Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » alimentatie nutritie
Importanta pestelui in alimentatie

Importanta pestelui in alimentatie


Importanta pestelui in alimentatie

Omul secolului XXI a inceput sa inteleaga mai bine si mai constient ca pestele si produsele sau subprodusele obtinute de la acesta trebuie tratate cu mai multa atentie, in conditiile in care proteina de origine animala provenita din mediul acvatic are un rol deosebit de important pentru dezvoltarea si mentinerea sanatatii organismului.
Carnea de peste contine atat de multi nutrienti importanti, inclusiv proteine, incat, asa cum apreciaza si nutritionistii, ar trebui sa constituie un segment major al hranei noastre zilnice.
Trebuie sa facem precizarea ca o singura portie de peste de 100 g, furnizeaza intre o treime si jumatate din necesarul de proteina zilnic.
Majoritatea pestilor au si un continut ridicat de vitamina B12, vitala pentru un sistem nervos sanatos si de iod, necesar bunei functionari a glandei tiroide.
Astazi se cunoaste ca un consum ridicat de carne de peste are un rol benefic asupra sanatatii omului prin ajutorul pe care il da aceasta organismului in fortificarea lui pe de o parte, iar pe de alta parte, in minimalizarea aparitiei maladii lor cardiovasculare, prin scaderea nivelului total de colesterol, prin reducerea nivelului de trigliceride, prin faptul ca modereaza raspunsul inflamator si imbunatateste metabolismul carbohidratilor. De asemenea, consumul de carne de peste are efecte benefice in tratamentul gutei, artritelor reumatoide, psoriazisului, in prevenirea diferitelor forme de cancer, alina migrena si nu in ultimul rand, este destul de util diabeticilor.
Cercetarile recente au demonstrat ca acizii grasi nesaturati de tip Omega 3, derivati in special din pestii care traiesc in apele reci, actioneaza asupra sangelui in mai multe moduri, in sensul de a ajuta organismul uman in minimalizarea potentialului maladiilor de orice fel. Iata de ce, dietele bogate in grasimi provenite de la organismele acvatice, protejeaza si previn organismul uman de o serie de maladii cardiovasculare.
Uleiul de peste are in continutul sau acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de carbon, dintre care cei mai importanti par a fi acidul eicosopentaenoic si acidul cocosohexaeonoic, care sunt implicati in sinteza prostaglandinelor, substante reglatoare a numeroase procese biochimice.
Prostaglandinele sunt direct implicate in raspunsul privind functionalitatea aparatului cardiovascular, reduc nivelul colesterolului si al trigliceridelor, impiedica agregarea trombocitara si astfel scade riscul de arteroscleroza, hipertensiune arteriala si infarct miocardic.
Prostaglandinele reduc vascozitatea sangelui si contribuie la imbunatatirea conditiilor de circulatie sanguina, de asemenea, ele cresc aportul de oxigen al tesuturilor.
Majoritatea nutritionistilor cred ca acizii grasi de tip Omega 3 din peste sunt cei care ajuta la protectia impotriva tulburarilor cardiace si circulatorii. Se apreciaza ca acesti acizi de tip omega 3 reduc riscul de tromboza si pot totodata ameliora circulatia din vasele mici de sange. De asemenea, unele studii arata ca ei amelioreaza unele simptome ale psoriazisului si ale altor multe afectiuni inflamatorii.
Acizii grasi Omega 3 sunt esentiali pentru dezvoltarea sanatoasa a ochilor si a sistemului nervos central. O recomandare utila este facuta de medici pentru utilizarea acestor aminoacizi de femeile insarcinate.
Specialistii din U.E. recomanda pentru combaterea bolilor cardiovasculare un aport de acizi grasi omega 3 de 0,2 g/zi, aproximativ 1,5 g pe saptamana.
Conform unor statistici mondiale, in vederea protejarii sanatatii, ar fi oportun sa se consume carne de peste in cel putin doua zile pe saptamana.
Dupa cum este cunoscut, la diabetici riscul aparitiei bolilor cardiovasculare este de 5 ori mai mare, fata de cei care nu sunt afectati de acest diagnostic. La cei care consuma peste mai frecvent sau alte organisme acvatice, se constata un nivel scazut al lipidelor din sange si o toleranta normala la glucoza si riscuri mult mai mici.
Cercetari recente americane au ajuns la concluzia ca un consum ridicat de peste si alte organisme acvatice, poate preveni cancerul mamar si el al intestinului gros, unele dintre formele cele mai frecvent intalnite in ultimul timp la om.
Pe baza celor mentionate, exista astazi o reconsiderare totala a omului fata de consumul carnii de peste, care cunoaste un salt semnificativ, aceasta fiind considerata un aliment tot mai important pentru om.
Rezumand importanta pestelui pentru alimentatia omului, putem mentiona si alte cateva argumente in favoarea sa.
pestele este unul din cele mai valoroase alimente datorita continutului ridicat de proteina, a valorii biologice ridicate si a gradului ridicat de digestibilitate.
pestele si fructele de mare contin putine grasimi, cu foarte mici exceptii, dar numeroase proteine, multe tipuri fiind surse excelente de alti nutrienti vitali, in special zinc, cupru, fier, iod, potasiu, calciu etc.
Pe langa consum, pestele este o sursa de materii prime pentru alte ramuri economice, cum ar fi cea farmaceutica, chimica, artizanala, alimentara, fabrici de fainuri proteice.
Un kg de carne de peste, sub raportul bogatiei in proteine, este echivalent cu 1,7 kg carne de porc, 6 litri de lapte de vaca, 32 bucati oua de gaina, sau 9,5 kg cartofi.
Pestele valorifica furajele concentrate mai eficient, comparativ cu alte specii de animale, de 2,5 ori mai bine decat rumegatoarele, de 1,5 ori mai bine decat pasarile si de 1,3 ori mai bine comparativ cu suinele.
Carnea de peste este unul din cele mai bogate alimente in vitamina A, in iod, fier si saruri minerale. Un kg de carne de peste ofera 70-73 g proteina cu valoare biologica deosebita.
Produsele secundare si grasimea extrasa din corpul sau organele acestuia, contribuie la protectia organismului impotriva unor maladii.
A vand in vedere ca pestele are sangele rece, el are un consum redus de energie pentru mentinerea temperaturii corporale, dar si pentru deplasare.
In ultimul timp se constata ca preferintele consumatorului s-au schimbat radical, astazi omul prefera consumul de peste in stare proaspata. urmat de cel in stare congelata si apoi cel conservat prin sarare si afumare.



Mancarea din peste este un produs care creste anual in importanta. Ea este facuta prin indepartarea substantelor lichide de la peste si macinarea resturilor. Utilizarea prezenta este hrana pentru pasari, porci, bovine. Legislatia curenta este severa in diferite tari pentru utilizare ca sursa esentiala de proteina in dietele umane. Sub aceasta circumstanta produsul este puternic sterilizat si macinat cu o pudra uscata cunoscuta ca faluna de peste. Faina de peste nu se supraincalzeste spontan pentru ca sterilizarea a distrus bacteriile. Mancarea de peste intreaga este un material hidroscopic si gras si trebuie sa fie protejata de oxigen si umiditate. Ea este impachetata in containere impermeabile pentru aer cum ar fi sacii de hartie cu un strat interior de polietilena. Antioxidantii cum ar fi: BHI si ETHOXIQUIN poate fi adaugata in cantitati de 0,45 si 0,11 K/mp.

Stratul de polietilena este ca bariera pentru umiditate si impotriva oxidarii. De asemenea induce posibilitatea incalzirii spontane in tranzit. Problema incalzirii spontane este una foarte minora, foliile laminate sau de aluminiu pentru ambalare la vrac. In UK Ministerul Britanic de transport, sustin ca alimentele sa fie impachetate in containere de hartie. Supraincalzirea alimentelor de peste nu are loc daca continutul de umiditate este mai scazut de 6% doar atunci cand umiditatea creste peste 12% atunci cand actiunea bacteriilor poate incepe si conduce la o rapida supraincalzire.

Pestele si diabetul.

Diabetul va fi una dintre principalele provocari la adresa sanatatii publice in urmatorul mileniu, care va afecta, atat statele prospere, dar si comunitatile sarace. Potrivit statisticilor, numai jumatate din numarul celor bolnavi de diabet isi controleaza propria afectiune, aceasta reprezentand o problema majora pentru educatie sanitara. Aceasta in conditiile in care sansele de a continua o viata activa si sanatoasa au sporit considerabil.

Aceasta presupune pierdere in greutate, exercitii regulate, obiceiuri sanatoase de alimentatie.
Pierderea din greutate este prioritara, deoarece 80 % dintre persoanele cu diabet sunt supraponderali si au obezitate abdominala. Slabitul reduce sansa aparitiei diabetului, incetineste evolutia lui, imbunatateste controlul glucozei. Alte beneficii ale slabirii sunt presiunea sangvina scazuta, lipide sangvine reduse si riscul micsorat de aritmii cardiace.
Modificarea dietei este o strategie pentru controlarea diabetului. O dieta sanatoasa pentru diabetici include cat mai multe mancaruri bogate in proteine, cum este carnea de pasare, de peste dar si legumele. Aceste alimente nu cresc nivelul de glucoza din sange.
In mod traditional, dieta diabeticului accentueaza restrictia zaharului. Recomandarile moderne ale medicilor nutritionisti recunosc ca este mult mai importanta cantitatea totala de carbohidrati, decat tipul de carbohidrati. Dietele foarte sarace in carbohidrati tind sa fie bogate in grasimi, astfel sunt asociate cu ingrasare si boli de inima. Esential este consumul moderat de carbohidrati din cereale integrale, legume, fructe si vegetale. Aceste alimente au, in general, cel mai scazut indice glicemic.
Exista noi dovezi, care indica faptul ca uleiurile din anumiti 'pesti grasi' pot ajuta la combaterea acestui flagel. Diabetul apare frecvent la oamenii, care mananca mai mult grasimi. Consumand peste oceanic gras, cel putin de 2 ori pe saptamana, sunt adaugati in dieta binefacatorii acizi grasi.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.