Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » asistenta sociala
IMBATRANIREA, UN PROCES IREVERSIBIL

IMBATRANIREA, UN PROCES IREVERSIBIL




IMBATRANIREA, UN PROCES IREVERSIBIL

ABSTRACT

Imbatranirea un proces ireversibil.

,, A imbatranii este singurul mijloc de a trai mai mult" Voltaire.

Introducere

Sistemul de protectie sociala ofera servicii adaptate persoanelor varstnice, ca urmare a analizei nevoilor acestora, respectand drepturile pe care le au stabilite prin reglementarile legale. In toate tarile lumii este prezent fenomenul de imbatranire a populatiei, cauzele fiind diverse, cele mai importante fiind cresterea sperantei de viata ca urmare a progreselor in medicina si accentuarea declinului fertilitatii populatiei.



Imbatranirea nu este o stare, ci un proces de degradare graduala si diferentiala, este un ansamblu de fenomene, care apar ca urmare a incheierii fazei de dezvoltare si care implica schimbari din punct de vedere biologic si psihologic. Procesul de imbatranire insa se manifesta diferit, individualizarea fiind determinata de: gradul de autonomie; degradarile fizice; degradari psihologice; de starea emotionala si mentala; de posibilitatea de a se manifesta comportamental, cum ar fi implicarea in viata comunitatii, modul in care suporta pierderea rolurilor sociale ca urmare a decesului cunostintelor si a partenerului de viata, a modului in care se adapteaza la noile roluri sociale, uneori datorita instituirii unei masuri de protectie in institutiile de ingrijire de tip rezidential.

Dictionarul Larousse defineste imbatranirea ca fiind ansamblul de transformari ce afecteaza ultima perioada a vietii si care constituie un proces de declin, semnele imbatranirii fiind: slabirea tesuturilor, atrofie musculara cu scaderea functiilor si performantelor, toate acestea concurand la limitarea progresiva a capacitatilor de adaptare.

Teorii privind factorii care influenteaza imbatranirea:

cantitatea de energie determinata genetic;

numarul de calorii puse la dispozitia organismului;

capacitatea de adaptare la factorii stresanti;

capacitatea celulei de a se diviza, prin urmare, odata cu epuizarea capacitatii celulei de a se divide, viata inceteaza;

distrugerea celulelor de catre radicalii liberi;

programarea genetica a imbatranirii.

Aspecte care pot fi luate In considerare cand vorbim de imbatranire:

imbatranirea primara, care nu este insotita de probleme de sanatate si vine in mod firesc dupa perioada adulta;

imbatranirea secundara, este insotita de o alterare a starii de sanatate;

imbatranirea tertiara, este perioada care precede moartea.

( Psihologia dezvoltarii umane", Ana Muntean)

Batranetea este starea ce caracterizeaza o grupa de varsta particulara, cea a persoanelor de peste 60 de ani. (,, Psihologia imbatranirii", Roger Fontaine.)

Dictionarul Larousse de psihiatrie defineste batranetea ca fiind ultima perioada a vieti, corespunzand rezultatului normal al senescentei. Senescenta este termenul folosit ca sinonim cu imbatranirea, iar senilitatea este termenul folosit ca sinonim cu imbatranirea patologica.

Din perspectiva stadiilor lui Erik Erikson, referitoare la evolutia individului avem: pruncia, copilaria timpurie, perioada de la 4 la 5 ani, perioada de la 6 la 11 ani, adolescenta, prematuritatea, perioada adulta si batranetea. In fiecare dintre aceste stadii se evidentiaza o criza care duce la mutatii importante in viata individului. Astfel la batranete, individul priveste cu satisfactie realizarile din trecut si cu regret ceea ce nu a realizat, traieste esecul nerealizarilor din viata.

In gerontologie, exista diferente intre:

varsta cronologica care desemneaza numarul anilor de la nastere;

varsta biologica care corespunde varstei diferitelor componente ale organismului;

Varsta morfologica, aceasta desemneaza modificari ale tesuturilor si ale organelor;

Varsta fiziologica sau functionala, care desemneaza diminuarea capacitatilor unor organe.

Clasificari ale batranetii

Organizatia Mondiala a Sanatatii considera:

- Intre 60 - 70 ani avem persoane in varsta;

- Intre 75 si 90 de ani avem persoane batrane;

- Peste 90 de ani avem marii batrani.

Americanii au urmatoarea clasificare:

- batrani tineri : 65 - 75 de ani;

- batranii batrani : peste 75 de ani.

Forma cea mai uzuala de clasificare a batranetii:

65-75 de ani, trecerea spre batranete.

75 - 85 de ani, batranetea medie;

Peste 85 de ani, stadiul marii batraneti.

Imbatranirea la nivel mondial

Segmentul populatiei varstnice are pe zi ce trece o pondere tot mai mare, cauzele fiind progresele din medicina, care au facut posibila reducerea mortalitatii infantile prin eredicarea aproape integrala a bolilor infectioase, si a facut posibila prelungirea sperantei de viata. Diferentierile intre indivizi in ceea ce priveste procesul de imbatranire, pot fi foarte mari deoarece varsta cronologica difera de cea functionala, unii oameni pot fi productivi pana la varste inaintate de aproape 80 de ani iar altii devin neproductivi la 60 de ani.  Speranta de viata influenteaza si incadrarea in categorii de persoane varstnice populatia unei tari, o persoana de 45 de ani in Zambia poate fi considerata batrana, deoarece aici speranta de viata la 15 ani este de 59 de ani, comparativ cu Japonia unde speranta de viata este de 89 de ani iar o persoana de 45 de ani aici este considerata tanara. (Preintampinarea crizei varstei a treia" raport al Bancii Mondiale de cercetare politica).

Numarul populatiei globului a evoluat dupa cum urmeaza :

1 miliard

2 miliarde

3 miliarde

4 miliarde

5 miliarde

Ca urmare a evolutiei populatiei, exista posibilitatea ca tot la 10-12 ani populatia globului sa fie suplimentata cu cate un miliard de locuitori, ceea ce face posibila previziunea ca in 2040 pe Terra sa fie zece miliarde de oameni.

Evolutia numarului persoanelor cu varste peste 60 de ani

350 milioane

580 milioane

Vor fi un miliard

Cum este perceput momentul pensionarii

Retragerea din activitate a persoanelor varstnice este vazuta de societate ca un comportament normal si asteptat de persoana varstnica. Realitatea este ca nu toate persoanele varstnice asteapta cu bucurie momentul pensionarii. Dezangajarea poate sa fie un proces provocat de persoana varstnica sau de catre societate prin normele sociale stabilite care reglementeaza varsta de pensionare si conditiile in care persoanele se pot pensiona anticipat sau pot prelungi varsta pensionarii. Dezangajarea este vazuta de specialisti ca fiind un comportament adaptativ, ca urmare a faptului ca pierderea unor abilitati, din energie si din rolurile pe care le-au avut elibereaza persoana varstnica de expectantele referitoare la competitivitate si productivitate, persoana varstnica este astfel protejata, reusind sa-si pastreze increderea si stima de sine, chiar daca realizeaza roluri sociale mai putin importante, fiind mult mai implicata in viata de familie.

Intreruperea activitatii persoanelor varstnice este necesara ca urmare a pierderii treptate a abilitatilor lor, ceea ce face posibila transferarea si insotirea in procesul de preluare a responsabilitatilor de catre generatiile mai tinere. Diferentierile dintre barbati si femei in ceea ce priveste intreruperea activitatii profesionale sunt semnificative, barbatii fiind mai afectati de pierderea rolurilor detinute pana atunci, de autoritatea profesionala, de pozitia sociala si prestigiul functiei detinute, in timp ce pentru femei momentul pensionarii este mai putin dureros fiind realizat gradual, femeile fiind mult mai implicate in activitati casnice decat barbatii, intreruperea activitatii profesionale oferind ocazia implicarii mai accentuate in rolurile familiale.

Mediul influenteaza atitudinea fata de momentul pensionarii, persoanele din mediul urban care au fost implicate exclusiv in activitati profesionale, sunt foarte pesimiste in ceea ce priveste momentul pensionarii, pe cand in mediul rural ca urmare a specificului activitatilor desfasurate aici, in care persoanele sunt obligate sa desfasoare si alt gen de activitati de intretinere a locuintei, activitati gospodaresti si chiar agricole, pentru acestea incetarea activitatii nu este perceputa ca o ruptura, nu se realizeaza brusc.

Distributia pensionarilor dupa sistemul de pensionare, procente:

Total

Asigurari sociale-total



Asigurari sociale de stat

Asigurari sociale agricultori

Asigurari sociale-culte

Sub 0,05

Sub 0,05

Asigurari sociale avocati

Sub 0,05

Sub 0,05

Beneficiari de ajutor social-tip pensie

O,1

Sub 0,05

I.O.V.R

Numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale, inclusiv pensionarii agricultori din trimestrul III 2007 era de 4.796.000 persoane.

(Sursa: Institutul Nttional de Statistica)

Varstnicul dupa iesirea la pensie

Adaptarea persoanei varstnice la pensie este diferita, de la acceptare fortata cu un mare consum nervos si perceperea pensionarii ca fiind o excludere si marginalizare dupa care nu mai exista decat boli si moartea, la acceptarea fireasca echilibrata a pensionarii, pana la reactii optimiste, pensionarea fiind asteptata cu bucurie si ca o ocazie de a face ceea ce nu a putut face toata viata datorita implicarii in activitatea profesionala.

Studiile referitoare la conduita pensionarilor face posibila incadrarea acestora in patru categorii, dupa implicarea in viata sociala dupa cum urmeaza:

pensionarii care desfasoara activitati creatoare, lectura, gradinarit, pictura, activitati care iau locul activitatilor profesionale si care le desfasoara in compania altor persoane;

Pensionarul care foloseste timpul pentru vizitarea locurilor de mult visate, pentru excursii, sau pentru activitati desfasurate in familie si cu familia;

Pensionarii care se implica in activitati asociative care au ca scop obtinerea unor drepturi suplimentare pentru pensionari, sunt persoane care isi orienteaza toata energia spre revendicari si pentru evidentierea discriminarilor la care sunt supusi pensionarii;

Pensionar mare consumator de mass-media si implicare sociala redusa.

Alta grupare a pensionarilor in functie de atitudinea fata de pensionare:

pensionarul deschis la viata sociala si culturala reprezinta 24% din populatia de peste 50 de ani;

pensionari nefericiti, obligati sa reduca consumul; majoritatea sunt femei si sunt mari consumatoare de mass-media sireprezinta 14 % din populatia de peste 50 de ani;

pensionarul fericit, provine din orice clasa sociala si este consumator activ. Este amical si familial si reprezinta 22% din pensionarii de peste 50 de ani;

pensionarii care se izoleaza, sunt orientati spre sine, provin din clase sociale modeste si reprezinta 12% din populatia de peste 50 de ani;

persoane grijulii, nu fac excese, provin din toate categoriile sociale si reprezinta 28% din pensionarii de peste 50 de ani.

(Sursa: ,, Varsta a treia")

Persoanele de varsta a treia si mediul

Mediul supune persoana varstnica la adaptari permanente iar capacitatea acesteia de a raspunde adecvat determina competentele individuale pe care le are. Presiunile mediului sunt de intensitati diferite, astfel obligativitatea varstnicului de a parasi locuinta creeaza o presiune ridicata datorita legaturilor afective, pe cand solicitarea varstnicilor intr-o institutie de ocrotire este minima deoarece responsabilitatea gospodaririi spatiului si a activitatilor de intretinere revine personalului centrului respectiv.

Varstnicul reactioneaza prin plictiseala si dependenta in situatia in care presiunile mediului sunt sub nivelul lui de adaptare, aspect care se regaseste frecvent in institutiile de ocrotire destinate persoanelor varstnice sau care este regasit in familiile care, in numele unei protectii prost intelese, este prejudiciata persoana varstnica de stimulii necesari pentru o buna functionare fizica, sociala si psihica. Daca solicitarile devin prea mari, persoana varstnica resimte stres excesiv, situatii intalnite la varstnicii care se confrunta cu tensiuni intrafamiliale sau in situatii in care sotia a decedat iar sotul este singur si nu stie sa se autogospodareasca. Pentru persoana varstnica devine foarte importanta amplasarea locuintei si posibilitatea de a se descurca autonom in ea, precum si relatiile cu vecinii, care sunt de cele mai multe ori singura lagatura cu comunitatea. Compatibilitatea dintre mediu si persoana varstnica determina starea de bine a varstnicului, deoarece acesta foloseste din mediu ceea ce are nevoie, incearca sa-si adapteze ceea ce poate fi adaptat sau se adapteaza daca este nevoie mediului, astfel ca politicile si masurile de interventie trebuie sa tina cont de posibilitatile de interventie prin adaptarea mediului fizic si social pentru a face posibila manifestarea varstnicului in incercarea acestuia de a ramane independent. Gradul in care mediul raspunde nevoilor persoanei varstnice determina raspunsul acesteia prin colaborarea cu cei din jur, iar evolutia varstnicului in ceea ce priveste gradul de abilitare, statusul fiziologic, functionarea senzoriala, aparitia diverselor boli precum si disfunctiile cognitive sunt determinate de capacitatea de adaptare la mediu si la confortul psihic care rezulta din aceasta adaptare. Persoanele varstnice care au trait toata viata lor in mediul rural in care au fost implicate in activitati de gradinarit se vor adapta foarte greu si se vor simti frustrate in institutiile de ocrotire care sunt amplasate in mediul urban sau care nu ofera conditii de manifestare comportamentala similare cu conditiile de acasa.

Intelegerea reactiei varstnicului in relatia cu mediul, este foarte importanta, mai ales in institutiile de protectie, in care mediul poate fi mai usor controlat si adaptat nevoilor beneficiarilor. Studiile de specialitate au scos in evidenta reactii diferite ale varstnicilor in functie de nivelul solicitarilor la care sunt supusi; astfel, un nivel redus al solicitarilor are efect negativ, insa in anumite contexte poate avea efecte pozitive, de exemplu persoanele din institutiile de ocrotire care locuiesc singure in camera si beneficiaza de mai putini stimuli fizici cum sunt absenta zgomotelor si comunicarii cu un partener de camera sau absenta decoratiunilor cu care sunt personalizate locuintele in aceste institutii, creeaza conditiile care fac posibila multumirea si starea de bine la un nivel superior celor care sunt 2 sau 3 in camera si beneficiaza de mai multi stimuli fizici. Deci, absenta stimulilor fizici creeaza conditiile unui confort sporit, a unei stari de bine si efecte benefice comparativ cu supraoferta sau cu congruenta dintre nevoile optime ale varstnicului si oferta mediului. Suprasolicitarile mediului provoaca stres, acesta amplificandu-se daca in urma interventiei persoanei varstnice, mediul nu a fost modificat astfel incat sa raspunda la nivel acceptabil solicitarilor. Suprasolicitarea din partea mediului poate avea si efecte pozitive, acestea se manifesta cand vorbim de intimitate, ordine si organizare; astfel, pentru persoana varstnica care beneficiaza de atata ordine, intimitate si organizare de cata are nevoie, este satisfacuta in mod egal ca si persoana care beneficiaza de mai multa ordine, intimitate si organizare decat are nevoie. Astfel, pentru o persoana institutionalizata, care cultiva singura in gradina institutiei pe o suprafata mica zarzavaturi, este posibil sa beneficieze de mai multa ordine, intimitate si organizare decat prefera, dar va fi la fel de satisfacuta ca atunci cand realizeaza atata ordine si organizare cat considera necesar, insa se va simti frustrata si in disconfort daca o alta persoana institutionalizata se va implica in activitatea de gradinarit pe aceeasi suprafata, deoarece se va ajunge in situatia de suboferta.

Controlul mediului si adaptarea lui, trebuie sa tina seama de necesitatea persoanei varstnice de a avea timp pentru a putea controla situatia si de a impune nivelul dorit. Mediul este foarte important pentru persoana virstnica, capacitatea acesteia de adaptare este mult diminuata comparativ cu persoanele mai tinere, iar batranetea reusita este puternic influentata de omogenitatea dintre persoana varstnica si mediu.

Relatiile varstnicului cu ceilalti

Mediul conditioneaza si relatiile cu ceilalti, care sunt influentate de omogenitatea de varsta a celor din proximitate. Astfel, pentru varstnicii care se afla in comunitati in care persoanele de varsta a treia sunt majoritare si conditiile de mediu faciliteaza vizitele si colaborarea, relatiile de prietenie sunt intretinute si exista posibilitatea ca altele noi sa se constituie. Activitatile cele mai frecvente sunt mersul la biserica, intalniri pentru a discuta politica, beau cafea impreuna, etc.

Varstnicii care locuiesc la bloc sau in case care se afla la distante care fac mai greu posibile vizitele, sunt defavorizati in ceea ce priveste interactiunile sociale, deoarece datorita proximitatii scazute, intalnirile dintre aceste persoane se realizeaza mai greu, cu exceptia actiunilor care au ca scop acest lucru sau in activitati in care este cuprinsa toata comunitatea, cu ocazia diferitelor sarbatori sau evenimente. In casele in care locuiesc familii multigenerationale, inchegarea relatiilor de prietenie si colaborare dintre varstnici este mai dificila, deoarece acestia chiar daca se vad, se cunosc si au posibilitatea de a se intalni, o fac destul de rar, fiind preocupati de realizarea rolurilor si sarcinilor pe care le au in familie. Aceste situatii se gasesc frecvent in mediul urban in case si apartamente apropiate. Situatiile in care persoanele varstnice sunt putine ca numar si distanta dintre ele este destul de mare sunt intalnite in zonele rurale in care casele sunt la distante apreciabile; aici posibilitatea persoanelor varstnice de a interactiona este mult diminuata.

Institutiile de asistenta sociala ofera posibilitatea persoanelor varstnice sa interactioneze, ca urmare a faptului ca se afla in proximitate iar omogenitatea de varsta este asigurata, insa acest lucru nu este suficient. Persoanele institutionalizate interactioneaza pana la un anumit moment, dupa care intervine saturatia, apare nevoia de schimbare, de cunoastere a altor persoane, care sa ofere posibilitatea dobandirii de noi satisfactii si aprecieri. Pentru asiguararea respectarii drepturilor tuturor beneficiarilor din aceste institutii, sunt elaborate regulamente si norme interne care sunt percepute a fi prea severe pentru unii dintre beneficiari, ca urmare apar nemultumiri, conflicte interne intre beneficiari, dar si intre beneficiari si angajati. Cele mai contestate interdictii sunt cele legate de cosumul de alcool, de respectarea normelor de igiena si de preferintele alimentare ale beneficiarilor.

Rolurile persoanelor varstnice

Rolurile persoanelor varstnice sunt strans legate de asteptarile societatii contemporane de la aceste persoane. Din acest punct de vedere exista doi poli, primul care are ca reprezentare persoana varstnica aflata in putere, activa, care este utila societatii, care profita de viata pe care o mai are de trait si continua viata adulta, iar la celalalt pol se situeaza persoana virstnica dependenta, singura, bolnava si care nu mai are de asteptat decat moartea. Inaintarea in varsta, precum si asteptarile societatii afecteaza modul in care persoanele varstnice exercita aceste roluri.

Inaintarea in varsta este caracterizata mai mult de pierderea rolurilor decat de achizitionarea altora noi; astfel, rolul de persoana activa in profesia exercitata se pierde odata cu iesirea la pensie iar decesul partenerului de viata aduce cu sine pierderea rolului de sot/sotie, pierderea prietenilor, a colegilor, a rudelor; ca urmare a decesului acestora se diminueaza si mai mult din rolurile avute.

Rolurile persoanelor varstnice sunt dependente si de alte aspecte, car, comparativ cu varstnicii de acum doua decenii sunt urmatoarele:

varstnicii de azi se simt mai putin singuri; acest lucru este posibil datorita posibilitatii mai facile si in timp mai scurt de a se deplasa pe distante mari iar progresul tehnologic face posibil ca varstnicii sa aiba acces la telefon atat in mediul urban cat si in mediul rural; veniturile persoanelor varstnice sunt mai mari si acopera in proportie mai mare nevoile lor, ceea ce face atractiva convietuirea sau intretinerea unei persoane varstnice;

Numarul persoanelor varstnice cu studii superioare este mult mai mare, ceea ce influenteaza nivelul de relationare, acceptarea echilibrata a varstei de pensionare, identificarea si implicarea cu mai mare usurinta in activitati aducatoare de venituri dar si de satisfactii;

Locuintele sunt mai confortabile, conditiile de habitat mai bune;



Accesul la serviciile medicale a scos in evidenta ameliorari ale starii de sanatate iar speranta de viata a crescut;

Accesul la informatii este mai facil, oferta programelor tv este mult imbunatatita;

Persoanele varstnice sunt mult mai active si preocupate de modalitati de petrecere a timpului liber;

A crescut toleranta in privinta homosexualitatii si a avortului;

Sunt tot mai reduse diferentierile dintre ofertele facute persoanelor varstnice si celelalte categorii, pentru petrecerea vacantelor de exemplu.

Pierderea unur roluri obliga la achizitionarea altora noi. Timpul liber, vecinatatea, capacitatile fizice, abilitatile si valorile obliga implicarea varstnicului in activitati care sunt oferite de mediu sau de oportunitati si care impun anumite responsabilitati.

Responsabilitatile agreate de vastnici:

activitati gospodaresti si de intretinere a spatiului de locuit;

In mediul rural, cultivarea gradinii;

Activitati de reparare si intretinere a casei de locuit;

Ajutor acordat membrilor familiei, asumarea responsabilitatilor de ingrijire a nepotilor;

Persoanele institutionalizate sunt prejudiciate de achizitionarea acestor roluri deoarece deciziile sunt de competenta personalului, prin urmare si implicarea in viata institutiei este limitata.

Persoanele varstnice se confrunta si cu problema pierderii din consistenta a unor roluri, cum ar fi rolul de mama si de tata, dar si a expectantelor si a solicitarilor, care ii elibereaza dar si le limiteaza optiunile. Modalitatile optime de interventie sunt implicarea persoanelor vastnice in achizitionarea unor noi roluri in functie de caracteristicile personale, asteptarile ca o persoana care nu a fost activa toata viata, sa devina un varstnic implicat in viata comunitatii este nerealista, insa rolurile de bunic sau responsabilizarea de a face piata sunt binevenite deoarece face posibila pastrarea autonomiei pentru o perioada cat mai mare.

Institutionalizarea, indiferent de motivele ei este perceputa de varstnic ca o izolare de restul comunitatii in situatia in care domiciliul lui se afla in alta localitate si o stigmatizare daca institutia se afla in localitatea lui de domiciliu. Odata cu pierderea rolurilor datorate pensionarii, pierderii partenerului de viata si a deteriorarii celor de parinte, varstnicul institutionalizat nu are posibilitatea de a castiga alte roluri sau de a le pastra pe cele care presupun intretinerea gospodariei proprii, a relatiilor cu prietenii care mai sunt in viata, sau de buna vecinatate, institutia obliga la dobandirea unor roluri la care se adapteaza mai greu, iar mediul este mai greu de controlat sau de modificat.

Interventii asupra bunastarii varstnicilor

Sprijinul persoanelor varstnice este asigurat prin doua forme de solidaritate, cea familiala si cea publica. Solidaritatea familiala asigura transmiterea valorilor generatiilor urmatoare dar si resurse financiare, iar solidaritatea publica asigura transferuri financiare din partea adultilor activi catre persoanele varstnice.

Cele doua forme de solidaritate se intersecteaza si se completeaza, situatiile fiind diferite, unele persoane varstnice in cadrul realizarii rolurilor lor sprijina familia prin preluarea activitatilor de gospodarire a locuintei sau indeplinirea sarcinilor de bunic, ceea ce face posibil ca adultii sa-si desfasoare activitatile din campul muncii, sprijina financiar familia prin contributia pe care o are, dar sunt si situatii in care familia este obligata sa-si reorganizeze modul obisnuit de viata ca urmare a faptului ca varstnicul din familie si-a pierdut autonomia si este dependent de ajutorul lor, situatie in care pot pastra varstnicul in famile sau pot apela la serviciile oferite de societate.

Familia se implica in servicii de sprijin informal acordate varstnicilor prin activitati curente de gatit, spalat, suport emotional, etc, fiind evidentiat faptul ca serviciile informale oferite de familie, prieteni, voluntari sunt asigurate in proportii diferite si depind de existenta si de gradul de utilizare al serviciilor formale, de catre varstnici. Numarul persoanelor institutionalizate, care au domiciliul in localitatea in care se afla institutia de asistenta sociala, este mult mai mare comparativ cu alte localitati. In acelasi timp insa, aparitia si dezvoltarea serviciilor comunitare sunt determinate de situatia economica care impreuna cu situatia sociala si politica influenteaza modalitatea de interpretare si interventie in problemele persoanelor varstnice. Este recunoscut faptul ca nu procesul de imbatranire reprezinta problema si fac persoanele varstnice vulnerabile, ci capacitatea acestor persoane de a face fata cu veniturile pe care le au conditiilor din societate.

Persoana varstnica transformata in persoana vulnerabila de urmatorii factori:

Saracie;

Locuinta inadecvata;

Primirea de servicii de calitate inferioara;

Reglementari legale neavantajoase.

Motivele care au determinat institutionalizarea persoanelor varstnice in centrele de ingrijire din judetul Arad au fost:

Dezinteres din partea apartinatorilor

Conflict cu apartinatorii

Violenta intrafamiliala

Sanatate

Singuratate

Venituri reduse

Lipsa locuinta

Nu toate persoanele varstnice sunt vulnerabile din perspectiva veniturilor pe care le au, iar noile reglementari legislative care au facut posibila majorarea semnificativa a pensiilor, ridica venitul acestora uneori cu mult peste veniturile persoanelor active cu studii superioare din sectorul de stat.

Posibilitatile reduse ale varstnicului de adaptare si raspuns la solicitarile societatii, au adus la aparitia diferitelor tipuri de servicii prezentate in Ghidul european al varstei a treia, dupa cum urmeaza:

a)     servicii medicale: spitale generale, spitale cu compartimente speciale de geriatrie, spitale de psihiatrie, medici generalisti care lucreaza in spital sau care fac vizite la domiciliu;

b)     Servicii rezidentiale: adaposturi sau locuinte colective; apartamente de serviciu; case ale varstnicilor; centre de ingrijire; camine de batrini; spitale care acorda ingrijire pe termen mediu si lung;

c)     Servicii comunitare: servicii de ingrijire la domiciliu; asistenta medicala comunitara; centre de zi sau sociale pentru varstnici; servicii de furnizare a hranei la domiciliu; centre de ingrijire pe parcursul zilei; servicii de curatenie la domiciliu.

Accesarea serviciilor de protectie sociala este un drept al persoanelor varstnice prevazut in Carta sociala europeana, acestia avand posibilitatea de a decide pentru ei care le este cel mai adecvat stil de viata, fiind sprijiniti in acest demers de reglementarile legale cuprinse in: Legea 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice; Ordinul Nr. 246 din 27 martie 2006 privind aprobarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de ingrijire la domiciliu pentru persoanele varstnice si pentru centrele rezidentiale pentru persoanele varstnice; Legea 47 Privind sistemul national de asistenta sociala; Ordinul nr. 68/ 28.09.2003 privind serviciile sociale; H.G. 541 privind aprobarea Strategiei Nationale pentru dezvoltarea asistentei sociale pentru persoanele varstnice; Legea 48 /2006 privind protectia drepturilor persoanelor cu handicap.

Sistemul national de asistenta sociala pentru persoanele varstnice din Romania ofera urmatoarele tipuri de beneficii si servicii:

a)     transferuri banesti: ajutoare sociale; ajutoare pentru incalzirea locuintei; ajutoare de urgenta; indemnizatii sau alte pensii decat cele provenite din sistemul de asigurari sociale;

b)     gratuitati sau reduceri de costuri pentru: tratament balnear si odihna; transport in comun sau interurban; abonamente radio-tv; magazine de tip economat;

c)     facilitati pentru ingrijirea sanatatii: asistenta medicala fara plata unei contributii cu exceptia celor care au pensii peste 900 lei; compensari si reduceri ale costurilor la medicamente;

d)     servicii acordate in institutii de asistenta sociala de tip rezidential: gazduire, ingrijire, asistare, recuperare, suport si consiliere;

e)     servicii de ingrijire la domiciliu. Aceste servicii pot fi accesate de catre varstnicii cu venituri reduse;

f)      Servicii alternetive de tip centre de zi, centre de odihna, cluburi.

Serviciile destinate persoanelor varstnice sunt in principal responsabilitatea comunitatilor locale, fiind reglementate de Legea 17/2000 care prevede modalitatea de finantare, sistemul de implementare, responsabilitatile diferentiate conform serviciilor oferite, ca urmare a evaluarii nevoilor persoanelor varstnice.

Servicii comunitare pot sa fie:

servicii asigurate persoanelor varstnice la domiciliu;

Servicii asigurate persoanelor varstnice in camine.

Serviciile asigurate persoanelor varstnice la domiciliu sunt:

a)     servicii sociale privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinirea pentru reintegrarea sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei. Aceste servicii sunt constituite si functioneaza in principal in orasele mari, care au fonduri suficiente care sa faca posibila dezvoltarea acestor servicii. Serviciile de consiliere juridica sunt foarte importante pentru persoanele varstnice deoarece absenta informatiei si consilierii de specialitate face posibila prejudicierea varstnicilor prin semnarea de catre acestia in necunostinta de cauza a unor acte care ii prejudiciaza de bunurile pe care le au in favoarea unor terte persoane.

b) servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; Serviciile specializate sunt oferite in general de catre Directiile Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului care ofera servicii si persoanelor varstnice ca urmare a solicitarilor serviciilor sociale comunitare, care trebuie sa justifice toate serviciile oferite persoanei varstnice pana atunci.



c) servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale la

domiciliu sau in institutii de sanatate, consultatii si ingrijiri stomatologice, administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive medicale.

Serviciile comunitare asigurate persoanelor varstnice in camine sunt:
a) servicii sociale, care constau in:

- ajutor pentru menaj;

- consiliere juridica si administrativa

modalitati de prevenire a marginalizarii sociale si de reintegrare sociala in raport cu capacitatea psihoafectiva;
b) servicii sociomedicale, care constau in:

- ajutor pentru mentinerea sau readaptarea capacitatilor fizice ori intelectuale;

- asigurarea unor programe de ergoterapie;

-sprijin pentru realizarea igienei corporale;
c) servicii medicale, care constau in:

- consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la patul persoanei, daca aceasta este imobilizata;

- servicii de ingrijire-infirmerie;

- asigurarea medicamentelor;

- asigurarea cu dispozitive medicale;

- consultatii si ingrijiri stomatologice.

In incercarea de a oferi servicii care sa asigure confortul psihic necesar, costuri reduse si pentru a nu supune varstnicul unui efort deosebit de adaptare, serviciile medicale au fost identificate ca fiind foarte importante in incercarea de a realiza pastrarea varstnicului la domiciliu, iar daca acest lucru nu este posibil suportul necesar este asigurat de o institutie de asistenta sociala.

Beneficiaza de prevederile legii 17/2000, persoana varstnica, care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare;
b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii;
c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare;
d) nu se poate gospodari singur sau necesita ingrijire specializata;
e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile socio-medicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice.

Politicile sociale sunt preocupate de pastrarea pentru o perioada cat mai mare a varstnicului in familie, prin oferirea sprijinului informal, cu asigurarea sprijinului prin serviciile de preventie de la nivel comunitar, deoarece costurile acestor servicii sunt semnificativ mai mici decat costurile intr-o institutie rezidentiala. Responsabilitatea asigurarii fondurilor necesare oferirii acestor servicii atat la domiciliu cat si in centre se realizeaza conform principiului impartirii responsabilitatilor intre administratia publica centrala si cea locala. Persoanele varstnice care beneficiaza de serviciile de ingrijire de tip rezidential, contribuie cu 60% din venitul propriu, dar nu mai mult de 390 lei lunar. Evaluarea nevoilor persoanelor varstnice este foarte importanta in vederea oferirii serviciilor adecvate in concordanta cu nevoile lor, in functie de care sa se ofere modalitati eficiente de interventie.

Masuri suplimentare necesare.

Pentru elaborarea politicilor sociale in ceea ce priveste imbatranirea si persoanele varstnice, se impune luarea in considerare a tuturor aspectelor care sa asigure consistenta si imaginea de ansamblu a intregului proces dupa cum urmeaza : medical ; juridic ; adninistrativ ; economic ; social ; demografic ; gerontologic.

Activitati concrete conform reglementarilor Strategiei Nationale de Dezvoltare a Serviciilor Sociale pentru Familii si Persoane Varstnice in Romania :

alcatuirea unei baze de date privind nevoile persoanelor varstnice. Evidenta este absolut necesara si trebuie sa constituie baza de elaborare a politicilor sociale pentru persoanele varstnice.

Incurajarea studiilor si cercetarilor privind fenomenul inbatranirii si tendin telor demografice, problemelor specifice varstei a treia.

Imbunatatirea calitatii serviciilor prin dezvoltarea de servicii sociale integrate, acest lucru fiind posibil doar in conditiile in care va exista un departament specializat in elaborarea, coordonarea si monitorizarea politicilor sociale si a programelor nationale.

Elaborarea unui sistem legislativ clar si coerent care sa asigure transparenta in procesul de acordare al serviciilor persoanelor varstnice, in momentul de fata evidenta persoanelor varstnice care beneficiaza de servicii de asistenta sociala, deoarece in momentul in care persoana varstnica dobandeste un certificat de incadrare intr-o categorie de handicap intra in evidenta Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap.

Crearea unei retele nationale de servicii de ingrijire pentru persoanele varstnice, identificarea surselor de finantare si stabilirea autoritatii care are responsabilitatea constituirii, monitorizarii si dezvoltarii acestor servicii.

Cresterea calitatii pregatirii personalului, prin stabilirea unor criterii unitare privitoare la formarea initiala si formarea continua.

Dezvoltarea serviciilor la domiciliu, prin asigurarea fondurilor initiale necesare de catre autoritatea centrala, asigurarea continuitatii fiind in responsabilitatea comunitatii locale.

Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea unei distributii uniforme a serviciilor oferite la nivel national dar si pentru ridicarea calitatii serviciilor oferite persoanelor varstnice.

Elaborarea unor criterii clare privind colaborarea dintre serviciile de asistenta sociala si cele ale Ministerului Sanatatii.

Diferentele dintre persoanele varstnice in ceea ce priveste starea de sanatate, nivelul de scolarizare, gradul de formare profesionala sau stilul de viata contribuie la imaginea de grup neomogen. Incadrarea deficitara a varstnicilor intr-o categorie de varsta, fiindu-le atribuite si roluri de adulti activi dar si de persoane pasive, inutile si care nu mai au ce da la schimb, face greu de fundamentat un buget sau politici sociale care sa faca posibila dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala adaptate nevoilor persoanelor varstnice, cu atat mai mult cu cat nu exista studii si evidente privitoare la venituri, conditii de habitat, resurse in sistemul formal de la nivel local, precum nici gradul de implicare din mediul informal.

Glosar de termeni:

a) procesul de incluziune sociala reprezinta setul de masuri si actiuni multidimensionale din domeniile protectiei sociale, ocuparii fortei de munca, locuirii, educatiei, sanatatii, informarii-comunicarii, mobilitatii, securitatii, justitiei si culturii, destinate combaterii excluziunii sociale;

b) nevoia sociala reprezinta ansamblul de cerinte indispensabile fiecarei persoane pentru asigurarea conditiilor de viata, in vederea integrarii sociale;
c) prestatiile sociale sunt masuri de redistributie financiara destinate persoanelor sau familiilor care intrunesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege;
d) serviciile sociale reprezinta ansamblul complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale ale persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate ori dependenta, pentru cresterea calitatii vietii si promovarea coeziunii sociale; serviciile sociale se pot organiza in forme diverse, stabilite prin nomenclatorul serviciilor sociale;

e) furnizorii de servicii sociale sunt persoanele fizice sau juridice, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege;
f) asezamantul reprezinta amplasamentul social organizat pentru desfasurarea serviciilor sociale si a altor activitati de interes obstesc;

g) colectivitatea locala reprezinta totalitatea locuitorilor dintr-o unitate administrativ-teritoriala, cu interese, credinte sau norme de viata comune;
h) comunitatea locala reprezinta membrii organizati ai colectivitatii locale, formele de asociere a acestora, institutiile administratiei publice locale, precum si alte institutii publice ori private din domeniul educatiei, sanatatii sau altele asemenea;
i) acreditarea reprezinta procesul prin care furnizorul de servicii sociale isi demonstreaza propria capacitate functionala, organizationala si administrativa in acordarea serviciilor sociale, cu conditia respectarii standardelor de calitate in vigoare, iar statul recunoaste competenta acestuia de a acorda servicii
sociale;
j)
standardele generale si specifice de calitate reprezinta ansamblul de norme pe baza carora sunt evaluate si monitorizate activitatea furnizorilor si calitatea serviciilor sociale acordate;

k) ancheta sociala este o metoda de investigatie intemeiata pe diferite tehnici de culegere si de prelucrare a informatiei, in scopul analizei situatiei sociale si economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunitatilor, avand rol de diagnostic social;

l) dezvoltarea comunitara reprezinta procesul prin care o comunitate isi identifica anumite probleme prioritare, se implica si coopereaza in rezolvarea lor, folosind preponderent resurse interne;

m) societatea civila este formata din persoane asociate sub diferite forme, pe baza unor interese comune, si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara drepturile si interesele; formele asociative pot fi, in principal, asociatii si fundatii, organizatii sindicale si patronale, organizatii culturale si de cult, precum si grupuri comunitare informale.

n) apartinatori - persoane care, fiind sau nu rude cu beneficiarul de servicii sociale, si-au asumat formal sau informal sarcina de a-l sprijini material si moral.

o) beneficiar - utilizator de servicii sociale; termenul este preferabil celui de "asistat", a carui conotatie pasiva nu concorda cu viziunea moderna asupra protectiei speciale; nici termenul de "client" nu este indicat, data fiind conotatia mercantila pe care acest termen o are in limba romana.

p) contract (de servicii) - intelegere, acord scris care produce efecte juridice, intre un  furnizor de servicii sociale specializate si un beneficiar, prin care se stipuleaza conditiile in care se desfasoara activitatile de asistenta sociala (drepturile si obligatiile fiecareia dintre parti)

r) evaluare (a cerintelor) - proces prin care o echipa multidisciplinara de specialisti stabileste cerintele de ingrijire, asistenta, recuperare etc. ale unei persoane (cu handicap) in vederea instituirii unor masuri terapeutice individualizate; acest proces se realizeaza pe trei directii de abordare: medicala, psihologica si sociala.

s) individualizare - tratare individuala a beneficiarilor in procesul de furnizare a serviciilor (evaluarea nevoilor, planificarea serviciilor etc.).

s) senescenta : este termenul folosit ca sinonim cu imbatranirea normala.

t) senilitatea : este termenul folosit ca sinonim cu imbatranirea patologica.

t) imbatranire : un proces de degradare graduala si diferentiala, este un ansamblu de fenomene, care apar ca urmare a incheierii fazei de dezvoltare si care implica schimbari din punct de vedere biologic si psihologic.

u) batranetea este starea ce caracterizeaza o grupa de varsta particulara, cea a persoanelor de peste 60 de ani.

v) dezangajarea : este procesul prin care varstnicii devin mai preocupati de viata lor interioara, drept urmare implicarea lor in activitate este tot mai scazuta si cauta roluri tot mai pasive.

BIBLIOGRAFIE:

Garleanu- Soitu, Daniela, Varsta a treia, Institutul European, Iasi, 2006.

Goffman, Erving,  Aziluri: eseuri despre situatia sociala a pacientilor psihiatrici si a altor categorii de persoane institutionalizate, Editura Polirom, Iasi, 2004.

Miftode, Vasile, Dezvoltarea comunitatilor etno-culturale, Editura Expert Projects, Bucuresti, 2004.

Miftode, Vasile (coord.) , Dimensiuni ale asistentei sociale, Botosani, 1995.

Miftode, Vasile, Teorie si metoda in asistenta sociala, Iasi, 1994.

Puwak, Hildegard, Incetinirea ireversibilitatii. Eseu de cercetare despre varsta a treia, Editura Expert, Bucuuresti, 1995.

Zamfir, Elena, Sistemul de asistenta sociala, curs, Bucuresti, 2005.

Zamfir, Elena (coord.), Strategii anti-saracie si dezvoltare comunitara, Editura Expert, Bucuresti, 2000.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea personajelor negative din basmul
Dialogul- mijloc de caracterizare a personajelor - d-l goe, de i. l. caragiale

Tehnica si mecanica

Centru de inertie(mecanica) Centre de masa
Reprezentarea si cotarea filetelor
Organe de masini - cuplaje mecanice, cuplaje permanente mobile elastice

Economie

Operatiunea de creditare a agentilor economici
Analiza din punct de vedere politic a companiei continental airlines
Operatiunile efectuate de institutiile de credit pe piata monetara - politica monetara obiective, strategii, instrumente, operatiuni

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Opinia societatii fata de famile
EVALUAREA NEVOILOR DE ASISTENTA SOCIALA GHID METODOLOGIC
ABORDAREA CLINICA A PLASAMENTULUI FAMILIAL
CONSECINTE ALE DECLINULUI COMUNITATILOR RURALE
CAPACITATEA DE SIMBOLIZARE IN RELATIA TERAPEUTICA
METODE SI TEHNICI SPECIFICE ASISTENTEI SOCIALE
CONSILIEREA VARSTEI A TREIA
PROBLEMATICA PERSOANELOR VARSTNICE DIN COMUNITATILE RURALE ALE MUNTILOR APUSENI



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu