Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » didactica » didactica pedagogie
PROIECTAREA SI PLANIFICAREA - EDUCATIE FIZICA

PROIECTAREA SI PLANIFICAREA - EDUCATIE FIZICA



PROIECTAREA SI PLANIFICAREA - EDUCATIE FIZICA

1.PROIECTAREA DIDACTICA

Definitie: „ proiectarea reprezinta activitatea de anticipare si pregatire a tuturor demersurilor pe care le inplica procesul instructiv si care are drept scop asigurarea eficientei acestui proces”. ( M. Epuran, 1977).

Conceperea procesului didactic an persectiva rationalizarii, prin desing, confera acestuia eficienta, clarviziune, rigurozitate procedurala si vine in intampinarea exigentei de planificare si deliberare a activitatii instructiv- educative.

Desingul instructional consta in (V.De Landsheer):

Definirea obiectivelor, la una sau mai multe nivele;

Formularea de teme de lectie care sa asigure invatarea in sensul dorit;



Stabilirea unor metode si mijloace;

Propunerea unor instrumente de evaluare a predirii si invatarii;

Formularea recomandarilor.

Autorii Jinga, Ioan si Negret, Ion, 1982, in lucrarea „Predarea si invatarea eficienta”, localizeaza prioiectarea didactica numai la nivelul lectiei, avansand ideea existentei unui algoritm procedural, care coreleaza patru intrebari esentiale intr-o ordine tipic algoritmica. Aceste intrebari esentiale sunt urmatoarele:

Ce vei face ?

Cu ce vei face ?

Cum vei face ?

Cum vei sti daca ceea ce trebuie facut a fost facut ?

Specialistii spun ca intrebarile sunt etape, iar solutiile la raspunsuri sunt operatii alefiecarei etape. Sunt in total 12 operatii, iar ordinea executarii lor este mereu aceeasi.

Etapa I

Este considerata cea mai importanta etapa, deoarece de ea depinde celelalte etape.Aici fixam ce vrem sa realizam. Operatiile specifice acestei etape vizeaza identificarea si dimensionarea obiectivelor. Precizarea clara a obiectivelor este conditia fundamentala a proiectarii didactice corecte.

Obiectivele trebuie sa fie concrete, sa fie masurabile, sa fie in concordanta cu programa de specialitate, sa fie compatibile cu timpul avut la dispozitie pentru realizarea lor. Pentru definirea unui obiectiv s-au stabilit urmatoarele norme:

Obiectivele nu vizeaza activitatea specialistului, ci schimbarea care se asteapta sa se produca in urma instruirii elevilor;

Obiectivul trebuie sa fie formulat in termeni expliciti, prin folosirea unor verbe de actiune, care sa indice un comportament observabil al elevilor;

Fiecare obiectiv trebuie sa vizeze o operatie singulara, pentru a usura masurarea si eveluarea;

Obiectivul trebuie sa fie asociat constructiei logice a continutului informational si situatiilor instructive.

Pentru lectie ,obiectivele sunt operationale.

Etapa a II-a:

Aceasta etapa consta in stabilirea resurselor umane si materiale de care se dispune pentru desfasurarea lectiei. Aceasta etapa se mai numeste si de „ analiza a resurselor”. Sunt trei resurse importante:

Continutul invatarii ( informatii, exercitii, probleme) – responsabil profesor;

Capacitatile de invatare ( psihologia celor care invata, interes, aptitudini, motivatie etc.), responsabil elev;

Conditiile concrete ( de timp, spatiu, aparatura ), este resursa cea mai obiectiva;

Operatiile specifice acestei etape a II- a sunt:

analiza calitatii materialului „ materialului” uman cu care se va lucra ( clasele de elevi );

analiza conditiilor materiale concrete.

Etapa a III-a:

Aceasta etapa vizeaza stabilirea strategiilor optime, adica a unor sisteme concrete de metode, materiale si mijloace ( „cei trei M” ) pe baza carora sa se atinga obiectivele propuse pentru lectia respectiva:

-Repartizarea timpului pe verigi,

-stabilirea ordinii de abordare a temelor,

-selectionarea mijloacelor si metodelor,

-stabilirea dozarii,

-stabilirea formatiilor de lucru si a procedeelor de organizare a exersarii .

Etapa a IV- a:

Se mai numeste si „ evaluarea eficientei activitatii curente”. Aceasta etapa este centrata pe eleborarea unui sistem de metode si tehnici de evaluare, care sa fie in concordanta cu obiectivele operationale si continuturile fixate.

2.PLANIFICAREA IN EDUCATIA FIZICA SCOLARA

Planificarea este o activitate complexa ,stintifica,care consta in stablilirea continutului,desfasurarii si finalizarii unei actiuni. La baza realizarii ei sta proiectarea.

In educatia fizica planificarea are o importanta foarte mare si are un grad mare de complexitate determinat de o serie de variabile (Gh.Carstea, 2000):

1.perioada de timp pentru care se elaboreaza

2.conceptia de tip sistemic

3.natura componentelor modelului de educatie fizica

4.locul de desfasurare a ativitatii

5.componenta claselor grupului de elevi

- dupa criteriul sexului

-dupa criteriul nivelului de pregatire fizica si motrica

Cerinte generale necesare in planificarea la educatia fizica scolara (Gh.Carstea, 2000):

1.concordanta cu programa scolara in vigoare

2.concordanta cu particularitatile elevilor

3.concordanta cu baza materiala si cu specificul zonei geografice

4.concordanta cu traditiile din unitatea de invatamant in privinta practicarii unor ramuri sau probe de sport

5.concordanta cu optiunile elevilor pentru practicarea unorforme de practicare a exercitiilor fizice

Rezultatele planificarii sunt documentele de planificare.Exista doua categorii de docomente:

a.documente la nivelul catedrei de specialisti(catedra,comisie metodica)-planul anual de activitate

b.documente individuale de planificare ale fiecarui profesor:

1.esalonarea anuala a unitatilor de invatare(planul anual)

2.planul calendaristic semestrial

3.proiectul unitatilor de invatare

4.planul de lectie(proiect didactic) - obligatoriu pana la obtinerea definitivatului si la toate inspectiile curente sau speciale pentru obtinerea gradelor didactic

2.1 Esalonarea anuala a unitatilor de invatare (planul anual)

Se elaboreaza sub forma grafica ,pentru fiecare clasa si cuprinde:

Indicatorii de recunoastere: anul scolar,unitatea de invatamant,clasa,resurse materiale

Tabelul in care se esaloneaza unitatile de invatare cuprinde:

- numarul de saptamani de scoala si perioadele de vacanta(pe orizontala)

- componentele tematice ale modelului de educatie fizica,adica unitatile de invatare pe care le va aborda in anul scolar respectiv(pe verticala)

- marcarea probelor de control

Etape si cerinte pentru realizarea esalonarii anuale a unitatilor de invatare

1.Consultarea planului de invatamint si a programelor scolare in vigoare

2. Stabilirea probelor de control pe semestre

3.Stabilirea modului de combinare a unitatilor de invatare .

La clasele de inceput de ciclu si la clasele nou preluate(daca elevii nu au fise individuale de evaluare)

este necesara efectuarea unor testari initiale (predictive) care sa ne ajute in esalonarea unitatilor de

invatare.

Intr-o lectie pot fi abordate intre una si trei unitati de invatare din care se abordeaza tot atatea teme de lectie .Exemplu: unitatea de invatare este viteza , iar teme pot fi „viteza de reactie „,”viteza de deplasare” ,viteza de reactie” etc

Lectiile cu doua teme sunt cele mai utilizate si dupa parerea noastra cele mai realiste

Temele pot fi combinate astfel:

- lectiile cu doua teme:

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si o deprindere motrica - dintr-o ramura de sport , din deprinderi de baza(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII)

o deprindere motrica si o calitate motrica-forta sau rezistenta

doua deprinderi motrice - din ramuri de sport diferite; din aceiasi ramura de sport,dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative

doua calitati motrice -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si forta sau rezistenta

- lectiile cu trei teme:

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) ; o deprindere motrica - dintr-o ramura de sport , din deprinderi de baza(clasele I-IV) sau utilitar aplicative(I-VIII) si o calitate motrica-forta sau rezistenta

o calitate motrica -viteza sau capacitati coordinative(indemanare) si doua deprinderi motrice

doua deprinderi motrice din ramuri de sport diferite; din aceiasi ramura de sport,dintr-o ramura de sport si din deprinderi motrice de baza sau utilitar aplicative si o calitate motrica-forta sau rezistenta

In combinarea unitatilor de invatare si implicit a temelor de lectie trebuie sa se tina cont de urmatoarele cerinte:

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatile motrice viteza si capacitati coordinative (indemanare)

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatile motrice forta sau rezistenta

Nu se abordeaza in aceeasi lectie calitatea motrica viteza cu alergarea de viteza proba atletica

Nu se abordeaza in aceeasi lectie alergarea de rezistenta proba atletica cu rezistenta calitate motrica

Se vor aborda teme care sa se sustina reciproc in vederea facilitarii transferului ,ca

mecanism de influentare pozitiva a procesului invatarii(invatarea aruncarii zvarlite cu o mina,solicitata la aruncarea mingii de oina va favoriza invatarea paselor si a aruncarilor la poarta ,din jocul de handbal )

Se va evita programarea in aceeasi lectie a doua unitati de invatare situate in stadiul de invatare

Se va evita programarea unor unitati de invatare care sa fie inrerupte de vacantele scolare (in special cand unitatea de invatare este in faza de invatare)

4.Stabilirea marimii ciclurilor tematice:

In stabilirea marimii ciclurilor tematice(succesiuni de teme din aceeasi unitate de invatare) se va tine

seama de:

dificultatea continutului abordat,

nivelul de pregatire al elevilor

timpul alocat secventele tematice (apoximativ 30-35 minute intr-o lectie)

Marimea diferitelor cicluri tematice:

Calitati motrice 6-8 lectii.Pot fi reluate pe parcursul unui an scolar.

Deprinderi si priceperi motrice de baza 4-8 lectii

Deprinderi si priceperi motrice utilitar aplicative 4-8 lectii

Probe atletice 5- 8 lectii

Jocuri sportive – 60-80% din totalul lectiilor din anul scolar.Aceste cicluri tematice pot fi programate de a lungul anului scolar de mai multe ori.

Gimnastica acrobatica 10-14 lectii

Sarituri cu sprijin la aparat 6-8 lectii

5.Timpul alocat verigilor tematice :

-tema secundara 10-15 minute ( calitati motrice ,deprinderea motrica care nu e in stadiul de invatare)

- tema principala 20-25 minute (deprinderi si priceperi motrice)

6.Locul ciclurilor tematice in structura anului scolar

In stabilirea locului ciclurilor tematice se va tine cont de urmatoarele:

-calitatile motrice, sa preceada deprinderile care solicita aceste calitati

- invatarea alergarii de rezistenta ca tema din atletism ,se programeaza inaintea invatarii alergarii de viteza(pentru ca pasul lannsat in tempo moderat se invata inaintea pasului lansat de viteza

-gimnastica acrobatica si sariturile la aparate se programeaza in sali de sport

-vacantele scolare nu trebuie sa intrerupa ciclurile tematice (cu exceptia gimnasticii si a jocurilor sportive)

2.2 MODELE DE ESALONARE A UNITATILOR DE INVATARE

ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE

CLAS A- I- A

UNITATI

DE

INVATARE

SAPT.

SEMESTRUL  I

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIE

V A C A N T A

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

V A C A N T A

IANUARIE

FEB

i

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

XVII

Nr. lectiei

Capacitatea de organizare

Dezvoltarea fizica armonioasa

Calitati motrice

Viteza

Indemanare

Forta

Rezistenta

Mobilitate si stabilitate articulara

Deprinderi  motrice

de baza

Mers

Alergare

Saritura

Aruncare - prindere

utilitar –

aplicative

Echilibru

X

Tarare

X

X

Catarare

X

Escaladare

X

X

Tractiune - impingere

X

X

Transport

X

Stafete si parcursuri

aplicative

Deprinderi sportive elementare

Atletism

Alergare de viteza

Alergare de rezistenta

Aruncarea mingii

de oina

Gimnastica

acrobatica

ritmica – sportiva

aerobica

Joc

sportiv

Minibaschet

LEGENDA:

PRINCIPALA UNITATE DE INVATARE PRINCIPALA  SE REALIZEAZA IN FIECARE LECTIE, CA SITUATII DE INSTRUIRE STABILITE IN STRUCTURA LECTIEI

UNITATE DE INVATARE SECUNDARA X SE ABORDEAZA SIMULTAN, IN PARCURSURI APLICATIVE

PROBA DE EVALUARE

SEMESTRUL al II-lea

FEBRUARIE

MARTIE

APRILIE

MAI

IUNIE

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

VACANTA

X

XI

XII

XIII

XIV

XV

XVI

XVII


Unitatea Scolara…………..

Profesor……………………

ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE

AN SCOLAR 2008 – 2009

CLASA a IX-a 

CICLURI TEMATICE

UNITATI DE INVATARE

SEMESTRUL I

SEMESTRUL II

SEP

OCTOMBRIE

NOIEMBR.

DECEMBR

IANUARIE

FEBR.

MARTIE

APRILIE

MAI

IUN

CALITATI MOTRICE

Viteza

Indemanare(cap.coord.).

Forta

Rezistenta

. Calit. motr. combinate

PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE

ATLETISM

Alergare viteza

Alergare de rezistenta

Saritura.in lungime

Saritura in inaltime

Aruncarea greutatii

JOC SPORTIV

Baschet

Volei

Handbal

Fotbal

GIMNAST

Acrobatica

Aerobica

Sarituri la aparate

SUSTINEREA PROBELOR DE EVALUARE

A

V

A

G

F

S

S

A

G

A

B

A

R

2.2PLANUL CALENDARISTIC SEMESTRIAL

Elaborarea planului calendaristic anual se face pe baza esalonarii anuale a unitatilor de invatare(planul anual) si ecte un document ce asociaza intr-un mod personalizat , elemente ale programei scolare(obiective de referinta sau competente specifice si continuturi) cu alocarea de timp optima pe intregul an scolar.

Structura planului calendarictic:

Indicatorii de recunoastere

Obiectivele de referinta sau competentele specifice(la clasele IX-XII)

Probele de evaluare

Tabelul cu unitatile de invatare si continuturile tematice repartizate pe parcursul semestrului

UNITATEA SCOLARA

AN SCOLAR: 2008 - 2009

PROFESOR:

PLAN CALENDARISTIC

SEMESTRUL I - CLASA a IX-a

UNITATEA

DE

INVATARE

COMPETENTE

SPECIFICE

CONTINUTURI

NR. ORE

ALOCATE

SAPTAM

VITEZA

Integrarea in activitati motrice variate a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza dobandite

- viteza de executie

- viteza de repetitie

- viteza de deplasare

FORTA

Integrarea in activitati motrice variate a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza dobandite

- forta generala

- forta specifica

- forta statica

- forta dinamica

INDEMANA-RE

Integrarea in activitati motrice variate a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza dobandite

- indemanare generala

- indemanare specifica

ALERGAREA DE VITEZA

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- startul de jos

- lansarea din start

- pasul lansat de viteza

- sosirea

BASCHET

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

. Procedee tehnice - atac:

- pasare si prindere

- dribling alternativ cu inaltimi si ritmuri variate

- aruncarea la cos de pe loc si din deplasare

- oprirea

- pivotarea

. Procedee tehnice- aparare

- scoaterea mingiei din dribling

- pozitii si deplasari specifice

. Actiuni tactice folosite in atac

demarcajul

- depasirea

HANDBAL

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

1. Procedee tehnice folosite in atac

- prinderea si pasarea m. de pe loc si din deplasare

- driblingul simplu si multiplu, cu variatii de ritm si schimbari de directie

- aruncarea la poarta de pe loc si din deplasare

2. Procedee tehnice folosite in aparare

- pozitiile si deplasarile specifice pe semicerc

- blocarea m. aruncate de adversar

- scoaterea m. din dribling

VOLEI

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

Procedee tehnice folosite in atac

- pozitii si deplasari specifice

- pasarea m. inainte si peste cap

- ridicarea m. pentru atac

serviciul de jos si de sus, din fata

2. Procedee tehnice folosite in aparare

- pozitii si deplasari specifice

preluarea cu doua maini de sus, cu 2 maini de jos

blocarea m.

SARITURI APARATE

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- saritura in sprijin departat la capra

- saritura la lada de gimnastica cu rostogolire pe lada aflata longitudinal

SARITURA IN

LUNGIME

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- saritura in lungime cu un pas si jumatate

GIMNASTICA

ACROBATICA

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- elemente acrobatice statice

- elemente acrobatice dinamice

- variante de legari de elemente

UNITATEA SCOLARA

AN SCOLAR: 2008 - 2009

PROFESOR:

PLAN CALENDARISTIC

SEMESTRUL al II-lea  - CLASA a IX-a

UNITATEA

DE

INVATARE

COMPETENTE

SPECIFICE

CONTINUTURI

NR. ORE

ALOCATE

SAPTAM

VITEZA

Integrarea in activitati motrice variate a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza dobandite

- viteza de executie

- viteza de repetitie

- viteza de deplasare

CALITATI MOTRICE COMBINATE

Integrarea in activitati motrice variate a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza dobandite

- viteza in regim de indemanare

- forta in regim de rezistenta

REZISTENTA

Integrarea in activitati motrice variate a deprinderilor si a calitatilor motrice de baza dobandite

- rezistenta generala

- rezistenta specifica

ALERGARE DE REZISTENTA

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- startul de sus

- pasul lansat in tempo moderat

- alergarea in pluton

- alergarea de stafeta

BASCHET

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

1. Actiuni tactice folosite in aparare

- marcajul adversarului cu si fara minge

- pasare, prindere, dribling

- aruncare la cos de pe loc si din deplasare

- oprirea si pivotarea

- depasirea

- contraatacul

2. Regulile jocului

- pasi, dublu dribling, fault

- informatii din baschet

FOTBAL

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

1. Procedee tehnice folosite in atac

- lovirea m. cu laba piciorului si cu capul de pe loc si din deplasare

- preluarea m. cu piciorul si pe piept

- conducerea m. liber si in prezenta adversarului

2. Procedee tehnice folosite in aparare

- deposedarea din fata si din lateral

- demarcajul

- depasirea

VOLEI

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

Actiuni tactice folosite in atac

- asezarea pe teren pentru primirea m. la serviciu

- combinatii in atac cu 2-3 loviri ale m. din doua zone apropiate

Actiuni tactice folosite in aparare

- sistemul de aparare cu jucatorul din zona 6 avansat

- blocaj individual

Regulile jocului

- atingerea fileului, calcarea liniei de centru si la serviciu, dubla sau condusa

GIMNASTICA

AEROBICA

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- pasi de legatura

- pasi de baza:

- GRAFE FINE

- LUNGE

- KNE

- STEP TOUCH

- legari de pasi baza si legatura

GIMNASTICA

ACROBATICA

Aplicarea cunostintelor si a deprinderilor tehnico-tactice insusite in intreceri si concursuri specifice, disciplinelor sportive, respectand regulile de baza

- elemente acrobatice statice

- elemente acrobatice dinamice

- variante de legari de elemente

2.3 PROIECTUL UNITATILOR DE INVATARE

Proiectarea unitatilor de invatare se realizeaza conform particularitatilor de dezvoltare, invatare,consolidare si perfectionare a continuturilor din programa scolara,alese de profesor pentru a fi transmise elevilor( conform planului calendaristic).

Structura unitatilor de invatare:

Indicatorii de recunoastere(clasa,anul de instruire,numarul de lectii alocate,perioada de realizare,durata de exersare in lectie,continuturile supuse instruirii

Tabelul care cuprinde:

-numarul lectiei

-obiectivele de referinta sau competentele specifice

-detalieri de continut

-activitati de invatare

-resurse

-evaluare

PROIECTAREA UNITATII DE INVATARE: ATLETISM – SARITURA IN LUNGIME CU 1½ PASI IN AER

CLASA a IX –a NR.DE LECTII: 6

ANUL DE INSTRUIRE I PERIOADA : OCTOMBRIE

Nr. lectii

Comp.

Spec.

Detalieri de continut

(teme de lectii)

Obiective operationale motrice

STRATEGII DIDACTICE

RESURSE

Evaluare

Proc. Metodice de exersare

Mijloace de instruire

Modalitati de organiz. a colectivului ti exersarii

Materiale

Temporale

Bataia unilaterala- invatare

Sa execute bataie si desprindere pe acelasi picior

Exersare analitica

- Pas saltat succesiv;

- Pas sarit succesiv;

- Batai si desprinderi repetate, precedate de 3,apoi de 5 pasi de alergare.( Desprinderea mai lunga decat inalta iar aterizara se face pe piciorul de avantare).

Linie pe 2 -3 randuri

Teren plat

10 min.

Executarea bataii pe acelasi picior

Aterizarea- invatare

Sa marcheze aterizarea pe piciorul de avantare;

Sa marcheze aterizarea pe ambele picioare

Exersare analitica

- Cu élan de 5-7 pasi, sarituri pe diferite obiecte( de preferat lada de gimnastica), cu aterizare pe piciorul de avantare.( Se insista pe ridicarea aproape de orizontala a coapsei piciorului de atac si extinderea completa a piciorului de impulsie. Coborarea de pe obstacol pe piciorul de bataie, cu continuarea a cativa pasi de alergare.

- Cu élan de 5-7 pasi, 9-11, 13-15pasi, sarituri peste diferite obiecte( se prefera stacheta), aterizare pe ambele picioare, pe saltele sau in groapa de nisip.( inaltimea obstacolului 40-60 cm.)

Coloana cate unu

Groapa de nisip

10 min

Evidentierea fazei de aterizare

Zborul cu 1 ½ pasi in aer - invatare

Sa marcheze pasul sarit in timpul zborului

Exersare analitica

Exersare globala

- Elan de 7-9 pasi, bataia pe lada de gimnastica, desprindere in pas sarit, aterizare pe ambele picioare.

- Cu élan de 9-11 pasi, 13-15 pasi, desprindere in “pas sarit”, coborarea piciorului de avantare, concomitant cu pendularea inainte a piciorului de bataie, aterizare in fandat, cu piciorul de bataie in fata.

Coloana cate unul

Groapa de nisip

10 min.

Masurarea pasului sarit in timpul zborului

Saritura in lungime cu 1 ½ pati in aer -

Sa mentina pasul sarit in timpul zborului

Exersare globala

- Elan de 7-9 pasi, bataie libera, atingerea cu mana in timpul zborului a unui reper suspendat.

- élan de 9-11,13-15 pasi, bataie libera si desprindere in “pas sarit”, cu tendinta realizarii unui zbor cat mai lung, aterizare fara graba, pe piciorul de avantare.

Coloana cate unu

Groapa de nisip

10 min.

Evidentierea zborului

Saritura in lungime cu 1 ½ pasi in aer -

Sa execute bataia in zona delimitata

Exersare globala

- Saritura in lungime cu élan de 9-10 pasi , bataia in zone delimitate (50cm)

Coloana cate unu

Groapa de nisip

10 min.

Realizarea bataii in zona delimitata

Saritura in lungime cu 1 ½ pasi in aer -

Sa execute bataia in zona delimitata

Exersare globala

- Saritura in lungime cu élan de 9-10 pasi, bataia in zone delimitate (50cm).

- Sarituri integrale, cu élan etalonat de 13-15 pasi, cu efort mare si maxim.

- Saritura in lungime, in conditii de intrecere cu bataie in zone delimitate.

Coloana cate unu

Groapa de nisip

Realizarea sariturii integrale, in conditii de concurs









Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Parametrii apelor curgatoare si statatoare
Pedagogie Economica
PATRU TIPURI (SAU MODELE) PROSPECTIVE ALE SISTEMULUI SOCIAL
Invatamantul special
PROIECT DE LECTIE Limba si literatura romana Clasa: a VIII-a Propozitia circumstantiala de loc (CL)
Corelatia dintre pedagogie si psihologia varstelor
Teoria structurii oportunitatilor (Roberts 1977, 1997)
PROIECT DIDACTIC CLASA:a II-a Limba si literatura romana - Textele narative:,,Cele patru piersici”,dupa o poveste populara




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu