Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » familie » animale pasari
Coportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata

Coportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata




COPORTAMENTUL SI ADAPTARILE ANIMALELOR IN MEDIUL LOR DE VIATA

COMPOTRAMENTUL


Intotdeauna oamenii au observat modul in care se manifesta animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele salbatice pentru hrana si aveau nevoie sa le cunoasca miicarile si comportamentul pentru a le vana cu succes.. Intelegerea comportamentului animalelor consuma mult timp, rabdare si cercetari minutIoase. Studiul stiintific al coportamentului animalelor este denumit etologie

A.    Migratia

Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai calde si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din energia si timpul animalului, expunand-ul la pericole, cum ar fi lipsa mancarii sau epuizarea.




1. Migratia in mediul terestru In mediul terestru, in regiuni precum savanele aficane si tundra arctica, mancarea si apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale calatoresc in functie de sezon pentru a folosi cat mai bine resursele existente. De exemplu, in Canada, caribuul petrece iarna in padurile de conifere. In aprilie, el migreaza in nord spre tundra(regiunea Arctica fara copaci) pentru reproducere, unde se hraneste cu licheni si ierburi. El se intoarce in padure de indata ce iarna arctica reincepe si pamantul este acoperit de o crusta groasa de gheata. In timpul migratiei acestora, ei sunt urmati de lupi. Lupii vaneaza animalele tinere sau bolnave care nu pot tine pasul cu restul grupului.

2. Migratia pasarilor. Multe pasari migreaza sezonier. Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana inspre zonele mai reci unde-si depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada reproducerii si cressterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de reproducere.

Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din locul in care depune ouale, din zona arctica pana in Anctartica si inapoi, in fiecare an – o calatorie dus – intors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care calatoresc peste 300 km pe gheta dura a marii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceeasi pereche de pinguini va reveni la acelasi cuib in fiecare an.

3 Migratia in mediul acvatic. Si in mediul acvatic exista multe vietuitoare care migreaza. Astfel balenele calatoresc din teritoriile de hranire spre cele unde se reproduc si inapoi, in fiecare an. Din noiembrie pana in aprilie, balena albastra si balena cu cocoasa se hranesc cu animale mici, numite krill in regiunile polare. Odata cu apropierea iernii ele strabat oceanul Atlantic, Pacific si Indian ca sa se reproduca in apele tropicale calde. Balenele tinere consuma mai putina energie pentru a-si pastra corpul cald, in apele tropicale calde, mai mult decat in cele polare.


Exista unele animale care migreaza dintr-un mediu in altul. Astfel broastele testoase, broastele raioase, tritonii si salamadrele se reproduc in apa, dar isi petrec aproape tot timpul pe uscat. In fiecare an se intorc la lacurile si raurile in care s-au nascut.

4 Monitorizarea migratiei in diferite medii . Cercetatorii folosesc metode variate de urmarire a miscarilor speciilor migratoare, incluzand radarul si monitorizarea prin sateliti. Cercetatorii pot recunoaste anumite pasari prinzandu-le ineluri la picioare. Aceasta ajuta la indentificarea traseului de migratie al speciilor. Pasarile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplasarilor marilor carduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgarda sau transmitator radio, dar numai in timp ce se afla sub anestezie.


B.  Cooperarea

Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul in care membrii unei specii se aduna in grupuri pentru activitati ca vanatoarea, apararea sau ingrijirea puilor. Exista multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente si strans unite avand structuri clare.



1. Siguranta prin numar Traiul in grup ofera animalelor multe avantaje – o  protectie mai mare fata de pradatori, ajutor pentru fiecare membru sa gaseasca hrana si protectie si marirea sanselor de supravietuire.

In randul pasarilor, de exemplu, gastele negre formeaza carduri mari iarna ca sa se hraneasca in zonele mlastinoase cu cantitati mari de iarba tiparului. Acest lucru are avantajul ca unele se pot hrani in timp ce altele supravegheaza imprejurimile de dusmani, si rezulta ca fiecare pasare poate sa petreaca mai mult timp cu hranitul decat daca ar fi fost singura. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaza grupuri, colonii, numai in perioada de imperechere. Creste astfel sansa fiecarui individ de a-si gasi un partener. Cuiburile sunt amplasate in zone protejate ca sa se micsoreze riscul datorat pradatorilor. Daca unul dintre membrii coloniei este in pericol, strigatul acestuia poate alerta tot grupul.

In mediul acvatic, mii de pesti inoata unul langa altul in aceeasi directie. Ei se grabesc, incetinesc si se intorc impreuna. Traind in bancuri uriase se reduce sansa individului de a fi mancat .

In plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, traiesc in turme mari pentru siguranta. Pradatorii nu ataca in general tot grupul ci isi aleg un animal solitar, prea batran, prea tanar sau bolnav care nu mai poate tine pasul. Intr-o turma zebrele stau in grupuri mici de familie, conduse in general de un mascul mare. Acesta da un semnal de alarma daca grupul este in primejdie iar animalele stau intotdeauna aproape unele de altele.

2. Vanatul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii si cimpanzeii, coopereaza ca sa-si optina prada, vanand impreuna si impartind hrana. Leii sunt singurele feline mari care traiesc in grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alcatuite din doi sau trei lei si cateva leoaice si puii lor . Leoaicele vaneaza cel mai mult, lucrand in echipe ca sa pacaleasca turmele de antilope si zebre, prada lor favorita. Odata aleasa prada, echipa se desparte si se apropie din diferite directii incercand sa separe victima de turma. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscada. Daca vanatoarea reuseste prada este impartita de grupul familial, masculii avand « prima imbucatura ». Un animal salbatic va asigura unui grup de lei destula hrana pentru doua zile.

3. Societati de animale. Multe vietuitoare traiesc in socieatati. Printre acestea se numara cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societati de gorile ; gorilele sunt animale timide si blande. Ele traiesc in familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele isi petrec majoritatea timpului pe sol, in paduri, hranindu-se in liniste cu vegetatie. Gorila cu spatele argintiu este in general un mascul batran care apara de intrusi si indeparteaza rivalii grupului. Gorilele isi petrec mult timp ingrijindu-se una pe cealalta, fapt care joaca un rol esential in viata sociala si le ajuta sa tina grupul unit. Un pui de gorila pastreaza contact continuu cu mama lui pana la varsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fata de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp in apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici si va ingriji puii pentru perioade scurte de timp.



Majoritatea animalelor stau in grupul natal cel putin opt ani. Masculii, in general, pleaca la maturitate si calatoresc singuri, deseori ani de zile, pana ce conving femelele sa stea cu ei si sa formeze un nou grup.


C.Asocieri de animale.

Nu numai membrii aceleasi specii traiesc impreuna. Exista, de asemenea, asocieri stranse intre membrii a doua specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. In unele cazuri o specie poate face rau celeilalte sau chiar sa o omoare.

1. Simbioza. Simbioza este asocierea a doua specii ce profita amandoua de aceasta. Unele animale de exemplu, optin hrana mancand paraziti si insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profita de faptul ca sunt ingrijite.

Pestii curatatori lucreaza in perechi, in zone numite « statii de curatare » aflate in recifurile de corali. Pestii mai mari viziteaza aceste zone, la fiecare cateva zile , pentru a fi curatati. Pestii curatatori fac un dans de semnalizare a identitatii astfel incat pestele mare sa nu-i manance. Acestia indeparteaza tegumentele moarte, ciupercile si parazitii. Ei pot sa « serveasca » 50 de clienai pe zi.

Graurii curatatori cauta de mancare pe zebre, girafe, rinoceri si alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate astfel ancat sa le permite sa alerge in susul si josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor indeparteaza puricii, capusele si alti paraziti pe care mamiferele nu-i pot indeparta singure.

Testoasele uriase de Galapagos sunt curatate de paraziti de catre cinteze. O testoasa anunta ca este pregatita pentru a fi curatata intinzandu-si gatul si indepartandu-si picioarele in asa fel incat sa i se ridice carapacea.

Pestii clovn castiga atat protctie cat si hrana, stand langa anemona de mare veninoasa. In schimb, pestii apara anemonele de dusmani cum ar fi pestii fluture care au obiceiul de a musca tentaculele anemonelor.

2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci cand o specie din asociere beneficeaza castigand hrana si un adapost, si celelalte raman  neafectate.

Starcii de cireada stau in apropierea elefantilor, rinocerilor si altor mamifere mari. Ele mananca insectele care ies din pamant, deranjate de picioarele acestor animale mari.

Ratonii vin in orase ca sa caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaza pe oameni.

3. Parazitismul. Parazitismul are loc cand o specie (parazitul) castiga de pe urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de paraziti. Majoritatea nu-si ucid gazdele, caci daca ar face-o si-ar reduce sansele de supravietuire.



Exoparazitii cum ar fi puricii, sunt sugatori de sange, ce traiesc pe exteriorul gazdelor. Endoparaziiii cum ar fi tenia, traiesc in corpul gazdei hranindu-se cu mancarea acesteia. In interiorul intestinelor umane pot traii tenii lungi de pana la doi metri.

Parazitismul reproductiv ; cucii sunt paraziti reproductivi care ies din ou. O femela depune pana la 12 oua fiecare in cuibul unei pasari mai mici cum ar fi pitulicea, apoi il abandoneaza. Oul unui cuc este asemanator ca forma si marime cu ouale gazdei. Cand ies din ou, puii de cuc le imping pe celelalte in afara cuibului. Puiul este in curand mult mai mare decat « parintii » sai ii are nevoie de mai multa hrana.


D.     Comportamentul in conditii extreme.

Diverse specii traiesc in conditii de caldura, frig excesiv sau intuneric total, in desert, zone polare, occeane si pesteri sau munti. Tipuri de comportament, cat si adaptari fizice le permit sa supravietuiasca in aceste habitate.

1.Supravietuire in regiunile polare. Iarna, in regiunile polare, temperatura poate cobori sub -80° C . Statul sub zapada, unde temperatura scade rare ori sub -7° C este o metoda de supravietuire. O femela de urs polar si puii ei isi petrec lunile cele mai reci ale anului intr-un barlog sapat in nameti de zapada. Acesta este format dintr-un tunel din care se intra in camera mamei iar apoi in camera puilor. Incaperea femelei se continua cu o camera inferioara, si este aerisita printr-o gura de ventilatie. Inainte de intrarea in tunel se gaseste o creasaa mare de zapada.

Hrana este foarte saraca cand pamantul si marea ingheata si sunt acoperite cu zapada. Multe animale au metode ingenioase de obtinere a hranei. Vulpile adulmeca lemingii de sub zapada si-i omoara sarind cat mai sus si apoi cazand cu toata greutatea astfel incat sa sparga crusta de gheata de deaspura lemingului. Vara vulpile polare ingroapa hrana si oua in stratul de suprafata al tundrei. Ele scot hrana inghetata din ascunzatori, in timpul iernii. Focile fac gauri de gheata pentru a putea respira. Ursii polari localizeaza focile dupa miros si le asteapta sa apara. De asemenea ei sparg gheata pe ntru a prinde puii de foca. Puiul este scos afara cu laba si apoi  apucat cu falcile.

2.Supravietuire in desert In desert temperaturile pot atinge 500°C in tipul zilei iar apa este foarte putina.Animalele de desert trebuie sa-si pastreze temperatura corpului fara sa piarda prea multa apa prin evaporare.In acest scop ele folosesc multe metode.Adapostirea sub pamant sau la umbra este una dintre cele mai obisnuite.Veveritele de pamant petrec pana la sapte luni in vizuine adanci unde dorm pana la sase ore odata conservand apa si enrgia.Vizuina se gaseste la un metru sub pamant.

Majoritatea animalelor care trebuie sa-ii petreca timpul la soare se misca astfel incatsa reduca suprafata corpului aflata in contact cu nisipul fierbinte


Exista o foarte strasa legatura intre comportamentul animalelor si adaptarile lor fizice.







Politica de confidentialitate







.com Copyright © 2022 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 Proiect didactic Clasa: a-IX-a, Luarea deciziilor
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani dezvoltarea limbajului si a comunicarii orale - „Cine face, ce face”
 PROIECT MOTOR ASINCRON - Determinarea parametrilor schemei echivalente si a caracteristicilor de functionare in regim stabilizat de la gol la sarcina
 TEMA DE PROIECTARE - arbore de masina rotativa

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 PROIECT DE DIPLOMA CHIRURGIE ORO-MAXILO-FACIALA - SUPURATIILE LOJELOR PROFUNDE DE ETIOLOGIE ODONTOGENA
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta - cercetare si analiza financiara asupra deseurilor de ambalaje la sc.ambalaje sa
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Atestat la informatica cu tema “gestionarea unui magazin de confectii”
 Proiect atestat electrician constructor - tehnologia montarii instalatiilor electrice interioare
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM

INGRIJIREA CAINILOR DE SERVICIU DRESATI PENTRU DETECTAREA DROGURILOR
Proiect didactic - la bazele teoretice ale dresajului
Selectia porumbeilor
MATERIALE FOLOSITE PENTRU INGRIJIREA SI HRANIREA
Monitorizarea carnivorelor mici - vanatoarea in romania
HABITATUL FAUNEI DE INTERES CINEGETIC
Cercetari transdisciplinare privind esentialitatea si nivelele de suplimentare ale borului in hrana puilor de carne si a tineretului porcin
Biotina in nutritia animalelor





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu