal eu

Cu apa de la parau.

Foaie verde iarba noua,

Ti-as spala camasi vreo noua.

Numai sa te vad eu bine,

Ca te uiti numai la mine.

M-a-nvatat mama sa cos

Si pe fata si pe dos.

Cand lucrez, mama priveste,

Cand fac rau, ma dojeneste,

Acu-i mic si ata-i groasa,

Cine poate sa mai coasa?

Dragi mi-s sezatorile,

Ca sa joc, sa chiuiesc,

Bine sa ma-nveselesc!

Cine e mai bun la gura,

Sa ne zic-o strigatura!

Bine-i vara-n camp cu floare,

Dar mai bine-n sezatoare,

Cine-a starnit sezatorile,

Aiba ochi ca florile

Si fata ca zorile,

Glasul ca privighetorile.

Harnica-i mandruta mea,

Toate stie a lucra,

Dintr-o suta de fuioare

A facut o strecuratoare.

Ea se uita in oglinda

Si lucrul il lasa balta,

Ca poate-o veni mama

Ca sa-i faca toata treaba.

cantec: Azi am sa crestez in grinda

Mi-a spus mama sa joc sus,

Dar de furca nu mi-a spus.

Cand vad furca si cu fusul,

Parca-i ursarul cu ursul.

Cate zile-n saptamana

Ma doare-un picior si-o mana,

Dar cand vine duminica,

Nu ma mai doare nimica.

Am adus aici bucate

Fierte coapte si sarate

Dulci si reci si mai fierbinti

Pana va mai odihniti

Hai luati, poftiti.

O fetita:

Foaie verde de lamaie

Zi o gluma, mai badie.

Un baiat:

La mandra cu fusta creata

Sta cenusa pe sub vatra

Numai mata se trudeste

Cand si cand o rascoleste

Si fuiorul sta in pod/Numai soarecii il rod.

Un baiat:

La mandruta jucausa

Sta gunoiu dupa usa

Si podeaua nespalata

Si-a ramas nemaritata.

Un baiat:

Un hot a intrat sa fure niste ceapa dintr-o gradina.

Iaca si stapanul pe urma lui!

-Ce cauti aici, mai hotule!

-Aoleu! Vantul m-a aruncat, saracan de mine!

-Da, nu te-am vazut eu cum smulgeai cepe?

-Ba nu zau! M-am apucat de ea sa nu ma ia vantul.

Un baiat:

Foaie verde si-o lalea

Hai sa mai cantam ceva.

Cantec : ” Fusul”

B5: Dar unde e badea Ion?

Toti: Care? Care?

B5: Care! Care! Creanga! Ca nu am de gand sa mor de urat in asta seara!

Cr: Sunt aici!

B5: Nici nu te-am vazut, badie. Ce stai asa ingandurat. Poate s-a intamplat ceva?

Cr: Ba! Nu s-a intamplat nimic.

B5: Atunci?

B6. Ia las-o balta si mai deapana-ne inca o data povestea copilariei tale ca atat de mester esti la povestit!

I.CR. Astazi vom porni intr – o calatorie .

Nu –i o calatorie oarecare

Cu tren , tramvaie , masini , autocare .

Nu . Astazi vom merge, iubiti copii ,

In lumea povestilor .

Plecarea insa-i din realitate

Caci stiti ca este foarte adevarat

Precum c-am fost si eu odata un baiat


Ghidus , istet si tare nazdravan ,

Care –am muncit din greu si an de an ,

Am invatat si –am fost invatator .

Multe povesti am daruit copiilor

Stiti cum ma cheama !

Stie o lume intreaga .

Da . Sunt povestitorul Ion Creanga .

Atentie , pornim , sa dam semnalul

Semnalul nu –i din basme , nu-i fantezie

Ci –i din ,, Amintiri din copilarie ’’ .

