Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice


Acasa » familie » alimentatie nutritie
Alegerea si descrierea schemei tehnologice adoptate cu analiza factorilor care influenteaza productia

Alegerea si descrierea schemei tehnologice adoptate cu analiza factorilor care influenteaza productia




Alegerea si descrierea schemei tehnologice adoptate cu analiza factorilor care influenteaza productia


Fabricarea salamurilor crude cu maturare rapida difera de cea a salamurilor cu maturare de lunga durata prin utilizarea unor aditivi si a culturilor starter care au rolul de a scurta durata de maturare.


1 Principalele caracteristici ale materiilor prime si auxiliare


Materii prime

Materiile prime ( carena si slanina), precum si materiile auxiliare destinate fabricarii salamurilor si carnatilor cruzi, influenteaza direct calitatea produselor finite prin ele insele, dar si indirect, in sensul ca determina o anumita activitate fermentativa a microflorei spontane si a culturilor starter.      





Carnea de porc.

Carnea de porc si slanina trebuie sa provina de la porcii din rasele Mangalita, Marele alb, Landrace si Metisilor cu o greutate vie de 150 de kg. Aceasta trebuie sa provina de la animalele sanatoase, adulte, bine dezvoltate, bine hranite si odihnite. Ele se sacrifice in abatoare autorizate din punct de vedere sanitar, in mod obligatoriu trebuie sa fie stampilate in sensul ca animalele respective au fost lipsite de trichina.

Carnea de porc trebuie sa aiba o incarcatura microbiana redusa < 10germeni aerobi mezofili/ gram si <10 germeni de bacterii din familia Enterobacterium. Carnea trebuie sa contina < 20 mg NH3/100 grame carne.

Carnea trebui sa fie bine refrigerate pana la temperature mai mici de 4˚C in centrul termic al portiuniii celei mai groase (articulatia coxofemurala). Carnea de porc nu trebuie sa provina de la animale prea grase, deoarece carnea grasa nu permite tirajul compozitiei in timpul uscarii cu implicatii nefavorabile asupra procesului de uscare a salamului. Grasimea continuta de carne trebuie sa fie grasime tare cu un continut ridicat de trigliceride saturate.

Carnea de porc trebuie sa prezinte un raport apa/proteina si un raport grasime/proteine corespunzatoare astfel incat in produsul finit sa se obtina un raport grasime/proteine de curca 2,41 ceea ce ar corespunde la un continut de 19,5% proteine si 47% grasime in produsul finit.

Carnea de porc trebuie sa contina o cantitate sugicienta de mioglobina in caz contrar culoarea produslui finit este necorespunzatoare. Pentru evitarea acesti situatii nu se recomanda utilizarea carnii de porc de la animalele tinere care au un continut redus de mioglobina.

Carnea de porc nu trebuie sa contina o cantitate prea mare de tesut conjunctiv lax deoarece acesta la maruntirea la cuter poate forma o pelicula asupra granulelor de carne ceea ce ar ingreuna procesul de uscare. Carnea de porc trebuie sa aiba o capacitate de retinere a apei optima. Daca carnea are o capacitate de retinere a apei prea mare (exemplul carnii DFD) cantitatea de apa migrata in stratul periferic al batonului nu poate compensa cantitatea de apa evaporata la suprafata batonului si in consecinta stratul periferic se va deshidrata mai intens si se va inchide la culoare.

Formarea inelului inchis la culoare la suprafata batonului reprezinta un defect de fabricatie.Carnea DFD nu trebuie sa se utilizeze la fabricarea salamurilor crude uscate. Daca, carnea are o capacitate de deshidratare mai mica (carnea PSE) viteza de difuzie a apei din stratul central in stratul periferic este prea mare si in contitiile unei evaporari normale a apei suprafata batonului se va ajunge la detasarea membranei de compozitie care reprezinta un defect de fabricatie.

Carnea PSE se poate utilize numai in procent de 60% fata de carnea normala. Se recomanda la fabricarea salamurilor crude a carnii refrigerate un ph=5,4-6,6


Carnea de vita trebuie sa provina de la animale mature, sanatoase cu stare de ingrasare medie, bine odihnite si sacrificate in abatoare sanitar-veterinare.


Slanina are o importanta deosebita in determinarea calitatii produselor finite. Daca compozitia de salam si carnati cruzi ar contine numai carne aleasa la rosu, produsele finite ar deveni dure, fara gust, de culoare inchisa iar pierderile in timpul procesului de fabricare ar depasi 50 %.,gustul de asemenea ar fi foarte pronuntat. Aceste fenomene pot fi inlaturate prin prezenta grasimii in compozitie, ce indeplineste urmatoarele conditii:


1. Datorita hidrolizei partiale sugerite de grasime sub influenta enzimelor proprii carnii si a celor secretate de catre microorganisme (lipaze), acizii grasi liberi influenteaza carnea slaba facand-o mai moale, culoarea carnii devine mai deschisa. Daca hidroliza grasimiii este prea accentuata se ajunge la defecte de fabricatie (rancezire, pasta unsuroasa), proces care este accentuat daca materiile prime grase au fost initial sarate.

2. Franeaza uscarea rapida si diminueaza pierderile de masa si prin urmare reduce retractia fizica a batonului deoarece diminuarea volumului grasimii este mai lenta decat a carnii.

3. Slanina este indispensabila pentru prezentarea comerciala a produselor fiind implicate in procesul de maturare si contribuie la formarea gustului si consistentei produsului finit.

Slanina utilizata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

trama proteica a slaninei trebuie sa nu fie fragila si nici abundenta. Slanina nu trebuie sa contina tesut conjunctiv excedentar, iar cel ce inconjoara celula trebuie sa fie destul de rezistent astfel incat la maruntire sa fie cat mai putine celule grase deteriorate, celulele grase ce sunt inconjurate de o memmbrana proteica expulziva vor expulza grasimea la cuterizarea slaninei.

sa nu fie uleioasa la temperaturile utilizate in tehnologia de fabricare a salamurilor si carnatilor cruzi deoarece faza uleioasa expulzata din celula grasa formeaza filme la suprafata granulelor de carne impiedicand migrarea apei spre periferia batonului in procesul de uscare si impiedica legarea pastei nerealizandu-se consistenta corespunzatoare preparatelor crude uscate. Pentru fabricarea salamurilor crude lipidele grasimii trebuie sa aiba un punct de topire cat mai ridicat cuprins intre 28-32˚C deci sa aiba un procent mai mare de acizi grasi saturati in structura trigliceridelor. Aceasta presupune ca in hrana porcinelor se intre cat mai putine nutreturi concentrate ce contin grasimi nesaturate cum sunt: porumb nedegeminat, faina de peste cu un continut de peste 10 % grasime si faine integrala de soia. Pentru salamurile si carnatii cruzi se preseaza bine slanina de pe spate la care trebuie evitate operatiile ce ar favoriza expulzarea grasimii (comprimare si laminare).

Slanina trebuie sa aiba un grad de prospetime ridicat deoarece hidroliza grasimii din slanina poate sa conduca la modificarea gustului care devine sapunos iar consistenta acestuia ar fi moale. Utilizarea unei grasimi care a suferit o lipoliza (continut mare de acizi grasi liberi), conduce la defecte de transpiratie ( exudare de grasime).

Slanina trebuie sa fie depozitata la o temperatura de cel putin -12˚C, pentru a se evita lipoliza. Depozitarea nu trebuie sa fie de lunga durata deoarece reactiile oxidative enzimatice si neenzimatice pot modifica caracteristicile senzoriale mai ales daca aceasta a fost sarata in prealabil.



Materii auxiliare si materiale



Materiile auxiliare folosite la fabricarea salamurilor crude uscate sunt: sarea, azotatul sau azotitul, glucono- δ -lactona, glucidele, acidul ascorbic sau ascorbatii sau izoascorbatii si diferiti acizi organici si sarurile lor (acid ascorbic, acid lactic), culturi starter si condimente, glutamat de sodiu etc.


Rolul NaCl pentru salamuri crude: NaCl se adauga in limitele de 2-3% si determina formarea gustului, scaderea activitatii apei pe masura ce apa este eliminate in procesul de uscare influentand dezvoltarea microorganismelor patogene si de putrefactie facand totodata posibila dezvoltarea microorganismelor care intervin pozitiv in procesul de fermentare deci in asigurarea conservabilitatii produsului, extractia de proteine miofibrilare care sunt implicate in legarea si intarirea masei de salam (determina deci o rezistenta a produsului).


Azotati, azotiti. Azotatul de potasiu este admis in salamurile crude in procent de 0,05 la 100 kg compozitie totala (carne + slanina). Cand se utilizeaza amestec de sarare care contine 0,5-0,6% azotit, cantitatea initiala de azotit va fi determinata de nivelul de amestec de sare folosit, acesta din urma fiind limitat din considerente de gust. Nu este admisa folosirea simultana a azotatului si a amestecului de sarare rapid. Trebuie avut in vedere ca azotitul depozitat in conditii neadecvate de umezeala relativa si de temperatura se descompune si deci nu mai este eficient pentru inrosirea carnii.

Cantitatea de azotit este limitata din considerente toxicologice ( formare de nitroz amine), dar azotitul nu poate fi eliminat de la fabricarea salamurilor crude din motive microbiologice deoarece contribuie in conservabilitatea produsului prin stanjenirea dezvoltarii germenilor nedoriti la inceputul fermentatiei (maturarii), in functie de cantitatea disponibila.

Azotatul constituie o sursa de azotit, reducerea facand-o bacteriile denitrificatoare care secreta nitrat-reductaze active ph> 5,5 daca se adauga in pasta gluco-δ-lactona, zaharuri si temperatura de fermentare este rdicata, reducerea azotatului este insuficienta si inrosirea carnii este necorespunzatoare, salamul putand apare gri in sectiune. Deci, la folosirea azotatului trebuie sa se aiba in vedere ca temperature ridicata la fermentare (26˚C) in primele zile, favorizeaza dezvoltarea germenilor patogeni ( Salmonella si Staphylococcus aureus) si a germenilor de alternare, la inceputul fermentatiei, deci azotatul trebuie rapid transformat in azotit.

Azotitul, daca compozitia salamurilor nu este acidifiata corespunzator ( ph> 6,0), este stabil (ramane ca atare) si prin urmare este toxic. In plus, compozitia este cenusie, deoarece azotitul oxideaza mioglobina la metmioglobina si accelereaza si rancezirea grasimilor. Daca compozitia se acidifica normal (ph=5,3 -5,8), azotitul devine relativ instabil si in echilibru cu produsul sau de reducere NO. In acest interval de pH are loc o denaturare acida a proteinelor si formarea de nitrozomioglobina ( cu partea proteica denaturata). In intervalul de ph mentionat, azotitul are actiune bacteriostatica si proprietati reducatoare , protejand grasimile de oxidare.

Din cele mentionate rezulta ca in cazul folosirii azotitelor, tehnologul trebuie sa mentina pH-ul in limitele mentionate prin folosirea unor adjuvanti (glucide, glucono- δ –lactona, acid ascorbic, acid citric/ citrate, culture starter) mai ales cand material prima (carnea) nu se acidifica normal.


Membrane

Membranele utilizate la fabricarea preparatelor de carne cruda uscate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa aiba permeabilitate la gaze si vapori de apa, aceasta proprietate este indispensabila, deoarece la aceste preparate este necesar un schimb de gaze (CO2 din produs care trebuie eliminate si O2 din mediu care trebuie sa patrunda in produs);

sa fie retractibile, retractibilitatea reprezentand acea proprietate a membranei de a urma, in cursul uscarii preparatului, in mod uniform, neted, fara zbarcituri, diminuarea in volum cauzata de uscare , deci pierderea de apa;

sa adere cu usurinta la compozitie , dar sa se deprinda cu usurinta dupa felierea produsului (fara sa antreneze compozitia);

sa aiba o consistenta potrivita , pentru a suporta umplerea consistenta a pastei si legarea sau clipsarea batoanelor;

sa aiba diametru constant pe toata lungimea lor;

sa fie lipsite de miros, deoarece pasta de carne preia cu usurinta orice miros.

Membranele naturale, conservate prin sarare sau uscare, trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

*sa fie curatate si degresate, deoarece pot imprima produsului moris si gust de vechi, de ranced;

*sa fie correct depozitate, in functie de felul conservarii ( prin sarare sau uscare);

*sa nu prezinte ferestre (locuri cu perete subtiat) sau gauri;

*membranele sarate se vor inmuia si spala corespunzator pentru indepartarea sari;

*dupa spalare se va realize o indepartare perfecta a apei;

*inainte de utilizare sa fie tratate cu substante antimicrobiene, cum ar fi acidul lactic, acetic, formic, citric, si sarurile alkaline ale acestora; acid ascorbic in amestec cu otet ; apa oxigenata si hipoclorit (apa de javel); pimaricina, care este un antibiotic putin solubil in apa si se utilizeaza in solutie de 10%.

Membranele uscate (naturale- cele corespunzatoare sau- semisintetice) inainte de folosire se inmoaie in apa pentru a capata elasticitate si supletea naturala. Se recomanda inmuierea in solutie de acid lactic 5% timp de 10-15 minute.

In aceste conditii, hidratarea lor este mai completa , datorita pH-ului scazut al solutiei (se hidrateaza colagenul, materialul de baza al membranelor naturale si semisintetice) si se realizeaza o deshidratare a porilor membranei, ceea ce favorizeaza indepartarea umiditatii din produs.


Culturile starter sunt definite drept culture singulare sau amestecuri de microorganisme, selectionate pentru anumite proprietati enzimatice importante din punct de vedere al tehnologiei alimentare si care pot fi utilizate in stare proaspata, congelata sau liofilizata la crearea unor produse alimentare , in vederea dirijarii unor procese biochimice prin care sa se asigure acestora un anumit grad de inocuitate ( inclusiv capacitatii de conservare) insusiri senzoriale si in unele cazuri si insusiri nutritive superioare.



Cerinte ce trebuie indeplinite de cultura starter

o        sa nu prezinte pericol pentru sanatatea oamenilor , in sensul ca nu trebuie sa produca infectii sau sa fie toxice prin metaboliti primari si secundari produsi;

o        sa contina un anumit numar de microorganisme utile, viabile/g(ml) si un numar redus de germeni nedoriti;

o        sa contribuie la obtinerea modificarilor senzoriale (aroma, culoare, consistenta) intr-o masura mai mare decat ar realiza microflora spontana din compozitia tocaturii pentru carnati si salamuri crude;

o        sa fie competitive, deci sa aiba o dezvoltare avantajoasa in raport cu microflora nedorita ( de alterare si patogena) in conditiile date de fermentare;

o        sa prezinte activitate metabolica performanta la temperaturi relativ scazute <24˚C;

o        sa prezinte activitatea specifica: de producere a acidului lactic, de reducere a azotatului, de descompunere a H2O2. Sa aiba activitate proteolitica si lipolitica limitata;

o        sa fie toleranta la concentratie ridicata de NaCl in faza apoasa a compozitiei de carne ( 6g NaCl/100g umiditate) si la concentratie de 80-100 mg NaNO2 / kg de produs;

o        sa nu contina si sa nu produca antibiotice care se utilizeaza in scop terapeutic la oameni;

o        sa nu produca mirosuri straine din cauza produsilor secundari de fermentatie.


In general, folosirea culturilor starter de bacterii este justificata din urmatoarele motive:

se micsoreaza durata de maturare , ceea ce inseamna o imobilizare mai redusa de spatii, mijloacele circulante si consumuri mai reduse de utilitati;

se imbunatatesc proprietatile senzoriale ale produselor (aroma, consistenta);

se asigura un grad de inocuitate mai mare pentru produs datorita ; acizilor organici (si in special acidului lactic) acumulati in mediu; substantelor de tip bacteriocine elaborate in mediu; competitiei bacteriilor lactice cu microorganisme patogene si cele de alterare in ceea ce priveste consumul de substante nutritive; inhibarii productiei de amine biogene; inhibarii productiei de nitrozamine;

Deosebit de importanta este asigurarea inocuitatii microbiologice a produselor alimentare la care s-au folosit culturi starter de bacterii lactice. Alaturi de materii prime si auxiliare de calitate ireprosabila, igiena productiei si personalului, prin folosire de culturi starter de bacterii lactice, se asigura o dominare numerica a acestora fata de microflora naturala (spontana), inclusiv cea patogena (salmonele,stafilococi ,clostridii), care este impiedicata in dezvoltarea ei datorita unui sistem antagonic complex care include: acizii organici (in special lactic si acetic) produsi; bacteriocinele elaborate in substrat; peroxizii produsi de unele bacterii lactice pe de o parte si cele de alterare patogene, pe de alta parte, pentru substantele nutritive esentiale din mediul in care se dezvolta.

Acidifierea rezulta din metabolizarea zaharurilor ( se formeaza in principal acid lactic) si respective prin hidroliza partiala a trigliceridelor( rezulta acizi grasi liberi).



2 Descrierea schemei tehnologice de fabricare a salamurilor crude uscate cu maturare rapida



Receptia materiilor prime: carne de porc si carne de vita


Calitatea produselor finite depinde de calitatea materiilor prime (parti componente, structura, compozitia, culoarea gustul, mirosul, consistenta) de aceea carnea de vita si de porc trebuie sa provina de la animale adulte, in stare buna de santate, cu stare medie de ingrasare si bine odihnite inainte de sacrificare. Carnea se receptioneaza de la depozitul frigorific. Dupa determinarea indicelui de prospetime si controlul marcarii veterinare se face si examinarea starii de ingrasare, al starii termice si al starii de prelucrare tehnologica.

Receptia calitativa se face dupa normele interne si standardele de catre Comisia de receptie si organele CTC din fabrica. Carnea de vita se livreaza sub forma de sferturi de carcasa iar carnea de porc sub forma de semicarcase.


Depozitarea


1.       Depozitarea materiilor prime – semicarcasele de porc si sferturile de bovina se depoziteaza maxim 3 zile la temperature aerului de 2…+ 4˚C. Depozitarea trebuie sa se faca cu ventilatie continua pentru a favoriza pierderile in umiditate ale carnii. Slanina fasonata in placi se depoziteaza pentru scurt timp la temperatura de – 12˚C.

2.       Depozitarea materialelor se face diferentiat. Membranele naturale se depoziteaza in butoaie de plastic sau bazine din otel inoxidabil. Sfoare si materialele pentru ambalare se pastreaza in incaperi uscate, racoroase. Stocul de membrane si de sfoara trebuie sa fie sufficient pentru o buna realizare a productiei timp de 30 de zile.

3.       Depozitarea materialelor auxiliare se executa cu respectarea standardelor in vigoare, o atentie deosebita fiind acordata azotatului de sodium si culturilor starter. Sarea se primeste in saci de hartie de 50 de kg si se depoziteaza in stiva, pe gratare de lemn, in incaperi uscate, curate, deratizate, fara miros, care sa fie suficient realizarii productiei timp de 30 de zile

Condimentele se pastreaza in saci, nemacinate, in incaperi cu φ=75 %, racoroase, bine curatate si dezinfectate. Trebuie sa se asigure un stoc de sare si de condimente care sa fie suficient realizarii productiei timp de 30 de zile.


Transarea, dezosarea, alegerea


Se realizeaza in spatii climatizate cu temperatura aerului conditionat de 10˚C si φ=65-70%, bine illuminate si in conditii de stricta igiena .Operatia de dezosare-alegere se executa pe mese de inox prevazute cu blaturi din plastic. Carnea se introduce la transare cu temperatura de maxim 4˚C. Se utilizeaza carnea de porc rezultata in urma transarii pentru salam de Sibiu sau carnea rezultata dupa recuperarea unor specialitati. La alegerea carnii de porc se impun urmatoarele conditii:

se elimina toate fragmentele de oase, flaxuri inclusix tesut conjunctiv lax, grasimea, portiunile sangerate, ganglionii, portiuni de stampile;

se taie in bucati 100-150 g;

Este necesara indepartarea grasimii moi deoarece prezenta ei conduce la defecte de fabricatie care apar in timpul uscarii; obtinerea de batoane fara consistenta ferma, fara aspect mazaicat in sectiune; durata uscarii se prelungeste.

Este necesara indepartarea tesutului conjunctiv si in special a celui lax, deoarece prezenta lui in timpul pregatirii pastei la cuter conduce la obtinerea unui film proteic care acopera granulele de carne si de slanina, deci ingreuneaza deshidratarea acestora.

Carnea de vita dupa transare si dezosare se alege la rosu.


Scurgerea, zvantarea si intarirea carnii


Operatiile se realizeaza in spatii climatizate cu respectarea parametrilor prezenti in urmatorul table:



Tabelul 2. Parametrii aerului la scurgere, zvantare si intarire a carnii



Parametrul

Scurgere

Zvantare

Intarire

Temperatura aerului,˚C

+2…+4

-1…+1

-5…-7

Umezeala relativa, %

85-90

80-90

80-95

Viteza aerului, m/s

0.5

0.8

1.0

Durata fazei, ore

48

12

12



Scurgerea si zvantarea au ca scop reducerea umiditatii carnii, astefel incat umiditatea pastea obtinute dupa maruntire sa aiba o valoare optima. Intarirea are drept scop formarea consistentei carnii necesare unei bune maruntiri precum si reducerea temperaturii acesteia. Scurgerea si zvantarea carnii se realizeaza pe priciuri sau tavi perforate aseate oe carucioare. Carnea se aseaza in strat de 20 de cm si se intoarce periodic pentru a favoriza scurgerea.


Intarirea slaninei


Slanina taiata sub forma de cuburi cu latura de 3-4 cm se inbtareste prin congelarea acesteia la temperature de taer=-12˚C, timp de 2 zile astfel incat temperature acesteia sa ajunga la -5…-7˚C.


Maruntirea, amestecarea ingredientelor, umplerea in membrane.


Aceste operatii se realizeaza cu ajutorul liniei Kramer Grebe care le executa mecanizat. Marimea granulelor de carne si slanina este data de durata tocarii si de viteza presume si de distanta dintre cutite si cuva cuterului, obtinandu-se structuri specifice care se observa la sectionarea produsului finit.

La inceputul cuterizarii in amestecul de carne si introduce aditivul si cultura starter, condimentele, iar in pasta ajunsa aproape de finetea dorita se adauga amestecul de sare si de nitrit.

In principiu, cuterul folosit pentru maruntirea fina a amestecului de carne si slanina este format dintr-o cuva deschisa 1, mecanismul de taiere format din cutite in forma de secera 3, care sunt fixate pe axul orizontal 2 si se rotesc cu o turatie variind intre 1400-2000rot/min. Cutitele sunt acoperite cu capacul 25 fixat in balamale, fiind curatate de pasta cu pieptenele 4. Rotatia talerului 1 este transmisa de la axul 7. pe capacul 5 este fixata sicana 6, pentru impingerea materialului sub cutite. Turatia cuvei poate ajunge la 20 rot/min, in functie de constructia cuterului iar numarul de cutite este variabil in functie de finetea pastei ce trebuie obtinuta. Pentru salamurile crude uscate se folosesc frecvent 9 cutite.

Fig 1. Schita de principiu a unui cuter


Amestecul de carne obtinut dupa maruntirea si amestecarea este adusa la masina de umplut (sprit) din cadrul liniei Kramer Grebe care functioneaza sub vid.

Un astfel de sprit este format din:

1-     palnia de alimentare care este o constructie sudata din tabla de otel inoxidabil, de forma tronconicafiind prevazuta la partea inferioara cu o flansa cu care se racordeaza la dispozitivul de umplere. Pentru o buna functionare a masinii, nivelul compozitiei existente in palnie nu trebuie sa scada sub 30% din volumul acesteia ( volumul util= 250l)


Fig 2. Masina de umplut cu funtionare continua Contivac 200


2-     cadrul de constructie sudata se compune din pereti, distantieri, nervuri de rigidizare, bucse de conducere si capace de protectie. Pe un perete lateral este montat motorul de actionare al dispozitivului de umplere care, impreuna cu reductorul sunt montate la partea superioara a cadrului. Pe suportii inferiori ai cadrului se monteaza postamentul pompei de vid. Pe peretele frontal este fixata statia de butoane pentru comandarea celor doua moroare;

3-     dispozitivul de umplere este compus din: carcasa la care se ataseaza un prelungitor de reductie prin suruburi si piulite cu aripi; doua transportoare melcate, destinate transportului compozitiei spre teava de umplere, atasata la prelungitor cu ajutorul unei piulite; grupul de actionare compus din motor electric, sistem de transmisie cu curele trapezoidale si reductor, alezaj conic situat la partea superioara a carcasei dispozitivului de umplere prin care pasta din palniea de alimentare ajunge la transportoarele melcate; melc conic pentru alimentarea pastei de carne, situat in interiorul alezajului; inelul rotativ si angrenaj melcat pentru antrenarea melcului conic. Miscarea melcului se realizeaza tot de la reductor.

4-     Reductorul este compus din carcasa, trei roti dintate pentru transmiterea fortei si o pereche de roti dintate de sincronizare pentru antrenarea dispozitivului de umplere si axele respective. Reductorul se racordeaza cu flansa la dispozitivul de umplere, la exteriorul acestuia, solidar cu roata de curea, care se misca libera pe ax, se afla semicuplajul exterior al ambreiajului electromagnetic. Cealalta jumatate a cuplajului este solidara cu axul principal printr-o pana, dar poate sa alunece pe aceasta pana pe o distanta foarte mica (1.2-1.3).

5-     Instalatia de vid are rolul de a aspira aerul continut de compozitie si de a inlesni in acest fel alimentarea dispozitivului de umplere din palnia de alimentare. Instalatia de vid este compusa din pompa de vid; oala de condens montata inaintea pompei de vid care are rolul de a separa eventualele picaturi de apa continute de aerul aspirat de pompa ;conducte de apiratie si de refulare; motor electric de 0.55kW si 700 rot/min.


Aceasta mai contine o instalatie electrica care serveste la alimentarea cu curent electric a masinii si este compusa din: contactoare cu relee termice, transformator, sigurante fuzibile, redresorul si intrerupatorul pachet; statie de butoane si lampi de semnalizare, care se monteaza pe peretele masinii, electromotoare de antrenare si cabluri de lagatura.

Umplerea se realizeaza in membrane naturale sau artificiale cu diametrul cuprins intre 40-120mm. In cazul carnatilor cruzi, membranele umplute se rasucesc pentru formarea unor perechi de diferite lungimi.



Etuvarea presupune mentunerea batoanelor de salam la temperaturi relativ ridicate de 22-24˚C la φ= 90-95% pentru timpi diferiti. Etuvarea are un dublu scop:

●reducerea umiditatii din produs astfel incat la uscare sa fie mai putina apa de eliminat deci procesul sa dureze mai putin cu un consum mai redus de energie;

●activarea proceselor microbiene in special pentru activarea bacteriilor lactice si a micrococilor care sa contribuie la acidifierea pastei mai repede si la inrosirea compozitiei de salam.

Etuvarea se realizeaza in celule de etuvare. Are loc in 3 trepte:

-linistire: taer=17…20˚C si φ=90-95 % fara ventilatie, timp de 24 de ore;

-etuvare: taer=22…24˚C si φ=85-90% cu ventilatie slaba timp de 24 de ore;

-zvantare: taer= 15…16˚C si φ=80-85 % cu ventilatie continua timp de 24 de ore;

pierderile de umiditate la etuvare sunt cuprinse intre 10-14%.

Etuvarea se recomanda in urmatoarele cazuri:

●la produsele umplute in membrane naturale groase, care retin cantitati mari de apa;

●la produsele umplute in membrane colagenice cu diametru mare, cu raportul suprafata/masa produs foarte mic, la care pierderile in greutate sunt de 5-6% fata de 8-10% in conditii normale de etuvare;

●la produsele umplute in membrane cu diametru mare care la inceputul etuvarii au compozitia cu temperatura de -2˚C. In acest caz etuvarea se poate face la temperatura de 24˚C fara riscul topirii grasimii.

Etuvarea nu este indicata in urmatoarele cazuri:

●la salamurile incorect fabricate la care exista riscul unor evolutii anormale ( cazul carnurilor puternic contaminate cu microorganisme. In aceste situatii etuvarea ar favoriza dezvoltarea microorganismelor de putrefactie)

●la carnati deoarece s-ar realiza o dezhidratare prea puternica insotita de desprinderea membranei.



Afumarea are drept scop aromatizarea produsului si cresterea conservabilitatii datorita substantelor cu actiune antiseptica care patrund prin membrane in compozitie. Pe timpul afumarii se efectueaza zilnic schimbarea carucioarelor din fata in spate, din stanga in dreapta folosindu-se de un tunel de afumare invecinat pentru continuarea afumarii. Aceste schimbari se efectueaza pentru realizarea unei afumari uniforme. Afumarea se executa in celule de afumare timp de 5 zile la urmatorii parametri:


Tabelul 3.   Parametrii afumarii

Ziua

T [˚C]

Φ %

Fum

Aer proaspat

1

16

85



2

17

85



3

18

85



4

18

85

+ (1h)


5

18

85

+ (1 h)



O astfel de celula de afumare este compusa din:

incinta propriu-zisa 1, de forma paralelipipedica cu pereti dubli din otel inoxidabil intre care se gaseste izolatia termica 2, cu usa de acces 13 prevazuta cu garnituri de etansare si buloane de strangere, care se inchide etans dupa introducerea carucioarelor cu salamuri 9. Carucioarele pot fi pe roti sau ele de introduc in celula pe pe linia aeriana 8 prevazuta cu sistemul de sustinere 7. alimentarea celulei cu aer sau amestec de aer –fum se realizeaza prin conducta centrala 5 care se ramifica in doua conducte 3si 3’, dispuse deasupra carucioarelor lateral si simetric fata de axa celulei, conductele fiind prevazute cu duzele 4 si 4’. Evacuarea aerului sau amestecului de aer-fum se realizeaza prin racordul 6 pentru recircularea aerului cald, aer- fum sau prin conducta 10, cand se realizeaza evacuarea totala a aerului cald, aer-fum. Celula mai contine la partea superioara ventilatorul11, electromotorul 12, iar la partea inferioara se gaseste stutul 14 de evacuare a apei utilizata la spalarea si racirea produselor prin dusare.

Celula este prevazuta de asemenea cu o instalatie de automatizare si control alcatuita dintr-un psihroregulator, termoregulator cu inregistrare continua si un sistem de inchidere si deschidere automata a ventilelor electromagnetice montate pe conducta de transmisie a aburului in schimbatorul de caldura si umidificator.

a) b)  

Fig 3. Schita de principiu a unei celule de afumare;

a)     sectiune transversala

b)     sectiune longitudinala



Maturarea se face in celule timp de 7 zile la urmatorii parametri ai aerului:


Tabelul 4.Parametrii maturarii.

Ziua

T [˚C]

Φ %

1

18

85

2

18

84

3

18

84

4

18

83

5

18

82

6

18

81

7

18

80


Evolutia produsului la uscare-maturare va depinde de:

● natura carnii: carnurile acide pierd mai usor apa;

● forta ionica a compozitiei, respectiv continutul de NaCl;

● gradul de intarire si maruntire a carnii: carnurile corect intarite pierd mai usor umiditatea; maruntirea prea fina ingreuneaza uscarea;

● nivelul de grasime din pasta: grasimea impiedica uscarea produsului;

● calitatea membranei: intereseaza permeabilitatea acesteia la vapori de apa si gaza;

● modul de conducere al procesului de uscare:exploatarea agregatului de conditionare;

Depozitarea se face in depozit prevazut cu agregat de conditionare pentru a mentine parametri doriti ai aerului (10-12 ˚C si Φ=80 %)



3 Descrierea schemei tehnologice de fabricare a carnatilor cruzi uscati cu maturare rapida


Preparatele din carne tip carnati cruzi cu maturare rapida se obtin dupa o schema identica cu schema de fabricatie a salamurilor crude uscate cu maturare rapida cu deosebirea ca la operatia de umplere se folosesc membrane de porc cu diametru de Φ =32-36 mm.

Membranele umplute se imperecheaza la 24-28 cm prin rasucirea acestora in bucati uniforme.



4 Caracteristicile produselor finite

Norma interna pentru preparatele din carne crude uscate


Standardul se refera la preparatele din carne crude uscate, fabricate din carne de porc, carne de vita, slanina, diferite ingrediente si adjuvanti supuse unui proces de maturare –uscare in conditii de climatizare.

Preparatele din carne crude uscate se fabrica in conformitate cu instructiunile tehnologice si retetele aprobate de centrala coordonatoare cu respectarea dispozitiilor legale sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Proprietatile organoleptice, forma, dimensiunea, caracteristicile fizico-chimice ale preparatelor din carne crude uscate sunt specificate in tabelele de mai jos:


Tabelul 5.a. Caracteristicile produselor finite- salam crud-uscat cu maturare rapida


Caracteristici,conditii de admisibilitate

Forma

Aspect exterior

Aspect in sectiune

Gust, miros

Consistenta

Batoane corespunzatoare membranelor folosite pastrand urmele sforii de legare cu grosime uniforma pe toata lungimea cu usoara ingustare la capatul de agatare. Se admit usoare deformari ale batoanelor

Suprafata intreaga, invelis intreg aderent la compozitie

Masa compozitiei lucioasa, compacta, bine legata, fara aglomerari de grasime topita, bucati de carne de culoare roza pana la rosie visinie cu mici insule de culoare alba apropiate ca marime raspandite uniform e toata suprafata sectiunii dand un astepect de mosaic. O felie de 1-2 mm privita contra luminii trebuie sa fie uniforma admitandu-se o nuanta mai inchisa pe o portiune de maxim 10 mm de la margine

Placut caracteristic produsului, fara gust si miros rau, la masticatie trebuie sa nu se lipeasca de dinti sis a nu prezinte gust iute.

Elastica pana la tare la suprafata si in zona periferica, mai moale dar legata si elastica spre centru, la apasare normala cu degetul pe suprafata batonului trebuie sa nu ramana urme



Tabelul 5. b. Caracteristicile produselor finite-carnati cruzi cu maturare rapida

Caracteristici,conditii de admisibilitate

Forma

Aspect exterior

Aspect in sectiune

Gust, miros

Consistenta

Bucati cilindrice, putin curbate, cu greutate ce cca 100 g in siraguri separa prin rasucirea matului

Suprafata curate, nelipicioasa cu invelis continuu nedeteriorat, de culoare rosie bruna fara mucegai sau mazga

Mozaicat, culoarea carnii, variind de la roz la rosu, slanina de culoare alba uniform raspandita, fara goluri de aer, aglomerari de apa sau grasime topita

Placut, characteristic produsului, cu aroma condimentelor folosite fara gust si miros strain





Elastica







BILANTUL DE MATERIALE


Pentru obtinerea preparatelor din carne crude uscate cu maturare rapida se foloseste carne de porc aleasa la ros, carne de vita calitatea I si slanina tare. Compozitia chimica a acestor materii prime este prezentata in urmatorul tabel:



Tabelul 6.   Caracteristicile chimice ale materiilor prime


Materia prima

Cantitatea, kg

Apa, %

Proteine, %

Lipide, %

Saruri minerale, %

Carne de porc aleasa la rosu

100

72

20

7

1

Carne de vita aleasa la rosu

100

74

21

3,9

1,1

Slanina tare

100

8

6

86



In tabelul 7 este prezentata reteta de fabricatie pentru preparatele din carne crude uscate cu maturare rapida:



Tabelul 7. Reteta de fabricatie pentru preparatele din carne crude uscate cu maturare rapida


Materii prime

Cantitate, kg

Carne de porc aleasa la rosu

50

Carne de vita aleasa la rosu

20

Slanina tare

30

Ingrediente non-carne


Sare

2,500

Nitrit de sodiu

0,015

Piper negru

0,100

Piper alb

0,150

Usturoi

0,035

Boia de ardei dulce

0,150

Aditiv de maturare

1,300

Materii auxiliare


Membrane (naturin, cutisin), m/kg

0,450

Sfoara, g/kg

0,003



Parametrii fizico-chimici ai preparatelor din carne crude uscate cu maturare rapida sunt inscrisi in tabelul urmator:


Tabelul 8. Caracteristicile fizico chimice ale preparatelor din carne crude uscate cu maturare rapida


Caracteristici

Continut

Umiditate, % max

25-30

Proteine, % min

18

Grasime, max

40-48

NaCl, % max

5

Nitriti, mg/100g produs max.

7


In tabelul 9 este prezentat bilantul partial de materiale pentru preparatele de carne crude uscate cu maturare rapida.




Tabelul 9. Bilantul partial de materiale pentru preparatele de carne crude uscate cu maturare rapida


Operatii tehnologice si materii prime

Cantitate ,kg

Pierderi,

Parametrul chimic, %


Apa

Proteine

Lipide

Saruri minerale

Carne de porc aleasa la rosu

100


72

20

7

1

Scurgere

94

6

67,68

18,8

6,58

0,94

Zvantare-intarire

90,24

4

64,97

18,04

6,31

0,90

Cantitatea de carnea de porc scursa, zvantata si intarita necesara

50


36,00

10,00

3,50

0,50

Carne de vita aleasa la rosu

100


74

21

3,9

1,1

Scurgere

94

6

69,56

19,74

3,67

1,03

Zvantare-intarire

90,24

4

66,78

18,95

3,52

0,99

Cantitatea de Carnea de vita scursa, zvantata si intarita necesara

20


14,80

4,20

0,78

0,22

Slanina tare

100


8

6

86


Taiere

99,8

0,2

7,98

5,98

85,82


Intarire

99,2

0,6

7,93

5,95

85,32


Cantitatea de slanina intarita necesara

30


2,40

1,80

25,8


Cuterizare

Carne de porc Sc-Zv-in.

Carne de vita Sc-Zv-in.

Slanina intaritaIngrediente


50 20 30 4,25

- - - -

36,00 14,80 2,40-

10,00 4,20 1,80-

3,50 0,7825,80 -


0.500.22 -4,25


104,25

0,20

53,20

16,00

30,08

4,97

Total

104,04


53,09

15,96

30,01

4,95

Vacuumare-compactare

103,93

0,1

53,03

15,94

29,97

4,94

Umplere legare

103,41

0,5

52,76

15,86

29,82

4,91

Etuvare

98,24

5

49,96

15,86

29,82

4,91

Linistire-zvantare-afumare

87,43

11

36,84

15,86

29,82

4,91

Uscare-maturare

72,56

17

21,97

15,86

29,82

4,91

Depozitare

70,74

2,5

20,15

15,86

29,82

4,91

Produs finit

100


28,48

22,42

42,15

6,90


Bilantul centralizat de materiale pentru salamul crud uscat cu maturare rapida


100 kg amestec..70,74 kg produs finit

X kg amestec3000 kg produs finit


X = 4240,88 kg amestec


100 kg amestec…………………………………50 kg carne porc scursa, zvantata

4240,88 kg amestec.X1 kg carne porc scursa, zvantata


X1 = 2120,44 kg carne porc scursa, zvantata


100 kg amestec..20 kg carne vita scursa, zvantata

4240,88 kg amestec.X2 kg carne vita scursa, zvantata


X2 = 848,18 carne vita scursa, zvantata


100 kg amestec..30 kg slanina intarita

4240,88 kg amestec.X3 kg slanina intarita


X3 = 1272,26 kg slanina intarita


100 kg amestec..4,25 kg ingrediente non-carne

4240,88 kg amestec.X4 kg ingrediente non-carne


X4 = 180,23 kg ingrediente non-carne


100 kg semicarcase porc25 kg carne porc aleasa

X5 kg semicarcase porc2349,77 kg carne porc aleasa


X5 = 9399.08 kg semicarcase porc


100 kg sferturi carcasa de vita.23 kg carne vita aleasa

X6 kg sferturi carcasa de vita.939,92 kg carne vita aleasa


X6 = 4086,60 kg sferturi carcasa de vita


Membrane: M = 3,5% din compozitie

M = 3,5 x 4407,85

100

M = 154,27 kg

Sfoara : S = 0,5 % din compozitie

S = 0,5 x 4407.85

100

S = 22,03 kg

Consum specific = 848,18 + 2120,44 +1272,26 +180,23

3121,48

Cs = 1,41



Necesarul zilnis de semicarcase:


● 9399,08 kg semicarcase de porc


● 4086,60 kg sferturi de carcasa de vita


Bilantul total de materiale pentru salamurile crude uscate cu maturare rapida este prezentat in tabelul 10 .





Tabelul 10. Bilantul total de materiale pentru salamurile crude uscate cu maturare rapida


Nr. Crt.

Operatia

UM

Cantitate

Provenienta

Nr. Crt

Operatia

UM

Cantitate

Pierderi %

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Depozitare semicarcase




1

Depozitare semicarcase

Kg



Carne vita

KG



a') Carne vita

4115,41


4138,17

Depozitare

a'') Pierderi

Kg

22,76


Carne porc

KG



b') Carne porc

Kg

9465,34

0,55

9517,69


b'') Pierderi

Kg

52,35


2

Transare, dezosare, alegere

KG



2

Transare,dezosare, alegere

Kg







Carne vita

KG



a') Carne vita

939,92




a'') Pierderi

Kg

28,81


4115,41

1a'

a'''') Alte destinatii

Kg

3146,68


Carne porc

KG



b') Carne porc

Kg

2349,77

0,7



b'') Pierderi

Kg

66,26




c) Slanina

Kg

1282,51


9465,34

1b'

d) alte destinatii

Kg

5766,87


3

Scurgere




3

Scurgere

Kg



Carne vita

KG



a') Carne vita

883,52


939,92

2a'

a'') Pierderi

Kg

56,4

6

Carne porc

KG



b') Carne porc

Kg

2208,79


2349,77

2b'

b'') Pierderi

Kg

140,98




1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4

Zvantare-intarire

Kg



4

Zvantare-intarire

KG


4

Carne vita

Kg



a') Carne vita

848,18

883,52

3a'

a'') Pierderi

KG

35,34

Carne portc

Kg



b') Carne porc

KG

2120,44

2208,79

3b'

b'') Pierderi

KG

88,35

5

Taiere





Taiere

KG




0,2

a) Slanina

Kg




a') Slanina

1279,94

1282,51

2c

5

b') Pierderi

KG

2,57

6

Congelare

Kg




Congelare

KG


0,6


Slanina

Kg




a') Slanina

KG

1272,26


1279,94

5a'

6

b') Pierderi

KG

7,68

7

Cuterizare

Kg

4421,11

7a,b,c,d


Cuterizare

KG


0,2

a) Carne vita

Kg

848,18

4a'


a') Compozitie


b) Carne porc

Kg

2120,44

4b'

7

4412,26

c) Slanina

Kg

1272,26

6a'


b') Pierderi

KG


Amestec sarare+aditivi

Kg

180,23

Depozitare


8,84

8

Vacuumare-compactare

Kg



8

Vacuumare-compactare

KG






a') Compozitie

4407,85

0,1

Compozitie


4412,26

7a,b,c,d

b') Pierderi

KG

4,41









1

2

3

4

5

6

7

8

9

10


Umplere





Umplere















Compozitie

Kg

4407,85

8a'


a')Compozitie batoane

Kg

4385,81











0,5


a) Membrane

Kg

154,27

Depozitare












b')Pierderi

Kg

22,03


9

b) Sfoara

Kg

22,03

Depozitare

9















10

Etuvare

Kg



10

Etuvare

Kg



Batoane



a') Batoane

4334,00

5

4562,11

9a,b,a'

b') Pierderi

Kg

228,11


11

Linistire-zvantare-afumare

Kg



11

Afumare

Kg



Batoane



a') Batoane

3857,26

11

4340,00

10a'

b') Pierderi

Kg

476,74


12

Maturare-uscare

Kg



12

Maturare- uscare

Kg



Batoane



a') Batoane

3201,52

17

3857,26

11a'

b') Pierderi

Kg

655,73



Depozitare





Depozitare










a') Batoane

Kg

3121,48






12a'





2,5

13

Batoane

Kg

3201,52


13

b') Pierderi

Kg

80,03


Bilantul centralizat de materiale pentru carnati cruzi uscati cu maturare rapida



100 kg amestec..70,74 produs finit                                                  

X kg amestec..1000 kg produs finit


X = 1413,63 kg amestec


100 kg amestec..50 kg carne porc scursa, zvantata

1413,63 kg amestecX1 kg carne porc scursa, zvantata


X1 = 706,82 kg carne porc scursa, zvantata


100 kg amestec.20 kg carne vita scursa, zvantata

1413,63 kg amestecX2 kg carne vita scursa, zvantata


X2 = 282,72 kg carne vita scursa, zvantata


100 kg amestec.30 kg slanina intarita

1413,63 kg amestecX3 kg slanina intarita


X3 = 424,09 kg slanina intarita


100 kg amestec4,25 kg condimente

1413,63 kg amestec..X4 kg condimente


X4 = 60,07 kg condimente


100 kg semicarcasa porc25 kg carne porc aleasa

X5 kg semicarcasa porc783,26 kg carne porc aleasa


X5 = 3133,04 kg carne porc aleasa


100 kg sferturi carcasa vita..23 kg carne vita aleasa

X6 kg sferturi carcasa vita..313,29 kg carne vita aleasa


X6 = 1362,13 sferturi carcasa vita


Membrane: M = 3,5 % din compozitie

M = 3,5 X 1469,26

100

M = 51,42 kg


Sfoara: S = 0,5% din compozitie

S = 0,5 X 1469,26

100

S = 7,35 kg


Consumul specific = 282,72+706,82+424,09+60,07

1040,48


Cs = 1,41



Necesarul zilnic de semicarcase:


● 3133,04 semicarcase porc;


● 1362,13 sferturi carcase vita;


Bilantul total de materiale pentru carnatii cruzi uscati cu maturare rapida este prezentat in tabelul 11 .






Tabelul 11. Bilantul total de materiale pentru carnatii cruzi uscati cu maturare rapida

Nr. Crt.

Operatia

UM

Cantitate

Provenienta

Nr. Crt

Operatia

UM

Cantitate

Pierderi %

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1

Depozitare semicarcase




1

Depozitare semicarcase

Kg



Carne vita

KG



a') Carne vita

1371,73


1379,32

Depozitare

a'') Pierderi

Kg

7,59


Carne porc

KG



b') Carne porc

Kg

3155,13

0,55

3172,58


b'') Pierderi

Kg

17,45


2

Transare, dezosare, alegere

KG



2

Transare,dezosare, alegere

Kg







Carne vita

KG



a') Carne vita

313,29




a'') Pierderi

Kg

9,6


1371,73

1a'

a'''') Alte destinatii

Kg

1048,84


Carne porc

KG



b') Carne porc

Kg

783,26

0,7



b'') Pierderi

Kg

22,69




c) Slanina

Kg

427,5


3155,13

1b'

d) alte destinatii

Kg

1921,68


3

Scurgere




3

Scurgere

Kg



Carne vita

KG



a') Carne vita

294,5


313,29

2a'

a'') Pierderi

Kg

18,79

6

Carne porc

KG



b') Carne porc

Kg

736,27


783,26

2b'

b'') Pierderi

Kg

46,99




1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

4

Zvantare-intarire

Kg



4

Zvantare-intarire

KG


4

Carne vita

Kg



a') Carne vita

282,72

294,5

3a'



a'') Pierderi

KG

11,78

Carne portc

Kg



b') Carne porc

KG

706,82

736,27

3b'

b'') Pierderi

KG

29,45

5

Taiere





Taiere

KG


0,2

a) Slanina

Kg




a') Slanina

426,64

427,5

2c

5

b') Pierderi

KG

0,86

6

Congelare

Kg




Congelare

KG


0,6


Slanina

Kg




a') Slanina

KG

424,09


426,64

5a'

6

b') Pierderi

KG

2,55

7

Cuterizare

Kg

1473,7

7a,b,c,d


Cuterizare

KG


0,2

a) Carne vita

Kg

282,72

4a'


a') Compozitie


b) Carne porc

Kg

706,82

4b'

7

1470,75

c) Slanina

Kg

424,09

6a'


b') Pierderi

KG


Amestec sarare+aditivi

Kg

60,07

Depozitare


2,94

8

Vacuumare-compactare

Kg



8

Vacuumare-compactare

KG






a') Compozitie

1469,26

0,1

Compozitie


1470,75

7a,b,c,d

b') Pierderi

KG







1,47



1

2

3

4

5

6

7

8

9

10


Umplere





Umplere















Compozitie

Kg

1469,26

8a'


a')Compozitie batoane

Kg

1461,91











0,5


a) Membrane

Kg

51,42

Depozitare












b')Pierderi

Kg

7,35


9

b) Sfoara

Kg

7,35

Depozitare

9















10

Etuvare

Kg



10

Etuvare

Kg



Batoane



a') Batoane

1444,64

5

1520,67

9a,b,a'

b') Pierderi

Kg

76,03


11

Linistire-zvantare-afumare

Kg



11

Afumare

Kg



Batoane



a') Batoane

1285,73

11

146,444

10a'

b') Pierderi

Kg

158,91


12

Maturare-uscare

Kg



12

Maturare- uscare

Kg



Batoane



a') Batoane

1067,16

17

1285,73

11a'

b') Pierderi

Kg

218,57



Depozitare





Depozitare










a') Batoane

Kg

26,68






12a'





2,5

13

Batoane

Kg

1067,16


13

b') Pierderi

Kg

1040,48


Tabelul 12. Rezultatele transarii pentru carnea de vita si porc


Nr. Crt.

Sortiment



CARNE DE VITA

UM

Indice transare

Destinatie



Produse




Alte destinatii

Total

1

Carne lucru I

kg

23,00

1128,64

124,57

1253,21

2

Carne lucru II

kg

27,00


1471,16

1471,16

3

Carne lucru III

kg

6,4


348,72

348,72

4

Muschi fasonat

kg

1,6


87,18

87,18

5

Amestec de carnuri pentru mancaruri

kg

10,00


544,87

544,87

6

Antricot + vrabioara cu os calitatea I

kg

8,7


474,03

474,03

7

Oase cu valoare

kg

3,9


212,50

212,50

8

Oase DCA

kg

15,70


855,45

855,45

9

Seu

kg

2,85


155,29

155,29

10

Tendoane

kg

0,4


21,79

21,79

11

Scazamant

kg

0,45


24,52

24,52


CARNE DE PORC






1

Carne aleasa la rosu

kg

25,00

2821,61

311,42

3133,03

2

Muschi industrie

kg

10,9


1366,00

1366,00

3

Muschiulet export

kg

1,25


156,65

156,65

4

Carne porc lucru

kg

23,9


2995,18

2995,18

5

Oase DCA

kg

6,10


764,46

764,46

6

Oase garf

kg

9,2


1152,96

1152,96

7

Coasta cruda

kg

2,3


288,24

288,24

8

Cozi

kg

0,6


75,19

75,19

9

Amestec pentru mancaruri

kg

20,00


2506,42

2506,42

10

Scazamant

kg

0,65


81,46

81,46

Bibliografie:


1.    Banu C, Alexe P, Vizireanu C, - “ Procesarea industriala a carnii”, Editura Tehnica, Bucuresti, 1997;

2.    Banu C. – “ Manualul inginerului de I. A. “ , vol I, II, Editura Tehnica, Bucuresti, 1998;

3.    Banu C. – “ Tehnologia carnii si subproduselor”, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1980;

4.    Banu C, Ionescu A, Bahrim G, Vizireanu C, - “ Biochimia , microbiologia si parazitologia carnii”, Editura Agir, Bucuresti, 2006;

5.    Alexe P, Coman L, - “ Transformarea animalului viu in carne”

Editura Mirton, Timisoara, 2000;







Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

NECESARUL PROTEIC, LIPIDIC SI GLUCIDIC AL ORGANISMULUI
Metode de congelare
Aspecte generale privind refrigerarea
Produse obtinute din activitatea microorganismelor
Lipidele
Dezinfectia in unitatile de industrie alimentara
Influenta temperaturilor scazute asupra valorii nutritive
Notiuni de gastrotehnie





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu