Reguli GRADI

Reguli GRADI

1. Trebuie sa ne exprimam in PROPOZITII!

Ex: In ce anotimp ne aflam?

DA: Ne aflam in anotimpul toamna.

NU: Toamna.

2. Trebuie sa ne folosim in propozitii pozitiile spatiale! (pe, sub, langa, deasupra, dedesubt)

Exemplu: Unde se afla mingea?

DA: Mingea se afla sub masa.

NU: Sub masa.

Aceste pozitii spatiale sunt folosite si in aplicatii/desen.

De exemplu: Coloreaza cu rosu merele de pe masa si cu verde merele de sub masa.

3. Cand scriem:

Intotdeauna denumim tipul de linie scrisa. De exemplu: linia verticala mica, linia verticala mare, bastonas orientat in sus/jos, zala, etc.

Scriem doar cu creionul si evitam stersaturile! Chiar daca greseste, i se spune copilului sa incerce sa scrie corect urmatoarea liniuta, si sa evite stersaturile pt ca foaia se murdareste. (Aceasta il pregateste pe copil sa faca fata scrierii cu stiloul -la scoala.)

Punctul se scrie usor cu varful creionului. Nu desenam "pietroaie".

Pictura poate fi de 2 feluri:

copilul picteaza singur (chiar daca nu are sens ceea ce face)

i se arata un model, picteaza dupa model (Uite cum pictam un copac!)

Cercul se deseneaza pornind de sus spre stanga (sensul de scriere al literei "a"). Aceasta il ajuta pe copil in viitor la scrierea corecta a literei "a".

4. LB.ROMANA

Cuvantul "elefant" incepe cu SUNETUL "e" (si se scrie cu litera "e"). Spune si tu un cuvant care incepe cu sunetul "e".

Spune-mi un sunet! e, i, o,.

Cum despartim in silabe (folosim bataia din palme sau miscarea barbiei).

Exemplu. Vrem sa despartim in silabe cuvantul "elefant".

Desenam un elefant si sub el scriem liniute cate silabe sunt. (3 silabe: e-le-fant)

Sau mar: desenam un mar si scriem sub el o singura liniuta (orizontala), pentru ca "mar" = o singura bataie din palme si spunem cuvantul mar are o singura silaba= el se numeste monosilabic.

Cate cuvinte are o propozitie? Scriem propozitia si sub ea desenam tot atatea liniute orizontale cate cuvinte sunt in propozitie.

5. UN PIC DE MATEMATICA:

MULTIMI - Exemplu: Avem pe masa doua multimi de creioane, una cu creioane rosii (2 elemente) si cealalta cu creioane galbene (3 elemente)

1. Numaram cu atentie elementele, creand o miscare a degetului aratatar in sensul de scriere a literei "a" (de sus spre stanga). Un creion galben, doua creioane galbene
2. Avem 2 multimi de creionae. Unde sunt mai multe elemente?
3. O multime fata de alta multime poate avea mai multe, mai putine sau tot atatea elemente. NU ESTE CORECT sa spunem multime mai mare, mai mica sau multimi egale.
4. Multimea 0 = fara elemente.
5. Copilul trebuie sa invete diferenta dintre multime si numar. Spunem multimea a crescut cu 1 element, iar numarul a crescut cu o unitate.
6. JOC: Formam grupe din floricele/creioane galbene si rosii.

Ce avem pe masa? (Pe masa sunt floricelele galbene (4) si rosii (3) amestecate).

Avem o multime de flori galbene si rosii.

Hai sa le asezam in perechi!

O floricica galbena, o floricica rosie.

Floricica galbena reprezinta un element din multimea floricelelor galbene, idem pt cea rosie.

Unde asezam urmatorul element galben?

Asezam elementul/floricica galben/a in multimea floricelelor galbene. Si tot asa, pana le aranjam pe toate.

Unde sunt mai multe elemente?

Sunt mai multe elemente in multimea floricelelor galbene.

De ce?

Pentru ca ne-a ramas un element fara pereche.

JOCUL CU NUMARATOAREA:

Cate elemente sunt pe acest rand?

Pe acest rand sunt 9 elemente.

In cat il descompunem pe 9?

In 8 si 1, .

Copilul trebuie sa stie sa numere de la 1-10 si de la 10-1. Pentru a invata numaratoarea descrescatoare numaram, mai intai de la 1-3, apoi de la 3-1, si tot asa, 1-4, apoi 4-1.

DESCOMPUNEREA NUMERELOR

Exemplu: Numarul 3 se descompune in 3 si 0

2 si 1

1 si 2.

Pentru ca copilul sa inteleaga folosim desenul:

Apoi,