Cr: „Stau citeodata si-mi-aduc aminte, ce vremi si ce oameni mai erau in partile noastre, pe cind ma ridicam eu dragalita-Doamne, baietas la casa parintilor mei in satul Humulești, din targ, drept peste apa Neamtului”

B: S-apoi Humulestii si pe vremea aceea nu erau numai asa un sat de oameni fara capatai, ci sat vechi razasesc intemeiat in toata puterea cuvantului

F: cu gospodari tot unul ca unul,

F: cu flacai voinici si fete mandre, care stiau a invarti si hora, dar si suveica, de vuia satul de vatale in toate partile

B: Si mai era in sat un cinstit parinte Ioan, om vrednic si cu bunatate.

F: Din indemnul lui s-a facut chilie pentru scoala la poarta bisericii.

Cr: Mai era si badita Vasile a Ilioaiei, dascalul bisericii, un holtei zdravan, frumos si voinic, ce a adunat o multime de fete si baieti la scoala printre care eram si eu, un baiet prizarit, rusinos si fricos si de umbra sa.

B: Badita Ioane, dar ce era cu sfantul Nicolae „facatorul de vinatai”?

Cr: Pai, sa va zic pe rand. Cea dintai scolarita a fost Smarandita popii, o zgatie de copila agera la minte si asa de silitoare de intrecea mai pe toti baietii si din carte dar si din nebunii. Ne trezim noi intr-o zi cu parintele si cu mos Fotea ce adusese un scaun.

F: Cu numele de „Calul Balan”?

Cr: Da! Si un dragut de biciusor de curele, impletit frumos.

F: Cu numele de „Sfantul Nicolae”?

Cr: Cum altfel! Pentru cei ce vor face greseli la citit.

F: Biata Smarandita! Tocmai atunci s-o umfle rasul. Pacatul ei.

F: A primit-o atunci ea, de sarea camesa de pe dansa si plangea ca o mireasa.

Cr: Incalecam noi „Calul Balan” si pentru durerile cuvioaselor muste si ale cuviosilor bondari ce-au patimit din pricina noastra.

B: E adevarat, badie, ca in lipsa parintelui sau a dascalului, intrati in tintirim, tineati ceaslovul deschis si cum erau filele unse trageau mustele si bondarii la ele si cand clampaneati ceaslovul

Cr: ..cate 10-20 de suflete prapadeam deodata – potop pe capul mustelor!

F: Asa eram noi toti la varsta ceea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce o zice.

F: (catre I.Creanga) Ziceai mai inainte de Smarandita. Am auzit eu ca nu numai din cauza copilariei asteia ai suferit.

Cr: Am suferit?

F: Da de pe urma Irinucai si a fiicei sale?

B: Care Irinuca? Cea din Brosteni ,, ce avea o cocioaba veche de barne cu ferestile cat palma si acoperita cu scanduri?

Cr: Da, da, aceea! Era o femeie nici tinara, nici tocmai batrana, dar lucra sarmana ca un barbat pentru nimic: 2 boi, un tap si doua capre raioase si slabe

F: Da, dar avea ea o fata lalaie si balcaza de-ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa.

Cr: Mai strasnice erau caprele cele din tinda de la care eu si fiica Irinucai ne-am umplut de raie capreasca de nu am putut scapa de ea un post intreg.

F: Si este adevarat ca doar bunica i-a venit de hac raiei?

Cr: Da. A scos un ulcior cu dohot de mesteacan, ne-a uns din crestet pana in talpi cate 2-3 ori pe zi si noapte, si sus cu noi, pe cuptor la cald.

F: Da, buna femeie a fost Nastasia, bunica dumitale, badie. Imi povestea mama ca era miloasa din cale-afara. Carne de vita nu manca fiindca-i era mila de dobitoc. Cand se ducea la biserica, bocea toti mortii din tintirim fie ruda, fie strain, mai prapadindu-se plangand.

Cr: Ei, insa mama nu semana deloc cu bunica, ea fiind vestita prin nazdravaniile sale si vorbele sale. De multe ori zicea: „Iesi copile cu parul balan afara si rade la soare, doar s-a indrepta vremea”. Si vremea se indrepta dupa rasul meu.

F: Si mai facea matusa Smaranda cate un cuptor zdravan de alivinci si placinte cu poalele-n brau si parpalea niste pui tineri la frigare pe care ii tavalea prin unt de-ti lingeai si coatele, de se aduna toata mahalaua si le crapau falcile mancand.

Cr: Uite la mine ce Ion am crescut si cand te gandesti ca eram un Ionica, „un bot cu ochi”, „o bucata de huma insufletita de la noi din sat”, „ce cresteam slavit de lenes si bun de harjoana”.

B: Cum lenes, badie? Nu matale-ti spuneau Ionica Torcalau, de intreceai si fetele la tors?

Cr: Asa e. Dar oricum, cate nu faceam, cu varf si indesate. De parca acum se intampla Cand punea mama laptele la prins, eu, fie post, fie dezlegare, de pe-a II-a zi

B: Stiu-stiu Incepeai a linge grosciorul de pe deasupra oalelor si tot asa in toate zilele pana ce dadeai de laptele prins. Si cand cauta mama sa smantaneasca oalele, „smantaneste Smaranda, daca ai ce!”

Cr: Poate c-au luat strigoaicele mana la vaci, ziceam eu. Primeam vreo 2-3 amenintari si faceam alta.

B: Ai facut-o gogonata si atunci vara, pe-aproape de Mosi, cand ziua amiaza-mare te-ai furisat din casa drept la mos Vasile, dupa cirese.

B. Stim noi! Stim noi! Iata cum s-a intamplat!

Eu sunt Nica cel hazliu

Și de pozne ma cam țiu.

Chiar acum veți afla

Cate mi s-or intampla…

( sceneta ”La cirese”)

Cr: Si nu ca sa ma laud, dar cuminte eram.

F1: Prin somn nu cereai de mancare.

F2: Daca te sculai, nu asteptai sa-ti dee altii de mancare.

F1: Si cand era de facut ceva treaba o c-am rareai de pe-acasa.

F2: Iar cand te lua cineva cu raul, putina treaba faceai, iar daca te lua cu binisorul – nici atata.

F1: Iar cand te lasa din capul dumitale faceai cate o dragulita de trebusoara

I.Cr: Cum sa nu! Bunaoara intr-un an, pe aproape de Sfant-Ilie i se gramadise mamei o multime de trebi, care mai de care.

F: Iar dumneata, ca fiind un cuminte si jumatate, ai lasat-o pe mama asa singurica.

F: Si ai sparlit-o la balta, nu?

F: Pai cum era sa stea baiatul in casa pe-o arsita ce era in ziua ceea?

I.Cr: Asa ma gandeam si eu si-am patimit.

F: E adevarat, ca o prea intrecusei cu timpul si mama, biata, lasa treburile balta si fu nevoita sa porneasca dupa dumneata?

I.Cr: Adevarat (oftand)

F: Pai, trebuia baiatul sa arunce pietrele in stoalna unde se scalda: ba pentru Dumnezeu, apoi pentru diavol, si-apoi de la inceput.

B: Si-apoi si lespegioare de piatra fierbinti trebuia sa le puna la ureche, scotand apa din urechi.

B: Mama te urmarise, iti lua hainele si cu tot cu haine pleca acasa?

I.Cr: Asa e! Sa fi stiut ce rusine aveam sa trag

B: Cum sa nu? Doar te priveau niste fete ce erau la balta, sa ghileasca panza.

I.Cr: Si au vazut intamplarea asta toata cu mama, cu hainele luate si-si dadeau doar ghiont.

F: Eu stau, badie, si ma gandesc cum te-ai furisat prin huditi si gradini?

B: Ba n-o fi fost poate atat de rau, daca nu ar fi fost cainii lui Trasnea si dumneata fara haine, cu pielea goala.

F: Ei, ai mai fi stat dumneata, cat ai fi stat dupa gard, dar vorba ceea: „Goliciunea inconjoara, iar foamea da de-a dreptul” si asa ugilit te-ai infatisat in fata mamei rusinat

B: Da ,rusinat si zicand: „Mama, bate-ma, ucide-ma, fa ce vrei cu mine, numai da-mi ceva de mancare, ca mor de foame”.

I.Cr: Pai, sa va mai zic si alta: ma trezeste mama intr-o dimineata, zicandu-mi: „Scoala, duglesule, inainte de rasaritul soarelui, iar vrei sa te pupe cucul armenesc si sa te spurce ca sa-ti mearga bine toata ziua?”

B: Stim, stim noi! (sceneta ”Pupaza din tei”)……………

I.Cr: Vreau sa va spun ca sunt mandru de voi, vazandu-va ardoarea cu care lucrati si cu ce iscusinta manuiti instrumentele

B: Pai, badita Ioane, nu stii dumneata ca la Humulesti torc si fetele, si baietii, si femeile, si barbatii?

B: De fac niste sarbatori si petreceri de mai mare dragul?

B: Iar la fiecare sezatoare este cate un „Creanga” care povesteste intamplari din copilarie.

B: Si-o fi poate si el cum erai dumneata: „un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita

B: „Care nici frumos pana la 20 de ani, nici cuminte pana la 30

B: „Si nici bogat pana la 40”. Dar citindu-ți povestile putem spune: Bogati cum anul asta, cum in anul trecut si de cand il avem pe Maria-sa,Creanga, nu stiu zau de am fost .

CR. Le-ați aranjat pe toate ca sa ma simt ca la mine acasa…Și cuptorul….ce frumos e cuptorul….

B. Da,badie, dar mai lipsește ceva de acolo….Impreuna cu doamnele iți vom pregati o surpriza…Mergi la masuța de scris,iar noi ne vom apuca de treaba…Vei vedea in curand despre ce e vorba…

CR. Bine….bine….sa vedem…

Doamna: Așa cum observați din materialele primite pe masuțe vom realiza ”motoceii” pe care mama Smaranda ii lega de horn de crapau mațele jucandu-se cu ei…Mulți știți de la parinți cum se fac acesti ciucurași,deci ne va fi mai ușor: intai luam cele doua cerculețe deja taiate și infașuram ața peste ele; apoi se ia forfecuța și se taie printre cele doua cartonașe; cu un șnuruleț legam bine ,apoi taiem cartonașele; aranjam puțin și obținem ciucurașul. Spor la treaba.

B. Mulțumim,mulțumim,dar nu putem lucra așa ,ca doar suntem la șezatoare.

Foaie verde de bujor

Haideți sa muncim cu spor

Și sa spunem: ghicitori,

Glume,snoave, poezii

Framantari de limba, / Știi???

  1. DA. Iși spune numele cantand

Iși crește puii inșeland

Familii de pasarele

Lasand oua-n cuib la ele?

F. Pe asta o nimeriți :

Harnica-i și apriga

Are-n gura numai miere

Iar in coada țepi și fiere.

O eleva:

Fiti numai ochi si urechi:

….Un povestitor mai vechi

Ce- a scris mult pentru copii,

Cine credeti ca o fi?

Va mai spun ca viata- ntreaga

Cartea i- a fost tare draga!

Este……………………….

toti

Un elev:

Tuturor li- e cunoscut,

Dar stiti unde s- a nascut?

Iarasi nu- i greu sa ghicesti,

Este satul………………….

Cei din sala:

HUMULESTI

B.        Cine-i mic și subțirel,

Și-ndragește frumușel

Raurile-n cruciulița

De pe ia cu altița?

F.      Frunzulița grau marunt

Vreau o gluma sa ascult.

B.  Apoi eu am sa va spun una:

-Mai, vere Ghita, imprumuta-ma cu 40.000lei.

-N-am verisorule, decat 20.000lei la mine.

-Bine da-i incoa, cu restul imi ramai dator.

F. Foaie verde floare albastra

M-apuca asa, deodata

In oglinda sa ma vad

In par floare sa-mi asez.

(Fata canta cantecul ,, La oglinda”( o strofa)

F. Cine e mai bun de gura

Sa zic-o framantatura….

B. In tamplaria unui tamplar s-a intamplat o intamplare. Alt tamplar care din intamplare auzise de intamplarea intamplata tamplarului, s-a dus sa vada, ce s-a intamplat tamplarului din tamplarie si din intamplare s-a lovit cu tampla de tampla tamplarului.

F: Carutasul cara cartile carturarului cu carul.

B: Un mos cu un cos

In cos un cocos

Mosul cu cocosul

Cosul – cu cocosul.

F: Un cascat cu casca casca langa cascada.

F: Traieste Tindala-n tinda

Trandav trantorul se-tinde.

F: Un cocostarc se ducea la cocostarcarie sa se descocostarcareasca.

F. Foaie verde cingatoare

Ia mai zi o ghicitoare.

B. Capra asta e cat zece

Nici un lup nu o intrece

Dintr-o suta poti s-o vezi

Ca e

Ursul asta ,mai Ilie



Este tare necajit

Fiindca toata lumea stie

Ca e ..

Pus pe lacoma babuta

Un cocos trecu prin ani

Cu nastrusnica-i punguta

In care erau

De e cuc,atunci gresesc

Ar fi cuc, da-i armenesc

Ar fi ceas si nu-i.Dar ce-i?

Este ..

Bilisoare rosioare

Stralucesc frumos in soare ;

Cu coditele perechi

Sa le pui dupa urechi .

Ce-s ?

B.     Treaba-aproape e sfarșita

Vin” , badie, și te uita!!

Și-ți vei aminti cu dor

De motoceii de la cuptor.

I.CR. Tiii,voi baieței și fete,

Ce surpriza-ați pregatit

Motoceii ii voi pune

La cuptorul alb,vopsit.

B: Ce ne-ai pregatit ,badie,

La masuța dumitale?

Cat lucraram motoceii

Pareai ingandurat tare.

I.Cr. Așa este,mai baieți,

Incercam sa ma invaț

Cu metodele moderne

Pe care le folosiți.

Tablița nu mai exista

Tibișirul tot așa

Acuma aveți computer,

Xerox,videoproiector,

Scanner,CD,imprimanta,

De nu le știu pronunța.

Ajutat de d-na voastra

Un concurs v-am pregatit

Cate unul din echipa

Va raspunde negreșind.

I. D-na inv. le explica modul de lucru pe cele patru echipe.Fiecare va primi un nume,ales prin tragere la sorti: ”LA CIRESE”,”PUPAZA DIN TEI”,”LA SCALDAT”,”CALUL BALAN”.Apoi vor primi cate o fisa ,pe care o vor rezolva . Acestea vor fi corectate de badia Creanga ,iar greselile vor fi insemnate cu creta pe tablita ,asa cum pațea Nica.Va castiga echipa care va avea mai puține greșeli.

II. Dupa terminarea fișelor se va trece la al doilea concurs numit STII-SPUNE-CASTIGA”(power point),unde se va continua insemnarea greselilor pe tablita.

III. Urmeaza al treilea concurs numit ”RECUNOAȘTE PERSONAJUL”(power point).

Badita Creanga va anunta greselile echipelor care se vor aduna cu cele de la concursurile celelalte,afland astfel echipa castigatoare.

In final elevii vor primi cate un jeton reprezentand o fața pe care o vor anima in functie de felul in care s-au simtit astazi la aceasta activitate (vesel sau trist).Pe cealalta parte vor nota in partea stanga episodul care i-a impresionat cel mai mult din Amintirile lui Ion Creanga pentru ca i-au amintit de o experienta proprie,iar in partea dreapta vor detalia patania in doua-trei propozitii (metoda-Jurnalul cu dubla intrarea).

In acest timp invitatii din sala vor completa jetoanele primite cu fete vesele sau triste (in functie de felul in care s-au simtit ),precum si punctele tari si slabe ale activitatii.

Badia primeste jetoanele elevilor pe care incearca sa le citeasca pentru a-si forma o parere.Apoi le asaza in copacul ecologic . Le multumeste copiilor pentru aceasta activitate:

Va multumesc pentru toate cate ati facut pentru mine ,dar mai ales pentru faptul ca nu m-ati uitat.Acum sa va zic si eu cateva:

Foaie verde bob naut

Timpule iute-ai trecut

Si……dragi copii, e vremea sa mergem si pe la casele noastre,vorba ceea:”Calatorului ii sta bine cu drumul”.

Haideti ,fratilor,cu mic cu mare,

Pe la casa cui ne are.

Foaie verde trei granate

Va dea Domnul sanatate

Lumina si spor la toate!

Activitatea se incheie cu un cantec pentru Ion Creanga (pe melodia lui Andri Popa):

Cine cu har povesteste

Si inima ne-o-ncalzeste

Ne face sa fim si noi

Ai povestilor eroi.

Cine n-a furat cirese

Si la scaldat n-o zbugheste

Asa cum a facut el

Cand era mai mititel.

Tot ce-n Amintiri ne spune

Sunt traite , nu sunt glume

Si le-a lasat mostenire

Pentru-a patriei cinstire.

Cate talcuri nu gasesti

Povestile cand citesti

Vezi Prostia omeneasca

Si –ntelepciunea romaneasca.

Noi copiii il iubim

Prieten bun il socotim

Cand prea bine nu ne este

Ne-ascundem intr-o poveste.

refren

E ROMAN SI E IUBIT,

ION CREANGA CEL VESTIT!!!

ECHIPA ………………………………

FIȘA DE EVALUARE

Scrie cuvintele potrivite in spațiile libere din textele de

mai jos:

a). „Intr-o duminica a venit la noi …. mamei, bunicul meu … Creanga din Pipirig. Vazand si el … iscata intre …. si mama din …. mea, a zis:

Lasa, mai ……………… si Smaranduca, nu va mai ingrijiti atata, ca am sa ieu …………….. cu mine si am sa-l duc la …. ,cu Dumitru al meu…”

b). ”- Ia poftim de ……….. pe Balan, jupaneasa! zise ……………….,de tot posomorat, sa facem pocinog sfantului ……………………. cel din cuiu.”

c). ”- Ia lasa-i și tu,mai nevasta,lasa-i sa se bucure și ei de ………………. mea,zicea tata ……………. huța. Ce …. pasa? ”

d). ”- Ție , omule,așa ți-i a zice,ca nu șezi cu danșii in ……………. toata ziulica, sa-ți scoata peri …………..,manca-i-ar pamantul sa-i ……………….., Doamne,iarta……..!”

Descriptori de performanța

FOARTE BINE

BINE

SUFICIENT

completeaza corect intre 17-18 cuvinte din 18.

-completeaza corect intre 13-16 cuvinte din 18.

-completeaza corect intre 8-12 cuvinte din 18.

IATA SI CATEVA POZE DIN TIMPUL PARTENERIATULUI

Oval: Nu putea lipsi….pupaza…Am realizat teiul ecologic (cocoloase de hartie )

pe care l-am folosit la sceneta ”Pupaza din tei”

Oval: Ne-am unit fortele si-am plecat sa cotrobaim prin poduri si unghere dupa tot felul de obiecte vechi pentru realizarea muzeului etnografic.


Am realizat ”Roata timpului”- din Humulesti de la ”prichiciul vetrei cel humuit unde lega mama o sfara cu motocei la capat de crapau matele jucandu-se cu ei” pana la omul matur ,cand sprintar si inselator e gandul omului pana ce intra in mormant”.

Oval: portofoliul ION CREANGA


Si iata ca a sosit si ziua de 25 martie 2009.

Zapada nu i-a impiedicat pe invitati sa soseasca….

…..iar noi eram GATA: lucreaza fiecare,cu ce poate,

cu ce are…Suntem ajutati de doamna sa realizam

”motoceii”pentru badita Creanga.

De-amu ii vremea sa mearga fiecare ….pe la casa cui il are….;cu parere de rau il parasim pe badia….





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Fisa de lucru Operatii cu radicali
Zonele defavorizate
CONCEPTIA EDUCATIEI LINGVISTICE SI LITERARE
PROIECT DE LECTIE MATEMATICA CLASA I Compararea numarului de elemente a doua multimi
REFERAT : AMENAJAREA BAZELOR SPORTIVE - Excursie scolara cu ridicarea unei tabere de corturi-durata: o saptamana pentru scolari cuprinsi intre 10-14 a
PROIECT DIDACTIC CLASA: a II-a Cunoasterea mediului -In livada
Mentorul si mentoringul
EDUCATIA ADULTILOR IN SISTEMUL PREUNIVERSITAR




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu