Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice
Acasa » didactica » didactica pedagogie
TULBURARILE DE SCRIS-CITIT (dislexo-disgrafia, alexia-agrafia)

TULBURARILE DE SCRIS-CITIT (dislexo-disgrafia, alexia-agrafia)




TULBURARILE DE SCRIS-CITIT

(dislexo-disgrafia, alexia-agrafia)

Federatia Nationala de Neurologie (1968) Definitie: Dislexo-disgrafia = tulburarea manifestata in invatarea cititului in ciuda unei instruiri conventionale, a unei inteligente adecvate si a unor factori socio-culturali oportuni (corespunzatori).

Dislexo-disgrafia = o tulburare la copiii care in ciuda experientei de clasa conventionale nu pot dobandi abilitatea de a citi, a scrie, de a silabisi corespunzator abilitatii lor intelectuale

Verza 1983 - Tulburarile lexico-grafice sunt incapacitati paradoxale, partiale (dislexo-disgrafia), in invatarea si formarea deprinderilor de scris-citit (alexie-agrafie = incapacitati totale), ce apar ca urmare a existentei unor factori psihopedagogici necorespunzatori, a insuficientilor in dezvoltarea psihica, a modificarilor morfo-functionale de la nivelul SNC. A deficientelor spatio-temporale, a psihomotricitatii si care se manifesta prin confuzii frecvente intre grafemele si literele asemanatoare, inversiuni, adaugiri, substituiri de litere si grafeme, plasarea defectuoasa in spatiul paginii a grafemelor, neintelegere completa a celor citite sau scrise, lipsa de coerenta logica, a ideilor de scris.



Exista o terminologie larga, majoritatea termenilor sunt de natura medicala.

Ambliopia cuvantului, bradilexie, tiflolexie, cecictate scriptica. Etc.

Etiologia tulburarilor de scris-citit, Launay

insuficientele functionale ale elaborarii limbajului

insuficientele ale indemanarii manuale

insuficientele ale schemei corporale si a ritmului

Fichot :

lipsa omogenitatii in lateralizare

stangacia, insotita de o lateralizare incrucisata

Alti factori:

factori educationali negativi

bilingvismul

slaba dezvoltare intelectuala

fragilitate psihica

locul ocupat de copil in raport cu ceilalti frati

Formele si manifestarile tulburarilor de scris-citit

  1. Dislexo-disgrafia propriu-zisa (specifica), manifestata printr-o incapacitate paradoxala in formarea abilitatilor de a citi si a scrie. Dificultatile cele mai pregnante apar in dictare si in compunere. Subiectii nu pot efectua legatura dintre simboluri si grafeme, dintre sunetele auzite si literele scrise.
  2. Dislexo-disgrafia de evolutie (de dezvoltare sau structurala) Subiectii nu pot inregistra progrese insemnate in achizitia citit-scrisului Se manifesta fenomene disortografice ce se concretizeaza in dificultati in intelegerea simbolurilor grafice, a literelor, cuvintelor, propozitiilor si sintagmelor. Apar omisiuni ale grafemelor, literelor, cuvintelor, inlocuiri, substituiri, inversiuni si adaugiri in propozitii.
  3. Dislexo-disgrafia spatiala sau spatio-temporala - se manifesta printr-o scriere si citire in diagonala, dar apar si fenomene de separare a cuvintelor in silabe = scriere ondulata.
  4. Dislexo-disgrafia pura (consecutiva). Se constata frecvent in situatii de in asociere cu alte handicapuri. Se intalnesc pe fondul afaziei, alaliei, hipoacuziei.
  5. Dislexo-disgrafia motrica - apare ca urmare a tulburarilor de motricitate si psihomotricitate. Scris ilizibil, neglijent, neregulat, inegal, tremurat, tensionat, rigid, prost organizat, neproportionat.
  6. Dislexo-disgrafia lineara - incapacitatea de trecere de la randul parcurs la urmatorul, sarirea peste unele spatii. Este mai accentuata in scris decat in citit.

Ajuriaguerra - subiectii cu dislexo-disgrafie se impart in 5 grupe:

Grupa I - grupa rigizilor - se caracterizeaza prin scris inclinat spre dreapta in care dominanta este rigiditate si incordare, ceea ce duce la alcatuirea de forme colturoase, inguste si inghesuite, cuvantul fiind dificil de citit.

Grupa II - grupa astenicilor - lipsiti de vigoare. Dimensiunea literelor este neregulata, scrisul labartat si realizat cu lentoare si dificultate.

Gripa III - grupa impulsivilor - executa un traseu rapid, precipitat, lipsit de organizare, de fermiatate si fara control.

Grupa IV - grupa neindemanaticilor - - grafism distrofic, cu multe retusuri si o slaba calitate a traseului, au dificultati motorii

Grupa V - grupa incetilor - grafism ingrijit, respectarea traseului paginii, dar calitatea este fragila, apar frecvente tremuraturi, curbe cu cocoasa.

In anumite etape de evolutie a dislexo-disgrafiei, subiectii se comporta diferit din punct de vedere al constientizarii handicapului:

a.       copii care nu constientizeaza dificultatea pe care o au si nici nu sesizeaza manifestarile tipice disgrafiei si dislexiei la alti subiecti

b.      copii care sesizeaza dificultatea la altii dar nu isi dau seama de propriile dificultati

c.       copii care isi dau seama de dificultatea respectiva, atat pentru ei, cat si la altii, dar manifesta o incapacitate evidenta in a se corecta, si opun rezistenta la influentele pozitive odata cu trairea unor fenomene de frustratie si anxietate

d.      copii sensibili fata de deficienta si care fac progrese remarcabile pentru depasirea si indepartarea acestora

In limba romana sunt o serie de manifestari in dislexo-disgrafie:

Grupa I - citit-scris incet, lent, stacato. Acesti copii scriu si citesc extrem de incet. De multe ori ei trec neobservati pentru ca scris-cititul lor este pus pe baza unui tip temperamental. Manifesta repulsie fata de citit si intampina mari dificultati la scris. Intampina paradoxal dificultati mai ales la copierea unui text. Sunt situatii cand copilul scrie puchinos, inghesuie grafemele dand impresia suprapunerii lor si alte situatii cand grafemele sunt inegale ca marime si depasesc spatiul normal. Se manifesta la acesti copii o stangacie sau o ambidextrie. E. Claparede - propune pentru aceasta grupa de copii termenul de bradilexie.

Grupa II - Dificultati in corelarea complexului sonor cu simbolul grafic si in intelegerea sensului conventional al simbolurilor lexiei. Acesti subiecti nu reusesc sa citeasca cuvantul ca intreg, ca o entitate globala, se produc intreruperi printr-o intensitate mare la o parte a cuvantului si scaderii la cealalta parte. Au dificultati in sinteza cuvintelor mari. Dificultatea se centreaza mai mult pe foneme. Omit cuvinte, foneme, se produc alungiri exagerate de bucle si linii, plasare incorecta a accentului, se produc contopiri. La unii apare scrisul ca in oglinda.

Grupa III - Dificultati in respectarea regulilor gramaticale si caligrafice. Au tendinta de a ocolii acele propozitii sau fraze la care nu erau siguri pe ortografierea corecta. Citesc si scriu fara sa respecte punctul, virgula, semnul exclamarii, al intrebarii, linia de dialog. Alungesc unele grafeme, unele sunt prea mari, iar altele sunt prea mici.

Grupa IV - Omisiuni de litere, grafeme, cuvinte, acestea sunt mai frecvente la logopatii ce prezinta tulburari de pronuntie. Acest fenomen apare mai rar in copierea unui text. Apare mai des pe fondul handicapului de intelect si a celui de auz. Are frecventa mai mare in cuvintele lungi, la sfarsitul cuvantului si propozitiei.



Grupa V - Adaugiri de litere, grafeme, cuvinte. Se manifesta mai ales in scris. Se asociaza cu dereglari ale atentiei si de perceptie si cu exacerbari ale motricitatii. Grafemele sunt adaugate la sfarsitul cuvintelor. Pentru citit este specifica adaugarea literelor, a inceputului de cuvinte, sau a cuvantului intreg.

Grupa VI - Substituiri si confuzii de litere, grafeme si cuvinte. Substituirile se produc ca urmare a confuziilor dintre grupurile de foneme, litere si grafeme asemanatoare din punct de vedere:

optic - d-p-b, u-n, m-n, a-a, s-s, t-t

din punct de vedere fonematic, fie acustic si kinestezic - f-v, b-p, c-g, s-z, d-t

Grupa VII - Contopiri si comprimari de cuvinte - contopirile in scris se manifesta prin alungirea liniei de la ultimul grafem incat se uneste cu primul grafem al cuvantului urmator. Se realizeaza contopiri de cuvinte simple, textul este ilizibil si intelegerea deficitara.

Grupa VIII - Nerespectarea spatiului paginii, scrierea si suprapunerea randurilor. Fenomenul este specific la deficientii de vedere, la cei cu stangacii, care scriu cu mana dreapta si la ambidextrici.

J de Ajuriaguerra ia in considerare trei categorii de itemi:

organizare deficitara a paginii

neindemanare

greseli de forma si proportie

din toate rezulta un text este neorganizat

Grupa IX - Scrisul servil si citit-scrisul ca in oglinda. Iclinarea exagerata spre dreapta sau stanga - deformarea grafemelor asemanatoare din punct de vedere optic. Se manifesta in debilitate mintala grava si la copii stangaci.

DISLEXO-DISGRAFIA IN BRAIILE

La realizarea citit-scrisului in Braille ca reprezentare punctiforma, in relief participa 4 analizatori de baza: auditiv, verbo-kinestezic, tactil si kinestezic.

Manifestarile dislexo-disgrafiei in scrierea Braille sunt:

Omisiunile de litere si silabe - cele cu o frecventa mai mare sunt: i, s, a, t, m, r, o, u, i, ao, ea, n.

In citit, cand dislexia este accentuata tinde sa se extinda de la emisiunea literelor la cea a silabelor.

Omisiuni de cuvinte, propozitii si sintagme - apar mai des spre sfarsitul compunerii sau dictarii. Apar datorita faptului ca ideile si gandurile subiectului au o desfasurare mai rapida.

Contopiri de cuvinte - se constata mai ales in dictari sau copierea unui text. Fenomenele apar ca urmare a perseverarii si neatentiei manifestata in scris, prin trecerea punctatorului este casuta care indica spatiul liber dintre cuvinte.

Substituire de grafeme - cele mai frecvente sunt: u-a, i-e, o-u, o-e, e-i, a-u, x-g, m-c, p-m

Substituiri si deformari de cuvinte - se produc pe baza de asimilare si prin scrierea cuvintelor la plural.

Adaugiri de grafeme si cuvinte - la sfarsitul cuvantului, atunci cand acestea se gasesc si in cuvantul urmator. Cele mai des adaugate sunt: a, t, l, i, b, p.

Inlocuirea unor cuvinte sau comprimarea lor - acest fenomen este intalnit mai rar si nu schimba de cele mai multe ori sensul textului.

Dizortografii - multe dezacorduri gramaticale, omisiuni ale semnelor gramaticale, puncte, virgule, semnul exclamarii, al mirarii, lipsa majusculei.

Randuri lasate libere sau suprapuse apar din cauza slabei coordonari dintre mana stanga, care indeplineste rolul de control si cea dreapta, de executie. Determina o slaba intelegere a textului.

Nesiguranta in scriere - scrisul este zdrentuit sau se caracterizeaza printr-un relief slab.

Texte necoerente, ilogice - apar mai ales in compuneri.

Pentru citire apar urmatoarele greseli in Braille

a)      repetarea cuvantului

b)      inlocuirea cuvantului mai frecvent cu un alt cuvant apropiat ca sens si semnificatie

c)      omisiunea literelor, a silabelor, a cuvantului

d)     adaugarea de litere si cuvinte

e)      pronuntarea defectuoasa a literelor si cuvintelor

DISLEXO-DISGRAFIA LA DEBILII MINTALI



Exista o corelatie semnificativa intre deslexo-disgrafie si deficienta de intelect. Cu cat deficienta este mai grava cu atat fenomenul se extinde. La debilii mintal frecventa deslexo-disgrafiei este cuprinsa intre 60-80% din totalul subiectilor.

Cele mai frecvente fenomene sunt:

  1. Inlocuiri sau substituiri - m-n, u-n, t-t, b-d, s-s, a-a, s-z, b-p, d-t, b-g, f-v, ghe-ge, chi-ci, t-p, l-r, c-g, i-e, t-s, etc.
  2. Omisiuni: i, r, c, u, e, a, l, t, p, si in special a literelor finale a diftongilor si triftongilor
  3. Adaugiri: i,e,n.
  4. Deformari de cuvinte - orice cuvant.
  5. Contopiri sau fuziuni de cuvinte
  6. Prezenta extinsa a disortografiilor
  7. Neregularitati in dimensionarea si ordonarea spatiului grafic. Se manifesta printr-un scris-citit scindat, fara o desfasurare consecutiva, lipseste simultaneitatea si unitatea textului.
  8. Prezenta confuziilor - ce se produce pe baza principiului asemanarii optice - sunt confundate:   b-p, n-m, m-n, si al asemanarii acustice: p-b, t-d, f-v, s-z, s-j, ce-ci.

DISLEXO-DISGRAFIA IN BOLILE PSIHICE

Tulburarile citit-scrisului sunt foarte variate atat ca forma cat si ca profunzime si continut. Cand boala dureaza mai mult, deslexo-disgrafia tinde sa se transforme in agrafie si alexie.

Fenomenele care apar initial in agrafie-alexie sunt sub forma unor bizaritati. Bolnavul psihic nu este constient de tulburarile sale. In scris-citit sunt prezente spasme, ticuri si manierisme, care duc la intreruperi, nesincronizare.

Scrierea subiectului este sub forma de mazgalitura. Apare scrierea sub forma de ghirlanda, care insoteste caracteristici de infantilism. Scris-cititul ca in oglinda apare si la cei care prezinta si leziuni parietale sau sunt stangaci si scriu cu mana dreapta. Scrisul este oscilant, tremurat, colturos, grafemele sunt inegale, nu respecta directia. Apar intreruperi si unele desene sau figuri care incarca pagina de scris.

Scris-cititul bolnavilor psihici se remarca printr-o tendinta de regres si intoarcere la un infantilism accentuat.

METODE SI PROCEDEE PENTRU CORECTAREA DISLEXO-DISGRAFIEI

I. Metode si procedee cu caracter general.

Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii degetelor si a mainii - au o importanta deosebita pentru formarea miscarilor fine ale degetelor si mainilor, ceea ce contribuie la mai buna tinere a instrumentului de scris, la evitarea oboselii si la alunecarea facila pe foaia de scris.

Exercitiile de dezvoltare a musculaturii degetelor mainii trebuie si fie corelate cu exercitii fizice generale cu scopul fortificarii generale a organismului, pentru dezvoltarea miscarilor fine, dar si pentru combaterea handicapului de motricitate.

Exercitiile se pot desfasura sub forme variate: miscari ritmice de intindere a bratelor, prinderea si apucarea mingii, mentinerea pe o perioada de timp atarnat pe o bara ori de o franghie, trasarea cu degetul a unor contururi precise intr-o lada cu nisip, intinderea corpului paralel cu podeaua, sprijinirea pe maini si pe varful picioarelor.

Pentru dezvoltarea musculaturii mici a degetelor si mainii se pot face urmatoarele exercitii:

inchiderea si deschiderea alternativa si ritmica a degetelor

miscarea degetelor prin imitarea cantatului la pian si la fluer

trasarea cu degetul in aer a literelor

trasarea cu degetul pe sticla a literelor

strangerea puternica in maini a unei mingi de cauciuc.

Exersarea si dezvoltarea auzului fonematic - Dezvoltarea auzului fonematic la copiii prescolari si la cei cu debilitate mintala se poate face sub forma de joc si prin recitarea cu intonatie a unor poezioare scurte sau prin ghicirea vocii unor copii pe care nu-i vede. Logopedul trebuie sa aiba la indemana o serie de cuvinte pe care sa le recomande, o serie de paronime:

Diferentiere d-t: tus-dus, spate-spade, roate-roade

Diferentiere f-v: vata-fata, var-far, vag-fag

Educarea si dezvoltarea capacitatii de orientare si structurare spatiala

a)      sunt indicate o serie de exercitii pentru constientizarea raporturilor stanga-dreapta, inainte-inapoi, deasupra-dedesupt, sus-jos. Sunt folosite exercitii de fixare a schemei corporale.

b)      Recunoasterea si denumirea deferitelor parti ale corpului,

c)      plasarea diferitelor obiecte in spatiu in raport cu propriul corp

d)     distingerea si desprinderea unui obiect sau fiinta dintr-un context mai mult sau mai putin aglomerat

Inlaturarea atitudinii negative fata de citit si scris si educarea personalitatii. Pentru inlaturarea unor astfel de comportamente cel mai eficace procedeu este psihoterapia. Trebuie sa se urmareasca inlaturarea sentimentului de inferioritate instalat. Un rol important il are jocul curativ logopedic, cand se creeaza posibilitatea de a se substitui poetilor, regizorilor si actorilor. Se mai folosesc: desenul si dramatizarea, dar si discutia libera sau pe o tema data.

II. Metode si procedee cu caracter specific logopedic

Obisnuirea logopatului sa-si concentreze activitatea psihica si in primul rand gandirea si atentia asupra procesului de analiza si de sinteza ale elementelor componente ale grafo-lexiei. Se pot face exercitii de tipul probelor de atentie. Se efectueaza descompunerea elementelor grafice si lexice din care este format cuvantul.



Formarea la logopat a capacitatii de constientizare a erorilor tipice dislexo-disgrafice pentru ca subiectul sa invete sa-si controleze in plan mintal si actional intreaga activitate lexico-grafica. Atentionarea trebuie sa fie intotdeauna insotita si de indicarea corecta a felului cum se citeste si se scrie. In cazul omiterii sau substituirii unor litere in scris se poate folosi si procedeul de a intreba subiectul de la ce cuvant vine sunetul respectiv.

Dezvoltarea capacitatii de sesizare a relatiei dintre fonem-grafem, litera-grafem, fonem-litera. Este foarte importanta dezvoltarea acestei capacitati si se pot utiliza o serie de procedee, astfel:

a)      In prima etapa, se citeste de catre logoped un text de cate ori este intalnita litera sau literele afectate, subiectul urmeaza sa le semnaleze sau sa le sublinieze apoi le va reproduce in scris.

b)      In a doua etapa logopatul citeste singur textul si isi subliniaza literele sau cuvintele la care intampina dificultati si apoi le transpune corect in scris. Mai este indicat si procedeul de citire a unor litere, a grupurilor de litere si cuvinte dupa principiul de la simplu la complex, de la scheme planse, alcatuite dinainte, apoi ele vor fi reproduse in scris. Se mai pot folosi si imagini cu denumiri de lucruri, fiinte sau actiuni umane, izolate sau in suita.

Dezvoltarea capacitatii de discriminare auditiva si vizuala si kinestezic-motrica. Se folosesc unele procedee care sa stimuleze si sa faciliteze analiza si sinteza fonetica a structurii cuvintelor si propozitiilor. Rezultatele sunt mai bune daca se folosesc initial cuvintele mono si bisilabice, ca in final sa se ajunga la cele plurisilabice.

Metoda lui S. Borel-Maisonny - de copiere a unor serii de cuvinte grupate pe principiul structurii gramaticale asemanatoare - este eficienta.

Se mai folosi dictari si citire de propozitii si fraze scurte ca apoi sa se treaca la autodictare.

Se mai pot folosi si comparatiile pentru distingerea asemanarilor si deosebirilor dintre diferite grafeme sau litere (p-b-d, m-n, s-s, z-j, f-v).

Dezvoltarea si perfectionarea abilitatii de scris-citit

a)          Citirea imaginilor izolate si in suita, stimuleaza si contribuie la dezvoltarea vorbirii copilului.

b)          Citit-scrisul selectiv - consta in indicarea cuvintelor si propozitiilor apreciate ca fiind critice sau care au un anumit grad de dificultate

c)          Citirea simultana si scrisul sub control - subiectul citeste in acelasi timp cu logopedul si scrie sub supravegherea nemijlocita a acestuia. Astfel, imita modelul si fiecare greseala este corectata pe loc.

d)         Citirea si scrierea in pereche - doi subiecti sunt rugati sa citeasca si sa scrie in acelasi timp si sa se corecteze reciproc prin schimbarea alternativa a rolurilor. Se creeaza o competitie si se dezvolta motivatia competitionala si creste satisfactia pentru succesul implinit

e)          Citirea si scrierea in stafeta. Fiecare subiect dintr-un anumit grup sa citeasca si sa scrie una sau mai multe propozitii, apoi el trebuie sa indice un coleg care sa continue actiunea.

f)           Citirea si scrierea in stafeta greselilor. Subiectul primeste sarcina sa scrie sau sa citeasca pana in momentul comiterii unei greseli pe care colegii trebuie sa o semnaleze. Se poate alcatui un grafic in care sa puna in evidenta numarul punctelor obtinute de subiect, notandu-se cu minus fiecare greseala si cu plus citirea si scrierea unui text cat mai lung.

g)          Citirea si scrierea cu caracter ortoepic - fiecare silaba care se citeste ori se scrie cu dificultate este repetata de doua ori spre deosebire de celelalte ce se scriu si se citesc obisnuit - o singura data.

h)          Citirea si scrierea pe roluri. Fiecare subiect va indeplini un anumit rol in cadrul unei povestiri si va citi sau va scrie numai acea parte care se refera la rolul cu care este investit.

i)            Citirea si scrierea pe sintagme - Subiectul trebuie invatat sa sesizeze sensul celor citite sau scrise si sa cuprinda in campul sau perceptiv unitatile sintactice, sintagmatice, astfel devenind foarte eficace invatarea subiectului sa imparta textul de citit pe unitati logice, iar dictarile si autodictarile sa se realizeze tot pe unitati sintagmatice.

j)           Exercitii de copiere dictare si compunere, esential pentru reusita copierii, dictarii este stabilirea unor raporturi tonifiante dublate de increderea subiectului in fortele proprii si in eficienta activitatii logopedice.

Corectarea tulburarilor de vorbire - se face inainte sau concomitent cu terapia dislexo-disgrafiei. Este necesar pentru ca majoritatea tulburarilor vorbirii orale se suprapun limbajului citit-scris.

Terapia dislexo-dosgrafiei - trebuie sa vizeze in egala masura, dezvoltarea limbajului si stimularea activitatii psihice. Dupa ce se aplica se poate constata o mai buna comunicare cu cei din jur si o reflectare in plan verbal mai exacta a realitatii celor comunicate.

Corectarea confuziilor de grafeme si de litere - este o conditie de baza. Cele mai frecvente confuzii ale unor litere si foneme sunt: p-b-m, t-d-n, p-b, f-v, s-s, s-j, c-g, r-l. Se vor folosi exercitii care sa urmareasca formarea capacitatii de discriminare, mai intai a grafemelor si literelor separate, iar apoi in combinatii de cuvinte monosilabice, si plurisilabice. Pozitia ocupata in cuvinte de grafemele si literele afectate trebuie sa varieze.

Se mai pot indica prin sageti directia buclelor si a formelor. Acestea pot fi exersate intr-o lada de nisip sau pe sticla.

Mai este folosita si metoda expunerii scurte la tahotoscop a unor litere, cuvinte mono si bisilabice, a propozitiilor cu si fara sens pentru dezvoltarea capacitatii de analiza si sinteza, de atentie si memorare dar si pentru invatarea deosebirilor si asemanarilor dintre grafeme.

De rezultatele terapiilor logopedice depinde de cele mai multe ori traiectoria adoptata de subiect in activitatile de tip formativ si nu in ultimul rand evolutia sa psihica.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Proiect de parteneriat - prieteni fara frontiere
PROIECT DE ACTIVITATE EDUCATIONAL-TERAPEUTICA Clasa: a V-a - Ne jucam, invatam
Proiect de activitate didactica Clasa: a VIII-a Cultura civica - Dreptate si egalitate
PROIECT DIDACTIC Clasa: a IV-a Limba si literatura romana - Ne jucam, recapitulam
Teoria structurii oportunitatilor (Roberts 1977, 1997)
Invatamantul obligatoriu
Evaluarea, strategie didactica de tip evaluativ - stimulativ - rolul ei in educatie
OLIMPIADA - Tehnician operator tehnica de calcul



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu