Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI - JUDETUL IASI STUDIU DE FEZABILITATE

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI - JUDETUL IASI STUDIU DE FEZABILITATE



AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN

COMUNA COZMESTI - JUDETUL IASI

STUDIU DE FEZABILITATE



B O R D E R O U

A: Piese scrise

Date generale

Denumirea obiectivului de investitii;

Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul);

Titularul investitiei;

Beneficiarul investitiei;

Elaboratorul studiului.

(2) Informatii generale privind proiectul

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;

2.Descrierea investitiei:

a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;

b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)

c) descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;

3.Date tehnice ale investitiei:

a)zona si amplasamentul;

b)statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

c)situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

d)studii de teren:

e)caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

f)situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum:

g)concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

4.Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Costurile estimative ale investitiei

valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

(4) Analiza cost-beneficiu:

identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta;

analiza optiunilor1);

analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat, valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

analiza economica2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica: valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

analiza de senzitivitate;

6.analiza de risc.

Sursele de finantare a investitiei

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

numar de locuri de munca create in faza de executie;

numar de locuri de munca create in faza de operare.

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

1.valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)

2. esalonarea investitiei (INV/C+M):

3. durata de realizare (luni);

4. capacitati (in unitati fizice si valorice);

5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.

Avize si acorduri de principiu

avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;

certificatul de urbanism;

avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa-canal, telecomunicatii etc.);

acordul de mediu;

alte avize si acorduri de principiu specifice.

B: Piese desenate

Plansa nr. 1 Vestiare sportivi – plan parter

Plansa nr. 2 Vestiare sportivi – fatada principala

Plansa nr. 3 Vestiare sportivi – fatada posterioara

Plansa nr. 4 Vestiare sportivi – fatada lateral dreapta

Plansa nr. 5 Vestiare sportivi – fatada lateral stanga

Plansa nr. 6 Vestiare sportivi - invelitoare

Plansa nr. 7 Vestiare sportivi – sectiune 1-1

M E M O R I U D E P R E Z E N T A R E

(1) DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivul de investitie

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI

JUDETUL IASI

2. Amplasamentul (judetul, localitatea, strada, numarul)

TERENURILE DE SPORT VOR FI CONSTRUITE IN JUDETUL IASI, COMUNA COZMESTI, LOCALITATEA COZMESTI

3. Titularul investitiei

PRIMARIA COMUNEI COZMESTI, JUDETUL IASI

4. Beneficiarul investitiei

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI COZMESTI, JUDETUL IASI

5. Elaborator

S.C. EURO PROJECT CONSULTING S.R.L. IASI

Informatii generale privind proiectul

1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;

Situatia actuala

Zonele rurale din Romania prezinta o deosebita importanta din punct de vedere economic, social si din punct de vedere al dimensiunilor resurselor naturale si umane pe care le detin.

Dezvoltarea economica si sociala durabila a spatiului rural este indispensabil legata de imbunatatirea infrastructurii rurale existente si a serviciilor de baza. Pe viitor zonele rurale trebuie sa poata concura efectiv in atragerea de investitii, asigurand totodata furnizarea unor conditii de viata adecvate si servicii sociale necesare comunitatii.

Serviciile pentru comunitatea rurala

Infrastructura fizica de baza slab dezvoltata, in majoritatea comunelor este, de asemenea una dintre cauzele care limiteaza dezvoltarea serviciilor de baza in spatiul rural (facilitati culturale, recreationale, de ingrijire a copiilor si batranilor, servicii de transport public etc). In majoritatea comunelor si satelor, acestea sunt slab dezvoltate sau in unele cazuri, aproape inexistente.

Spatiile recreationale (locuri de joaca pentru copii, parcuri, piste de biciclete, terenuri de sport) sunt de asemenea slab dezvoltate. La nivelul anului 2001 existau doar 26 de cluburi sportive (studiu MADR).

Comuna Cozmesti nu are in prezent un teren de sport amenajat conform „Normativ privind proiectarea terenurilor de sport si stadioanelor (unitate functionala de baza) din punct de vedere a cerintelor Legii 10-95 – NP 066-02 (IPCT)”

Scopul principal pentru AMENAJAREA TERENURILOR DE SPORT IN COMUNA COZMESTI – JUDETUL IASI il constituie:

- asigurarea unei stari optime de sanatate si a conditiei fizice a tinerilor din comuna Cozmesti prin activitati sportive

- insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare practicarii independente e exercitiilor fizice, a sportului

- promovarea valentelor educative, stabilirea unor relatii asociative civilizate si sporirea contributiei educatiei fizice la socializarea tinerei generatii din comuna Cozmesti.

ANALIZA SWOT COMUNA COZMESTI – SPORT

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

Posibilitatea extinderii ofertei serviciilor sportive catre populatie, preocupari pentru producerea de materiale sportive

Caracterul accesibil si agreabil al activitatii fizice perceput la un nivel superior de catre populatia comunei Cozmesti

Sustinerea financiara de la bugetul local a tuturor structurilor sportive cu rezultate deosebite

Organizarea unor competitii nationale si judetene

Raport negativ intre spatiile destinate activitatilor sportive recreative si alte spatii destinate petrecerii timpului liber (baruri, discoteci, restaurante)

Lipsa unor programe coerente si conjugate de atragere a populatiei spre practicarea organizata a exercitiului fizic

Implicarea insuficienta a comunitatii de afaceri din comuna Cozmesti in sustinerea sportivilor de performanta

Posibilitati din ce in ce mai reduse de a mentine sportivii si tehnicienii de mare performanta in localitatea Cozmesti

Inexistenta unor corespondente pe verticala intre structurile de performanta pe ramuri de sport, datorate bugetelor insuficiente

OPORTUNITATI

AMENINTARI

Acces la programe de surse de finantare din partea UE

Sprijin social si politic din partea organelor locale

Promovarea din partea administratiei locale, a politicilor sociale care sa aiba ca efect ameliorarea standardelor calitatii vietii

Posibilitatea ca administratia publica sa cuprinda in planurile de urbanism proiecte de amenajare terenuri de sport

Se pot elabora programe de modernizare a terenurilor de sport existente cu resurse minime de finantare

Existenta unor standarde europene privind   terenurile de sport

Scaderea interesului populatiei pentru activitatile sportive prin descurajarea acestora din lipsa de oferte

Disparitia unor sectii pe ramura de sport si chiar a unor cluburi cu traditie

Migrarea sportivilor si tehnicienilor spre alte structuri si in alte domenii

Scaderea interesului spectatorilor pentru manifestarile sportive in contradictie cu cresterea violentei verbale si fizice in sali si pe stadioane

Lipsa unor fonduri din bugetul primariei pentru amenajarea terenurilor de sport pentru agrement si de performanta

Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului;

Terenurile de Sport Cozmesti sunt amplasate in Regiunea N-E, judetul Iasi, comuna Cozmesti, localitatea Cozmesti.

Localizare si vecini. Comuna Cozmesti este situata in S-E judetului Iasi, in lunca Prutului, avand urmatorii vecini:

Nord – comuna Raducaneni;

Nord-Vest – comuna Mosna;

Vest – Comuna Dolhesti;

Sud – comuna Bunesti, comuna Arsura (judetul Vaslui);

Est comuna Gorban

Conform Anexa 11 –„ LISTA COMUNELOR si GRADUL de SARACIE aferent comuna Cozmesti se prezinta astfel:

Rata saraciei 42,9 %

Profunzimea saraciei 12,2%

Severitatea saraciei 5,5 %

Suprafata. Suprafata comunei este de 4350 ha (400 ha intravilan si 3950 ha extravilan)

Localitati componente:

  • Cozmesti  1528 locuitori
  • Podoleni de sus  1220 locuitori
  • Podoleni de jos  367 locuitori

Comuna este alcatuita din 3 sate componente avand ca resedinta satul Cozmesti. In satul de resedinta isi au sediul primaria si institutiile publice reprezentative. Comuna este persoana de drept public, are patrimoniu si competenta juridica deplina.

Comuna Cozmesti, judetul Iasi este situata din punct de vedere geografic in Podisul Moldovei, la extremitatea sud-estica a judetului Iasi, limita cu judetul Vaslui. De la nord la sud este strabatuta de paraul Mosna-Cozmesti-Podu Hagiului-Prut, paralel pana la un punct cu drumul judetean 68 care face legatura cu drumul national 28 Husi-Albita-Iasi.

Comuna are in componenta urmatoarele sate:

Cozmesti, satul de resedinta, care se intinde si la sosea, spre satul Podoleni de Sus, si are 1528 locuitori;

Podolenii de Sus, se intinde si la sosea, cuprinde si Centrul de Plasament, si are 1220  locuitori;

Podolenii de Jos, cu 367 locuitori.

Distanta intre satul de resedinta si ultimul sat (Podoleni de Jos) este de 6 km.

Populatia comunei este in totalitate de nationalitate romana, care cuprinde si un numar de familii de etnie roma, asimilati in timp, care se ocupa in cea mai mare parte cu muzica de fanfara.

Cu privire la religie, populatia este crestin-ortodoxa si isi desfasoara ritualul religios in 3 parohii, cu trei biserici, cate una in fiecare sat.

Comuna are o suprafata totala de 4350 hectare din care 400 hectare in intravilanul localitatilor.

Populatia are ocupatia preponderent agricola, care isi lucreaza pamantul individual, cu mijloace rudimentare si in foarte mica masura cu mijloace mecanice. In comuna exista 9 tractoare agricole cu setul de masini agricole corespunzatoare. O parte din terenuri sunt date in arenda la S.C. Agromec Raducaneni 140 ha – si la S.C. Vinia SA 122 ha.

In comuna functioneaza urmatoarele institutii publice

-scoala generala cu clasele I-VIII cu 153 elevi si gradinita cu 50 copii in satul Cozmesti,

-scoala generala cu clasele I-VIII cu 143 elevi si gradinita cu 40 copii in satul Podoleni de Sus,

-scoala generala cu clasele I-IV cu 21 elevi si gradinita cu 20 copii in satul Podoleni de Jos,

-dispensar uman cu cladire proprie cu doua cadre medicale si un cabinet stomatologic functional cu un medic stomatolog,

-post de Politie cu sediu propriu cu doi lucratori,

-Centrul de Plasament cu local propriu si un numar de 60 copii intre 10 si 18 ani cu handicap psihic mediu,

-centrul de vinificatie al S.C. Vinia SA Iasi cu un depozit de 60.000 tone cu sediu propriu si dotari corespunzatoare,

-biblioteca comunala cu local impropriu, un numar de aproximativ 10000 volume si 500 cititori anual.

Activitatea culturala se desfasoara in localuri improprii.

Nu dispunem de unitati sau persoane care sa desfasoare activitati semnificative in sectorul tertiar.

In comuna isi desfasoara activitatea 3 SC care au ca obiect comertul si 7 AF cu acelasi domeniu de activitate.

Comuna Cozmesti este cunoscuta pe plan intern si international prin Fanfara de la Cozmesti care are in componenta 40 de persoane. In ciuda secolelor de persecutie,muzica traditionala tiganeasca inca mai razbate in intreaga Europa ,pe strada, in baruri si cafenele. Fanfara tiganeasca din Cozmesti ce canta atat la evenimente religioase cat si la evenimente socio-culturale reprezinta una din numeroasele ramuri muzicale ale acestei culturi rasunatoare. Muzica lor isi gaseste radacinile in fanfarele militare din sec XIX ale Imperiului Otoman, dar cantece cum e “Cantecul Miresei”, “Batuta” si “ Sarba Verisorilor” sunt poliritmice, cu influente Estice adesea foarte antrenante.

Cadrul istoric

Comuna este atestata istoric din cele mai vechi timpuri, cand grupuri de oameni situati in zona sesului Prutului s-au refugiat de furia apelor in zone mai ridicate.

     Prin anii 1754 se scrie in Chronica Bohotinului despre satul Cozmesti care apartine de comuna Podoleni - sat cu care se invecineaza si in prezent.

     In Dictionarul geografic al Romaniei din 1899 citim despre comuna Cozmesti ca era situata in centrul plasei Podoleni, la 25km de Husi, asezata pe dealurile Blidanului si Dubasarului si ca era formata numai din satul Cozmesti. Cu o suprafata de 481ha si o populatie de 337 familii, comuna avea o biserica veche fondata in anul 1795, deservita de un preot si doi dascali, precum si o scoala fondata in 1865 frecventata de 30 de elevi.

     Comuna Podoleni, amintita in acelasi dictionar, componenta a plasei Podoleni, era formata din satele Podolenii de Jos si Podolenii de Sus, asezata pe o suprafata de 1500ha si avea o populatie de 426 familii. Satul Podolenii de Jos avea o biserica refacuta in anul 1871 in locul uneia mai vechi care a ars. In Podolenii de Sus functiona o scoala infiintata in 1864 frecventata de 35 de elevi si o biserica facuta in anul 1871 deservita de un preot si de doi cantareti.

Cadrul geografic

Din punct de vedere geografic comuna Cozmesti se situeaza in partea de est a Podisului Central Moldovenesc, subunitatea Crestelor Prutului, in bazinul inferior al paraului Mosna.

     Principalele forme de relief din cadrul comunei sunt reliefurile sculpturale, reprezentate de interfluvii si versanti si reliefurile acumulative reprezentate de sesuri. La est de Valea Mosnei interfluviile sunt mai largi cu altitudini osciland intre 75m si 200m si platouri relativ plane la nivelele superioare. Acestea sunt cele mai bune terenuri pentru agriculturi, nefiind afectate de degradari, numai ca ponderea lor este de 20% din teritoriul comunei din care 30% sunt impadurite.

     In rest terenurile sunt fragmentate de eroziune si de alunecari de teren mai vechi cu pante ce depasesc frecvent 15-20%. Ponderea reliefului de versant pe teritoriul comunei este de 70% din care 30% sunt versanti cu pante accentuate si degradari.

     Teritoriul comunei este strapuns de doua paraie, Mosna si Mosnisoara care creaza in anumite situatii revarsari care nu produc pagube semnificative.

Cadrul cultural

Comuna dispune de un Camin Cultural in curs de amenajare, in stare nefunctionala intrucat darea in folosinta necesita sume mari de bani, de care comuna nu dispune.

Infrastructura

Teritoriul comunei nu beneficiaza de cale ferata si nici teritoriul inconjurator pana la resedinta de judet si pana la municipiul Husi in judetul Vaslui.

Intrarea in localitate se face de pe DN28 Iasi-Albita prin Bohotin - Mosna sau prin Podu-Hagiului, pe DJ67 Podu-Hagiului-Cozmesti-Mosna. Acest drum este asfaltat pana la intrarea in satul Podolenii de Sus, de acolo pana la Mosna fiind pietruit. In acest an urmeaza asfaltarea pana in localitatea Cozmesti.

Satele Cozmesti, Podolenii de Sus si Podolenii de Jos sunt conectate printr-un drum traditional neamenajat care face si legatura cu comunele invecinate: la vest cu satul Bunesti, comuna Bunesti-Averesti si la sud-vest satul Arsura, comuna Arsura, ambele din Judetul Vaslui.

Comuna este conectata la reteaua de telefonie fixa Romtelecom cu centrala de tip Ericsson cu 250 de posturi. Retelele de telefonie mobila se pot accesa doar in anumite zone din comuna, relieful fiind cauza pierderii semnalului.

BILANT TERITORIAL COMUNA COZMESTI

Sate

Cozmesti, Podoleni de Sus, Podoleni de Jos

Suprafata

4350 ha

Populatia

Suprafata intravilan

400 ha

Suprafata extravilan

3950 ha

Nr gospodarii

Nr locuinte

Nr gradinite

Nr scoli

Activitati zonale

Viticultura - 600 ha vie
Pomicultura (cires, mar, visin, prun)
Cresterea animalelor (ovine, bovine, porcine)

Facilitati investitori

Terenuri agricole
Livada
Vie

Obiective

Cabana de vantoare Nicolae Ceausescu
Masiv padure 3000 ha - fauna (porci,mistreti, iepuri, capre)

DISFUNCTIONALITATI - Aspecte socio-economice, arhitecturale si de mediu

Disfunctionalitati socio-economice:

reducerea si stagnarea activitatilor in unitatile economice au dus la scaderea drastica a locurilor de munca

structura demografica releva imbatranirea popoulatiei

Disfunctionalitati in protectia mediului (inclusiv gospodarie comunala):

colmatarea drenurilor si a santurilor de scurgere si defrisarea plantatiilor au condus la fenomene de alunecare a versantilor

deversarea apelor uzate se face direct la suprafata terenului

Disfunctionalitati ale fondului construit si in utilizarea terenurilor

Disfunctii remediabile se constata in domeniul constructiilor, dotarilor publice si repartizarii lor in spatiul satului:

in cele trei sate lipseste un nucleu central bine conturat, dotat cu servicii publice si de agrement care sa polarizeze viata publica a comunitatii

terenurile agricole sunt repartizate aleatoriu pe toata suprafata satelor

zona de sport si agrement este subdimensionata

Spatiile aferente institutiilor publice sunt fie insuficiente, fie nefunctionale, unele fiind amplasate in alte cladiri

2. Descrierea investitiei:

a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat;

NU ESTE CAZUL (anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)

b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investitii pe termen lung)

DENUMIREA INVESTITIEI

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI – JUDETUL IASI

Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse

SCENARIU I - NICI O ACTIUNE PENTRU REALIZAREA INVESTITIEI

SCENARIU II - realizarea investitiei

Analiza si selectia alternativelor optime

INVESTITIA CONSTA IN: „AMENAJARE TERENURI DE SPORT” COMUNA COZMESTI, JUDETUL IASI

Aspecte ale investitiei

Optiuni

Comentarii

Nici o actiune

Realizarea investitiei

Aspecte socio-economice

Impact semnificativ generat de lipsa unor programe coerente si conjugate de atragere a populatiei spre practicarea organizata a exercitiului fizic

Investitiile locale faciliteaza posibilitatea extinderii ofertei serviciilor sportive catre populatie, preocupari pentru producerea de materiale sportive

Investitia aduce avantaje socio –economice, prin

Programul accesat, iar autoritatile locale au rolul de a le extinde in timp

Peisaj sportiv

Raport negativ intre spatiile destinate activitatilor sportive recreative si alte spatii destinate petrecerii timpului liber

Impact pe termen lung si

scurt rezultat din ocuparea

terenului; ameliorare

pentru minimizarea

impactului pe termen lung

prin reabilitare si creare de

trasaturi peisagistice sportive

Proiectul va avea un

impact semnificativ

asupra peisajului sportiv

determinand un impact

vizual pe termen lung.

Patrimoniu sportiv

Impact datorat lipsei de investitii; deteriorarea continua

pe termen lung a

obiectivelor sportive

Impact asupra obiectivelor sportive compensat prin investitii pe termen lung pentru pastrarea traditiilor locale sportive

Investitiile

locale vor permite

crearea de avantaje pe termen lung, printr-o planificare judicioasa a resurselor

Calitatea activitatilor sportive

Conditiile initiale existente ar predomina pe termen lung, respectiv nu vor permite organizarea de competitii locale ori nationale oficiale

Impactul pe termen lung: se vor rganiza competitii nationale si judetene care vor fi sustinute financiar de la bugetul local a tuturor structurilor sportive cu rezultate deosebite

Investitia propusa ofera

beneficii semnificative pe

termen lung comparativ

cu alternativa “nici o actiune”

Performante sportive

Impactul pe termen lung: lipsa performantelor sportive; Lipsa ternurilor de sport nu va permite realizarea performantelor

Realizarea investitiei conduce la performante sportive percepute la un nivel superior de catre tinerii sportivi ai comunei Cozmesti

Investitia va avea impact deosebit asupra performantelor sportivilor din comuna Cozmesti.

Ipoteze de lucru si evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu, legalitate, riscuri)

1.Parametri tehnici

Terenul pe care se vor amplasa terenurile de sport este de mp si va cuprinde: teren fotbal, teren handbal, tenis de camp, baschet, handbal-volei.

2. Impactul asupra economiei comunei

Amenajarea terenurilor de sport va asigura noi locuri de munca pentru locuitorii comunei Cozmesti

3. Impactul social

Amenajarea terenurilor de sport va asigura desfasurarea optima a activitatilor sportive, a pregatirii echipelor de performanta, a echipelor reprezentative, si totodata se va pune accentul pe dezvoltarea armonioasa a tinerilor prin practicarea   sportului.

4. Impactul asupra mediului

Prezentul studiu de fezabilitate nu se refera la acest subiect.

5. Alte informatii

Terenurile de sport vor ocupa o suprafata de teren de aproximativ 10000 mp (la care se raporteaza si datele din certificatul de urbanism) .

Ipoteze in evaluarea alternativelor (scenariilor)

Obiectivele investitionale

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI

JUDETUL IASI

Obiectivele proiectului

- asigurarea unei stari optime de sanatate si a conditiei fizice a tinerilor din comuna Cozmesti prin activitati sportive

- insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare practicarii independente e exercitiilor fizice, a sportului

- promovarea valentelor educative, stabilirea unor relatii asociative civilizate si sporirea contributiei educatiei fizice la socializarea tinerei generatii din comuna Cozmesti.

- cresterea nivelului de educatie, de socializare si a starii de sanatate a tuturor cetatenilor comunei Cozmesti (copii, tineri, adulti, varstnici si persoane cu handicap) prin practicarea exercitiilor fizice si sportului in cadrul activitatilor de educatie fizica si sport;

- revigorarea activitatilor sportive si in special a jocului de fotbal;

- dezvoltarea activitatilor sportive in comuna Cozmesti in corelatie cu programele nationale de dezvoltare rurala;

- noi orientari privind activitatea fizica;

- favorizarea integrarii sociale prin sport;

- dezvoltarea unor modalitati de evaluare a impactului economic al sportului.

c) Descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz;

Terenul pe care se vor amplasa amenajarile sportive este de mp si va cuprinde: teren fotbal, teren handbal, tenis de camp, baschet, handbal-volei.

Necesitatea unei interventii care sa aiba ca obiectiv „AMENAJARE TERENURI DE SPORT in comuna COZMESTI”, devine reper strategic pentru realizarea performantelor sportive a tinerilor din Cozmesti.

SPORTUL INSEAMNA SANATATE !

Suprafata de 10000 mp va fi amenajata astfel:

Teren fotbal va avea o suprafata de 7140 mp, cu dimensiunile terenului de105/68, va fi cu gazon natural, dotat cu porti fotbal, plasa porti, mingi fotbal, banci rezerve si antrenori., tribuna 2000 locuri, tabela de marcaj, vestiare, grupuri sanitare spectatori, gard imprejmuitor din plasa de sarma inalt de minimum 2 m, prevazut cu 4 porti.

Toate dotarile vor fi in conformitate cu Regulamentul FRF.

Regulamentul de organizare a activitatii fotbalistice

Art. 11. - CONDITII DE OMOLOGARE

Jocurile oficiale se pot desfasura numai pe stadioane omologate de forul competent, respectiv FRF sau AJF.

Pentru a fi omologate, terenurile trebuie sa fie gazonate si sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

a)     pentru jocurile din Liga I: lungimea terenului 105 m, iar latimea 68 m. Daca din motive constructive ale stadionului dimensiunile de mai sus nu pot fi respectate se pot admite urmatoarele dimensiuni: lungime 100 – 105, latime 64 – 68 m.

b)     pentru jocurile oficiale din Liga a II-a si a III-a si cele de fotbal feminin,lungimea terenului trebuie sa fie de 100 – 105 m iar latimea de 62 – 68 m;

c)      pentru jocurile de juniori: lungimea: 90 - 105 m si latimea 60 - 68 m.

Terenurile de joc pot fi acoperite si cu gazon artificial, daca acesta este conform cu standardele de calitate agreate de FIFA.

d)     porti de dimensiuni corespunzatoare Legilor jocului.

e)     marcajul terenului se face folosind materiale adecvate, de culoare alba, care sa nu prezinte pericol pentru jucatori si arbitri.

f)        gard imprejmuitor din plasa de sarma inalt de minimum 2 m ( de regula ), prevazut cu cel putin 4 porti care se deschid spre terenul de joc; pentru jocurile oficiale organizate de AJF (AMF ) inaltimea minima a gardului imprejmuitor este de minimum 1, 5 m.

g)     tunel de protectie pentru jucatori, arbitri, oficiali, complet izolat de public, pentru a asigura deplina integritate corporala a acestora in timpul deplasarii de la vestiare la teren si inapoi;

h)      tribune cu o capacitate minima stabilita in functie de categoria competitionala pentru care se omologheaza terenul, astfel:

- 7.000 locuri pentru Liga I;

- 1.500 locuri pentru Liga a II-a, intre care, minimum 500 locuri pe scaune (incepand cu data de 1.07.2007 );

- 1.000 locuri pentru Liga a III-a, intre care, minimum 500 locuri pe scaune (incepand cu 1.07.2010 );

- 300 locuri pentru fotbal feminin si juniori.

i) in functie de caracteristicile fiecarui stadion, se va amenaja, la tribuna I, un sector pentru presa;

j) sala destinata organizarii sedintei tehnice si a conferintei de presa;

k) doua vestiare pentru jucatori, prevazute cu dusuri si grupuri sanitare in stare de functionare si cu masa de masaj;

l)        un vestiar pentru arbitri prevazut cu dusuri si grup sanitar, in stare de functionare;

m)   cabinet ( statie ) de control doping si cabinet medical de prim ajutor, cu grup sanitar, dotat cu trusa medicala, doua paturi, targa sanitara si un pat de consultatii. La stadioanele omologate pentru jocurile din Liga I, cabinetul medical va fi separat de cel pentru control doping;

n)      grupuri sanitare pentru spectatori;

o)     tabela de marcaj instalata intr-un loc vizibil, cu sau fara cronometru; cronometrul stadionului trebuie sa fie oprit la terminarea timpului de joc regulamentar al fiecarei reprize ( adica dupa 45 si, respectiv, 90 de minute ), aceasta dispozitie fiind aplicabila si in cazul reprizelor de prelungiri;

p)     in cazul in care jocul este televizat in direct, este interzisa redarea transmisiei sau a reluarilor unor faze din jocul respectiv pe ecrane destinate publicului, situate in incinta stadionului sau in proximitatea acestuia;

q)     statie de amplificare (la terenurile omologate pentru jocurile din Liga a IV-a si de juniori, aceasta nu e obligatorie);

r)       tabla de lemn, material plastic sau sticla, montata intr-un loc vizibil, pentru afisarea formatiilor cu minimum 30 minute inainte de inceperea jocului;

s)      palete indicatoare din lemn, metal sau plastic, pe care sa fie imprimate numerele pe ambele fete, care vor fi folosite la inlocuirea jucatorilor pe timpul desfasurarii jocurilor si la anuntarea timpului de prelungire stabilit de arbitru. Dimensiunile acestora sunt aratate in anexa nr.1. Paletele indicatoare pot fi inlocuite cu o tabela electronica pentru schimbari.

t)        banci pentru jucatorii de rezerva si pentru persoanele oficiale, unde au acces maximum 13 persoane, respectiv: 7 jucatori de rezerva, alte 6 persoane, intre care antrenori, delegat, medic si masor. Bancile vor fi situate pe aceeasi parte, la distanta egala fata de linia de centru si la minimum 5 metri de linia de margine, in apropierea gardului imprejmuitor. Ele vor avea un acoperis protector.

u)      panourile publicitare trebuie amplasate la o distanta de minimum 3 metri de linia de margine si, respectiv, inapoia liniei fotografilor, trasata in spatele liniei de poarta.

11.3. Dimensiunile si marcajul unui teren de joc, caracteristicile constructive, dimensiunile si amplasarea portilor si a steagurilor, trebuie sa fie in conformitate cu dispozitiile „ Legilor jocului „ adoptate de IFAB, asa cum sunt aratate in anexa nr.2. Dimensiunile steagurilor de la colturile terenului de joc si din dreptul liniei de mijloc sunt aratate in anexa nr.3.

11.4.Suprafata tehnica este o suprafata echivalenta cu lungimea bancii de rezerva, plus un

metru in fiecare parte, si care se prelungeste in fata bancii pana la un metru de linia de margine a terenului (anexa nr. 4). Limitele suprafetei tehnice trebuie trasate in mod corespunzator.

11.5. Orice fel de publicitate comerciala, reala sau virtuala, este interzisa pe terenul de joc, pe materialul care echipeaza terenul ( inclusiv plasele portilor si suprafetele pe care le delimiteaza pe pamant ), in interiorul suprafetei tehnice sau la mai putin de un metru de linia de margine,pe pamant in exteriorul terenului de joc si aceasta din momentul in care echipele intra pe teren si pana cand il parasesc la pauza, si din momentul reintoarcerii lor pe teren , pana la finalul jocului. Nu se va putea monta pe acestea nici un obiect care nu are legatura cu fotbalul ( camere de luat vederi, aparate foto, microfoane s.a. ). Reproducerea emblemelor FIFA, UEFA, FRF, ori ale cluburilor sau asociatiilor sportive, este interzisa pe terenul de joc si pe materialele care echipeaza terenul de joc.

Instalatia de iluminat pentru jocurile in nocturna trebuie sa sa aiba o capacitate de minimum 1200 de lucsi si sa posede un generator electric de rezerva care sa poata intra imediat in functiune in cazul in care, in timpul jocului, se intrerupe alimentarea cu energie electrica de la reteaua publica. Generatorul de rezerva trebuie sa asigure iluminarea uniforma a suprafetei de joc cu o intensitate de minimum 800 de lucsi.

Teren handbal 800 mp (20x40) + 160 mp zona de siguranta

“In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii”.

Terenul de handbal va avea pardoseala bituminoasa si care va fi dotat cu 2 Porti metalice handbal, Plase porti handbal fir 4mm, Mingi handbal, Banci rezerva

Conform FRH

HANDBAL

Regula 1. Terenul de joc

Terenul de joc este un dreptunghi cu lungimea de 40 metri si latimea de 20 metri, si se compune din 2 spatii de poarta si o zona de joc. Liniile laturilor lungi sunt numite linii de margine iar liniile laturilor scurte sunt numite linii de poarta (intre barele portii) sau liniile exterioare portii (de ambele parti ale portii).

In jurul terenului de joc trebuie sa existe o zona de siguranta, cu o latime de cel putin 1 metru de-a lungul liniilor de margine si 2 metri in spatele liniilor exterioare portii.

Caracteristicile terenului de joc nu trebuiesc modificate in timpul jocului astfel incat una dintre echipe sa fie avantajata.

In centrul fiecarei linii exterioare a portii se gaseste o poarta (vezi Figurile 2a si 2b). Portile trebuie sa fie solid ancorate de podea sau de peretii din spatele lor. Portile au la interior o inaltime de 2 metri si o latime de 3 metri.

Barele verticale ale portii sunt unite de o bara orizontala. Partea posterioara a barelor portii trebuie sa fie aliniata cu muchia posterioara a liniei de poarta. Barele verticale si bara transversala trebuie sa fie patrate in sectiune, cu laturile de 8 cm. Pe cele 3 laturi care sunt vizibile dinspre terenul de joc, barele trebuie vopsite in 2 culori contrastante, care sa fie diferite si de culorile din jurul portii.

Portile trebuie sa aiba o plasa, atasata in asa fel incat o minge o data intrata in poarta sa ramana acolo.

Toate liniile terenului fac parte integranta din spatiile pe care le delimiteaza.

Liniile de poarta vor avea 8 cm latime intre barele portilor (vezi Figura 2a), in timp ce toate celelalte linii vor avea 5 cm latime.

Liniile dintre doua suprafete adiacente pot fi inlocuite cu culori diferite intre suprafete adiacente ale podelei.

In fata fiecarei porti este un spatiu de poarta (vezi Regula 6). Spatiul de poarta este delimitat de o linie a spatiului de poarta (linia de 6 metri), care este trasata astfel:

a) o linie de 3 metri lungime direct in fata portii; aceasta linie este paralela cu linia de poarta si la 6 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posteriora a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei spatiului de poarta);

b) doua sferturi de cerc, fiecare cu o raza de 6 metri (masurata de la coltul interior posterior al stalpilor portii), care fac legatura intre linia de 3 metri lungime si linia exterioara a portii (vezi Figura 1 si 2a).

Linia de aruncare libera (linia de 9 metri) este o linie intrerupta, trasata la 3 metri in afara liniei spatiului de poarta. Atat segmentele de linie cat si spatiile dintre ele masoara 15 cm (vezi Figura 1).

Linia de 7 metri este o linie lunga de 1 metru, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si aflata la 7 metri de aceasta (distanta) masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 7 metri);(vezi Figura 1).

Linia de restrictie (limitare) a portarului (linia de 4 metri) este o linie cu lungimea de 15 cm, marcata in fata portii. Este paralela cu linia de poarta si la 4 metri distanta de aceasta (masurata de la muchia posterioara a liniei de poarta la muchia anterioara a liniei de 4 metri); (vezi Figura 1).

Linia de centru uneste mijlocul liniilor de margine (vezi Figurile 1 si 3).

Linia de schimb (un segment din linia de margine) pentru fiecare echipa, se intinde de la linia de centru pana la un punct aflat la o distanta de 4.5 metri de aceasta. Acest punct al liniei de schimb este marcat de o linie paralela cu linia de centru si care se intinde pe o distanta de 15 cm inauntru liniei de margine si 15 cm in afara liniei de margine (inauntrul si in afara terenului de joc); (vezi Figurile 1 si 3).

Nota: Cerinte tehnice mai detaliate pentru terenul de joc si porti pot fi gasite in Ghidul pentru

Terenul de Joc si Porti

Teren Baschet – 420 mp (28x15) + 56 mp zona de siguranta

“Orice obstacol inclusiv scaunele din zona bancii echipelor trebuie ss fie situate

la cel putin 2 m distanta de terenul de joc”.

Terenul Baschet va avea o suprafata bituminoasa si va fi dotat cu 2 Panouri Baschet exterior 180 x 105 cm, Inele rabatabile, Plase Cosuri baschet, Console pe stalp betonabil, Mingi baschet, Banci rezerve

Conform FRB

Art. 2 Terenul de joc

2.1. Terenul de joc

Terenul de joc este o suprafata dreptunghiulara, plana si dura, libera de orice

obstacol.

Dimensiunile terenului trebuie sa fie de 28 m, in lungime pe 15 m in latime

acestea fiind masurate de la marginea interioara a liniilor care delimiteaza terenul.

Federatiile nationale au autoritatea sa aprobe pentru competitiile nationale,terenurile de joc existente cu dimensiunile minime de 26 m lungime si 14 m latime.

2.2. Linii

Toate liniile trebuie sa fie trasate cu aceiasi culoare (de preferinta alb), sa aiba o

latime de 5 cm si sa fie clar vizibile.

2.2.1. Liniile care delimiteaza terenul

Terenul de joc va fi delimitat de linii. Aceste linii sunt: liniile de fund (pe latimile

terenului) si linii laterale (pe lungimile terenului). Aceste linii nu fac parte din terenul de joc.

Orice obstacol inclusiv scaunele din zona bancii echipelor trebuie ss fie situate la cel putin 2 m distanta de terenul de joc.

Terenul pentru volei va avea o suprafata de 162 mp (18x9), va fi dimensionat pe suprafata de joc a terenului de handbal, va avea suprafata bituminoasa si va fi dotat cu Fileu volei profesional, Platforma arbitru volei, Stalpi cu reglare inaltime si tensionare file, Mingi volei, scaun arbitru, banci rezerve.

Conform FRV

CONDITII MATERIALE SI TEHNICA JOCULUI

1. Terenul de joc este un dreptunghi de 18 m pe 9 m, impartit in doua patrate egale printr-o linie de mijioc. Liniile de marcare ale terenului sunt late de 5 cm si fac parte din terenul de joc. Se poate juca pe pamint, pe iarba, pe bitum, zgura sau in sali de sport.

Fileul care separa cele doua terenuri de joc are inaltimea (la marginea sa superioara), de 2,43 m pentru barbati, 2,24 m pentru femei.

Mingea este confectionata din benzi de piele avand o camera de cauciuc in interior, o circumferinta de 65-68 cm si o greutate de 250 g.

Teren tenis va avea dimensiuni 23,77/8,23 la simplu sau 23,77/10,97 la dublu.

Suprafata de 260,75 mp va dispune de gazon natural si va fi dotata cu Stalpi tenis cu intinzator Fileu tenis fir 3mm Rachete tenis, Mingi tenis, scaun arbitru, scaune jucatori.

REGULILE TENISULUI 2007

- Diametrul maxim al coardei sau cablului metalic trebuie s= fie de 1/3 inci (0.8 cm)

- Latimea maxima a chingii trebuie s= fie 2 inci (5 cm)

- Banda trebuie sa fie intre 2 inci (5 cm) [i 2 ˝ inci pe fiecare parte

Pentru meciurile de dublu, centrul stalpilor trebuie sa fie la 3 picioare (0.914 m) in afara terenului de dublu in fiecare parte.

Pentru meciurile de simplu, daca este folosit un fileu de simplu, centrul stalpilor trebuie ss fie la 3 picioare (0.914 m) in afara terenului de simplu in fiecare parte. Daca este folosit un fileu de dublu fileul trebuie sa fie sprijinit la o inaltime

de 3 ˝ picioare (1.07 m) de doua be]e de simplu, a caror centre trebuie sa fie la 3 picioare (0.914 m) In afara terenului de simplu in fiecare parte.

- Stalpii fileului nu vor avea o suprafata mai mare de 6 inci (15 cm) latura patratului sau 6 inci (15 cm)diametru.

- Be]ele de simplu nu vor avea o suprafata mai mare de 3 inci (7.5 cm) latura patratului sau 3 inci (7.5 cm) diametru.

- Stalpii fileului si be]ele de simplu nu vor depasi cu mai mult de 1 inci (2.5 cm) partea superioara a fileului.

Liniile care delimiteaza capetele se numesc linii de fund si cele care delimiteaza partile laterale ale terenului se numesc linii laterale.

Doua linii trebuie ss fie trasate intre liniile laterale de simplu, la 21 picioare (6.40 m) de fiecare parte a fileului, paralel cu fileul. Aceste linii se numesc linii de serviciu. De fiecare parte a fileului, spatiul cuprins intre linia de serviciu si

fileu trebuie sa fie impartita in doua parti egale, careurile de serviciu, de linia mediana de serviciu. Linia mediana de serviciu trebuie sa fie trasata paralel cu liniile laterale de simplu si la jumatatea distantei dintre ele.

Fiecare linie de fund trebuie ss fie impartita in doua parti egale de un “semn de mijloc” cu lungimea de 4 inci (10 cm), care va fi trasat n interiorul terenului si paralel cu liniile laterale de simplu.

- Linia mediana de serviciu si semnul de mijloc trebuie sa aibe o latime de 2 inci (5 cm).

- Toate celelalte linii ale terenului trebuie sa aibe o latime intre 1 inci (2.5 cm) si 2 inci (5 cm), cu exceptia liniilor de fund care pot avea pana la 4 inci (10 cm) latime.

Toate masuratorile pe teren trebuie facute spre exteriorul liniilor ai toate liniile terenului trebuie sa aibe aceeasi culoare contrastand vizibil cu culoarea suprafetei de joc.

Niciun fel de reclama nu este permisa pe teren, fileu, chingi, banda, stalpi de fileu sau bete de simplu cu exceptia celor prevazute in Anexa III.

2. ANEXE PERMANENTE

Anexele permanente ale terenului includ gardul din fundul terenului si din partile laterale, spectatorii, tribunele si scaunele pentru spectatori, toate celelalte anexe din jurul si de deasupra terenului, arbitrul de scaun, arbitrii de linie, arbitrul de fileu si copiii de mingi cand sunt pe locurile lor prestabilite.

Intr-un meci de simplu jucat cu fileu de dublu si be]e de simplu, stalpii de fileu si partea fileului din afara be]elor de simplu sunt anexe permanente si nu sunt considerate stalpi de fileu sau parte a fileului

Vestiarul va avea o suprafata construita de 200 mp va fi dotat cu instalatii sanitare, electrice, instalatii interioare de incalzire, centrala termica, 12 Banci vestiar 2 m cu cuier, si va cuprinde: 2 vestiare baieti, 2 fete, birou antrenori, grupuri sanitare cu dusuri pentru sportivi, grupuri sanitare pentru spectatori, anexa depozitare, si cabinet prim ajutor.

Grupuri sanitare spectatori – se vor amenaja 2 grupuri sanitare barbati si 2 grupuri sanitare femei.

Constructiile sportive vor ocupa o suprafata de aproximativ mp din mp suprafata terenurilor de sport ce vor fi amenajate. Restul suprafetei de teren va fi folosita pentru amenajari acces spre terenurile de sport, pentru amenajarea tribunelor, amenajarea grupurilor sanitare pentru spectatori, parcari auto.

CERINTELE IGIENICO – SANITARE GENERALE PENTRU PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE XE 'IV. 3. Cerintele igienico-sanitare generale ale bazelor sportive'

Alegerea terenului

Este foarte importanta pentru amenajarea ternurilor sportive din mai multe puncte de vedere.

In primul rand se va stabili natura si configuratia solului. Solul pe care se amenajeaza terenurile de sport trebuie sa aiba granulatii mari si uniforme, care ii confera un grad mare de porozitate. Aceasta ii asigura o buna permeabilitate pentru aer si, deci, oxigenul necesar proceselor de oxidare, care ajuta la mineralizarea si autopurificarea solului.

Solul cu porozitate mica este umed si nesanatos. Intr-un astfel de sol, la un gram se pot gasi sute de milioane de microbi, mai ales intalniti fiind bacilul titanic, bacilul antraxului, bacilii gangrenei gazoase. Cea mai mare parte a microbilor din sol se gaseste la o adancime de 20-30 cm, la suprafata solului ei fiind distrusi de razele ultraviolete, oxigenul din aer si de uscaciune. Un sol poluat este periculos, avand in vedere faptul ca sportivul are contacte dese si dure cu solul, se poate rani sin acest caz poate contacta boli determinate de microbii din sol. De asemenea solul poluat poate influenta negativ calitatea aerului de deasupra lui, inclusiv aerul din incaperile construite pe el.

Alte conditii pe care trebuie sa le indeplineasca terenul pe care se amenajeaja constructiile sportive sunt acelea de a fi insorit si uscat, sa aiba o panta suficienta pentru scurgerea apelor meteorice, iar primul strat de apa freatica sa se gaseasca cel putin la 2 m adancime.

Este de preferat ca sa nu se amenajeze terenuri sportiva pe terenurile folosite in trecut ca rampe de gunoaie, cimitire, terenurile de umplutura, mlastinoase, terenurile din depresiuni.

Inainte de a amenaja terenuri sportive trebuie sa se faca o analiza chimico-bacteriologica a solului pentru a se stabili gradul de poluare si capacitatea de autopurificare. Daca solul prezinta un grad ridicat de poluare trebuie sa se ia masuri de insanatosire a lui. Terenul va fi arat adanc timp de 3-4 ani consecutiv, pentru a-i ajuta sa se autopurifice. Dupa aceea se va aseza la suprafata solului un strat de pamant sanatos si curat, gros de 25-30 cm, peste care se va semana sau se va intinde zgura. Daca terenurile sunt umede si au permeabilitate mica pentru apa se vor usca prin drenare.

Amplasarea

Se recomanda ca amenajarea terenurilor de sport sa se faca in cadrul zonelor de locuit ale localitatilor.

Pentru realizarea unui microclimat favorabil si a unei ambiante palcute, este bine ca terenurile de sport sa fie amenajate in apropierea unei ape curgatoare, in cadrul unui parc natural.

Aceasta amplasare prezinta mai multe avantaje sub aspect igienic: aerul este mai curat deoarece praful se depune in mare parte pe frunzele copacilor; aerul este mai bogat in oxigen in timpul zilei datorita procesului de asimilatie clorofiliana; temperatura aerului este mai scazuta vara si mai crescuta iarna si prezinta variatii mai mici; umiditatea aerului este mai crescuta, este mai multa liniste; culoarea verde a frunzelor si a ierbii odihneste ochiul si sistemul nervos central, creand o stare psihica pozitiva.

Sa ve evita construirea amenajarilor sportive in apropierea unor surse de poluare a aerului cu praf, fum, substante toxice, strazi cu circulatie mare.

Important in amplasarea terenurilor de sport este stabilitatea directiei vantului dominant in zona respectiva. Daca terenul de sport trebuie amplasat intr-o zona cu aerul mai putin curat, in apropierea unui obiect poluant, acesta se va amplasa in partea dinspre care bate vantul dominant. Aerul va trece mai intai deasupra terenului si apoi deasupra fabricii respective.

La amenajarea terenurilor de sport, trebuie sa se tina cont si de posibilitatile de alimentare cu apa potabila si pentru salubritate. Pentru baut, igiena corporala a sportivului, bazine de inot se va folosi apa potabila din reteaua centrala de alimentatie a localitatii.

Daca aceasta retea nu exista, atunci se poate crea o sursa proprie constructiile sportive, folosindu-se de sursa de apa de adancime sau apa curgatoare cu debit mare si constant. In ultimul caz, din apa curgatoare se va face o derivatie, inainte de folosire apa fiind prelucrata prin sedimentare, filtrare si clorurare.

Orientarea terenurilor de sport

Orientarea terenurilor de sport deschise se face cu axa lunga pe directia nord-sud, iar a celor inchise cu axa lunga pe directia est-vest. Daca terenul de sport este amplasat in regiuni cu vanturi dominante puternice, orientarea terenurilor de sport deschise se va face in asa fel, incat vantul dominant sa bata perpendicular pe axa lunga a terenului.

Evacuarea apelor murdare si a gunoaielor

Evacuarea apelor murdare si a gunoaielor, rezultate in urma activitatilor depuse la nivelul terenurilor de sport se poate realiza in mai multe feluri. Cel mai igienic sistem il reprezinta deversarea apelor murdare in reteaua de canalizare a localitatii. Daca aceasta nu exista, apele reziduale pot fi deversate intr-o apa curgatoare din apropiere care sa aiba un debit mare si constant.

Daca nu exista aceasta posibilitate, atunci apele murdare pot fi indepartate printr-un sistem de drenaj raspandit pe o suprafata mare de teren, la o adancime de 40-50 cm, in afara localitatii. Se mai poate folosi si sistemul de colectare in puturi absorbante, care vor trebui evacuate des.

Pentru colectarea gunoaielor se vor crea spatii speciale prevazute cu pubele acoperite cu capace pentru a nu avea acces animalele si insectele care pot raspandi aceste resturi. Gunoiul va fi evacuat periodic.

Constructiile si amenajarile sportive mai trebuie prevazute cu cai de comunicatie dimensionate in asa fel, incat sa asigure accesul usor si posibilitatea evacuarii rapide a publicului spectator. Caile de acces trebuie sa fie asfaltate sau, la sate, stropite cu pacura, pentru a evita ridicarea prafului.

3. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI  

a) Amplasamentul

Amplasamentul terenurilor de sport carora s-a executat prezentul studiu de fezabilitate este situat in intravilanul COMUNEI COZMESTI, judetul IASI,

Terenul de sport ce va fi amenajat este situat in domeniul public, in administrarea Consiliului local COZMESTI avand suprafata totala de m˛.

b) Situatia juridica:

Amplasamentul terenurilor sportive carora s-a executat prezentul studiu de fezabilitate este situat in intravilanul COMUNEI COZMESTI, judetul IASI.

Terenul pe care este amplasata constructia este situat in domeniul public, in administrarea Consiliului local Cozmesti avand suprafata totala de 10000 m˛ si folosinta actuala de “curti constructii”. CTS = 1507

c) Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

Documentatii urbanistica

Prin cererea inregistrata la Primaria Comunei Cozmesti cu numarul U din 14.05.2008, Consiliul Local Cozmesti a solicitat eliberarea Certificatul de urbanism cu numarul 394 din 14.05. pentru a obtine Autorizatia de construire necesara executarii lucrarilor de construire.

Regimul tehnic

Amplasamentul terenurilor de sport va respecta conditiile impuse prin Certificatul de Urbanism numarul 394 din 14.05.2008 cu privire la aliniamente conform reglementarilor din P.U.G. si R.L.U., pentru functiunea propusa de sport si educatie fizica. Conform Planului urbanistic general numarul 27 din 1997 aprobat prin hotararea Consiliului Local Cozmesti numarul 5 din 30.03.2000.

POT existent, CUT exisent

Regimul economic

Folosinta actuala si destinatia propusa a terenului : curti – constructii

Tarlaua T = 26; Parcele : P 503 - P 507

d) Studii de teren:

Caracteristici geofizice

Geomorfologic, zona amplasamentelor se incadreaza in:

regiunea - Cimpia Moldovei;

Geologic, zonele sunt caracterizate de prezenta formatiunilor de varsta sarmatiana si cuaternara.

Apa subterana

Pe podul teraselor, apa subterana este cantonata la baza complexului nisipos la peste 9,00 - 10,00 m adincime, putind atinge uneori si 16,00- 18,00 m.

Pe versant circula dezordonat, cu descarcare din capul de strat, fiind prezenta la adincimi diferite, cuprinse intre 4,00 - 6,00 m. ln perioadele bogate in precipitatii, sub cornisa, in prima treime a versantului, in unele zone, apare Ia zi sub forma de izvoare de coasta, iar spre baza versantului creste pina la 2,00 - 3,00 m.

Stabilitate

ln perioada actuala, in zonele amplasamentelor se constata umatoarele:

- zonele amplasamentelor, implicit amplasamentele in contextul actual-
sint stabile, cu exceptii marcate in planurile de amplasament,

- in zonele amplasamentelor, energiile de relief mari sint moderate ;

- energiile de relief mari, caderile de panta, se gasesc la distante de
peste 100 - 300 m de limitele construite sau propuse.

Nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin lutarii - nisiparii - hrube sau umpluturi de grosimi mari.

Seismicitate

Din punct de vedere seismic, teritoriul comunei Cozmesti este influentat de cutremure de “tip moldavic”, cu centrul in zona Vrancea cat si de particularitatile constitutiei substratului geologic.

Conform STAS 11100 / 1-77 corelat cu normativul P 100/ 92 zonele seismice de calcul C, D, E sunt caracterizate de urmatorii parametri :

- zona “C “ - k s = coeficient de seismicitate = 0,20

- Tc = perioada de colt = 1,0 s

- MSK = grad seismic echivalent VIII(8 in MM si 6 pe scara Richter);

- zona “D “ - k s = coeficient de seismicitate = 0,16

- Tc = perioada de colt = 0,70 s

- MSK   = grad seismic echivalent VII ( 7 in MM si 5 - 6 pe scara

Richter);

- zona “E “ - k s = coeficient de seismicitate = 0,12

- Tc = perioada de colt = 0,70 s

- MSK   = grad seismic echivalent VII ( 7 in MM si 5 - 6 pe scara Richter);

Adancimea de inghet

Conform STAS 6054/ 77, pe teritoriul maxima de inghet se incadreaza in urmatoarele limite, crescand de la est comunei Cozmesti, adancimea la vest:

cm

cm

-100 - 110 cm

Clima

Clima comunei este temperata, asezarea dispunand de o insorire buna spre SV. Cele mai frecvente vanturi sunt din N-NV. Temperatura medie anuala este de 0,5oC, media temperaturilor in lunile de iarna fiind de -3,5oC, iar vara de 21,3oC.

Media precipitatiilor este de 500 ml/m2. Repartizata pe luni, media precipitatiilor este neuniforma. Se remarca o cantitate mai mica in luna ianuarie si un maxim in lunile aprilie-iunie.

Solul

Pe raza comunei sunt identificate soluri diferite datorate conditiilor locale: roci, relief, vegetatie. Acumularea intensa sau moderata a humusului, nisiparea argilei si hidroxizilor, conditiile vegetatiei de silvo-stepa au dus la formarea solurilor brune de padure, slab podzolice care ocupa majoritatea teritoriului comunei si cernoziomuri ce ocupa terenurile de la baza pantelor.

RECOMANDARI

Avand in vedere stratificatia existenta pe amplasamente, ca teren bun de fundare, se poate considera argila prafoasa loessoida argila prafoasa deluviala, sau argila stratificata, dupa caz, strat existent sub pachetul de umpluturi si soluri vegetale.

Functie de natura terenului, fundarea se va realiza in acest strat. cu respectarea prevederilor Normativului P 7/1992, in cazul terenurilor loessoide, si NP 112/2004 in cazul terenurilor normale.

Adancimea de fundare se va considera cea rezultata din functionalitate, cu respectarea prevederilor Normativului P 7/1992, anexa lI, in varianta terenurilor de fundare loessoide si a Normativlui NP 112/2004, in cazul terenurilor normale.

In proiectare si executie se vor respecla standardele, normativele si normele in vigoare la data respectiva,

Se va evita amplasarea constructiilor pe lucrari de drenare, consolidare, amenajari de suprafata in zonele susceptibile de alunecari, in zonele cu alunecari active, in zonele mlastinoase sau inundabile.

Se recomanda ca zonele afectate de alunecari sau susceptibile de instabilitate, sa fie tratate prin amenajari de suprafata – terasari :

plantari de arbori, inierbari sau, unde se impune, prin lucrari de
consolidare si drenare, lucrari care se vor realiza in urma unor studii si
proiecte de specialitale cu masuri menite sa stopeze sau sa amelioreze
fenomenele, pentru a evita extinderea acestora.

Concluzionand, in amplasamentul studiat se pot amplasa constructii in conditiile prezentate in prezentul studiu

e) Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Caracteristicile constructiei:

conform STAS 10100/0 – 75 corelat cu normativul P 100/1992 obiectivul de investitii, terenurile de sport se inscriu in clasa a III-a de importanta;

conform STAS 3300/2-1985, pct. 1.6.2. obiectivul de investitii, terenuri de sport nu este sensibil la tasari;

conform anexei C, tabelul 20, STAS 3300/2-1985, tasarea admisibila maxima este de 15 cm

obiectivul de investitii, amenajari terenuri de sport nu are restrictii in exploatare – procese chimice, termice, umede sau dinamice care ar putea influenta terenul de fundare.

CONSIDERATII PRIVIND:

seismicitatea amplasamentului;

adancimea de inghet a amplasamentului.

Conform STAS 11100/1 – 1977 cumulat cu normativul P 100-1/2006, rezulta pentru amplasament clasa de importanta si de expunere la cutremur “II” caracterizata prin acceleratia orizontala a terenului ag = 0,20 g, precum si:

ti – factor de importanta = 1,20;

Tc – perioada de control = 0,7s;

Msk – grad seismic asimilat = VIII

Adancimea de inghet a amplasamentului conform STAS 6054/1977 este de 0,90 m de la suprafata terenului.

Amplasamentul studiat are stabilitate generala si locala asigurata si nu este supus viiturilor de apa sau inundatiilor

f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum

Pentru functionarea optima si in conditii igienico sanitare a investitiei propuse sunt necesare urmatoarele utilitati:

- alimentare cu apa;

- canalizare menajera si fosa septica vidanjabila;

- alimentare cu energie electrica;

- dotare cu centrala termica

- instalatii interioare de incalzire

- grupuri sanitare cu dusuri

Dimensiunea terenului pe care se vor amplasa terenurile sportive este de mp si va cuprinde:

Teren fotbal

Teren tenis de camp

Teren baschet

Terern handbal - volei

Vestiare

Grupuri sanitare spectatori

Terenurile de sport din comuna Cozmesti vor servi antrenamentelor si pregatirii fizice a sportivilor si prevede un teren fotbal, teren handbal - volei, teren tenis de camp, teren baschet.

Analiza de consum

Nr.

crt.

Capitolul de lucrari

U.M.

Cantit.

Gazon natural

mp

Pardoseala bituminoasa teren baschet

mp

Pardoseala bituminoasa teren handbal

mp

Porti fotbal (multisport)

buc

Plasa porti fotbal

buc

Mingi fotbal

buc

Plasa Cosuri baschet

buc

Panou Baschet exterior 180 x 105 cm

buc

Inel rabatabil

buc

Consola pe stalp betonabil

buc

Mingi baschet

buc

Rachete tenis

buc

Mingi tenis

buc

 Stalpi tenis cu intinzator

buc

Fileu tenis fir 3mm

buc

Scaun arbitru tenis

buc

Porti metalice handbal

buc

Plase porti handbal fir 4mm (set)

buc

Mingi handbal

buc

 Platforma arbitru volei

buc

Stalpi cu reglare inaltime si tensionare fileu

buc

Fileu volei profesional

buc

Mingi volei

buc

Scaune spectatori/tribuna

(tribuna teren fotbal 1500 locuri pe scaune, tribuna teren handbal 500 scaune, tribuna teren handbal 500 scaune)

buc

Constructie Vestiar Arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje, instalatii sanitare, electrice, instalatii interioare de incalzire, centrala termica)

mp (suprafata construita)

Banca vestiar 2 m cu cuier

buc

Imprejmuire cu Plasa

mp

Stalpi din teava rotunda de 70mm diametru,

h = 2 m

buc

Banci rezerve

buc

Baza de beton gros de 15 cm pentru pardoseala bituminoasa

mp

g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

Prezentul studiu de fezabilitate nu se refera la acest subiect.

Investitia nu are impact negativ asupra mediului

Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei.

Durata de realizare

Durata de executie: 12 luni

Costurile estimative ale investitiei

valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei

Principalele cantitati de lucrari

OBIECTIV DE INVESTITII: AMENAJARE TERENURI DE SPORT LOCALITATEA COZMESTI, JUDETUL IASI

ANTEEVALUARE

- LUCRARI DE CONSTRUCTII -

- DOTARI -

Nr.

crt.

Capitolul de lucrari

U.M.

Cantit.

Pret lei/

UM

Total


mp

Pardoseala bituminoasa teren baschet

mp

Pardoseala bituminoasa teren handbal

mp

Porti fotbal (multisport)

buc

Plasa porti fotbal

buc

Mingi fotbal

buc

Plasa Cosuri baschet

buc

Panou Baschet exterior 180 x 105 cm

buc

Inel rabatabil

buc

Consola pe stalp betonabil

buc

Mingi baschet

buc

Rachete tenis

buc

Mingi tenis

buc

 Stalpi tenis cu intinzator

buc

Fileu tenis fir 3mm

buc

Scaun arbitru tenis

buc

Porti metalice handbal

buc

Plase porti handbal fir 4mm (set)

buc

Mingi handbal

buc

 Platforma arbitru volei

buc

Stalpi cu reglare inaltime si tensionare fileu

buc

Fileu volei profesional

buc

Mingi volei

buc

Scaune spectatori/tribuna

(tribuna teren fotbal 2000 locuri pe scaune, tribuna teren handbal 500 scaune, tribuna teren handbal 500 scaune)

buc

Constructie Vestiar

Arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje, instalatii sanitare, electrice, instalatii interioare de incalzire, centrala termica)

mp (suprafata construita)

Banca vestiar 2 m cu cuier

buc

Imprejmuire cu Plasa

mp

Stalpi din teava rotunda de 70mm diametru,

h = 2 m

buc

Banci rezerve

buc

Baza de beton gros de 15 cm pentru pardoseala bituminoasa

mp

Proiectant General Intocmit,

SC EURO PROJECT CONSULTING SRL stud. Ing. Ungureanu Daniel

Administrator,

Ing. Aurora Matei

TOTAL FARA T.V.A. = lei

Intocmit

Euro Project Consulting SRL Iasi

DEVIZ GENERAL

Obiectivul: Amenajare Terenuri de sport in localitatea Cozmesti, comuna Cozmesti, judetul Iasi

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL COZMESTI

Amplasament: JUDETUL IASI, COMUNA COZMESTI - SAT Cozmesti

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizarii:

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN LOCALITATEA COZMESTI, COMUNA COZMESTI, JUDETUL IASI

in mii lei/mii EURO la cursul BCE - 3,661 lei/EURO din data de 15.05.2008

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare (fara TVA)

TVA

Valoare (inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

CAPITOLUL 1:

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Obtinerea terenului

Amenajarea terenului

Amenajari pentru protectia mediului

TOTAL CAPITOL 1

CAPITOLUL 2:

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

TOTAL CAPITOL 2

CAPITOLUL 3:

Capitolul pentru proiectare si asistenta tehnica:

Studii teren

Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

Proiectare si engineering

Organizarea procedurilor de achizitie publica

Consultanta

Asistenta tehnica

TOTAL CAPITOL 3

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investitia de baza:

Constructii si instalatii

Montaj utilaj tehnologic

Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj

Utilaje fara montaj si echip. de transp.

Dotari

Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli:

Organizare de santier

Lucrari de constructii

Chelt. conexe organizarii santierului

Comision, taxe, cote legale, costuri de finantare

Cheltuieli diverse si neprevazute

TOTAL CAPITOL 5

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare beneficiar

Pregatirea personalului de exploatare

Probe tehnologice si teste

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL GENERAL

C+M

Obiectivul: AMENAJARE TERENURI DE SPORT in localitatea COZMESTI, comuna COZMESTI, judetul

IASI

Beneficiar: CONSILIUL LOCAL IASI

Amplasament: JUDETUL IASI, COMUNA COZMESTI - SATUL Cozmesti

DEVIZ GENERAL

Privind cheltuielile necesare realizarii:

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN LOCALITATEA COZMESTI, COMUNA COZMESTI, JUDETUL IASI

in mii lei/mii EURO la cursul BCE - 3,661 lei/EURO din data de 15.05.2008

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare eligibila

Valoare neeligibila

lei

euro

lei

euro

CAPITOLUL 1:

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Obtinerea terenului

Amenajarea terenului

Amenajari pentru protectia mediului

TOTAL CAPITOL 1

CAPITOLUL 2:

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

TOTAL CAPITOL 2

CAPITOLUL 3:

Capitolul pentru proiectare si asistenta tehnica:

Studii teren

Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

Proiectare si engineering

Organizarea procedurilor de achizitie publica

Consultanta

Asistenta tehnica

TOTAL CAPITOL 3

CAPITOLUL 4

Cheltuieli pentru investitia de baza:

Constructii si instalatii

Montaj utilaj tehnologic

Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj

Utilaje fara montaj si echip. de transp.

Dotari

Active necorporale

TOTAL CAPITOL 4

CAPITOLUL 5

Alte cheltuieli:

Organizare de santier

Lucrari de constructii

Chelt. conexe organizarii santierului

Comision, taxe, cote legale, costuri de finantare

Cheltuieli diverse si neprevazute

TOTAL CAPITOL 5

CAPITOLUL 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare beneficiar

Pregatirea personalului de exploatare

Probe tehnologice si teste

TOTAL CAPITOL 6

TOTAL DEVIZ

VALOARE TVA

TOTAL GENERAL

TOTAL INVESTITIE

1.282.482,01 lei

350.309,21 EUR

DEVIZ FINANCIAR CAP. 1

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

Nr. crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fara TVA)

lei

EURO

Obtinerea terenului

Amenajarea terenului

Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la starea initiala

TOTAL fara TVA

DEVIZ FINANCIAR CAP. 2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

Nr. crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fara TVA)

lei

EURO

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

TOTAL fara TVA

DEVIZ FINANCIAR CAP. 3

Capitolul pentru proiectare si asistenta tehnica:

Nr. crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fara TVA)

lei

EURO

Studii teren:

Studii topografice

Studii geotehnice

Obtinerea de avize, acorduri si autorizatii

Certificat de urbanism

Aviz comisie de Acorduri Unice

Aviz Inspectorat Protectie a Mediului

Aviz Romtelecom

Aviz SC ELECTRICA SA

Autorizatie de construire

Proiectare si engineering

Studiu de fezabilitate

Proiect tehnic

Expertiza tehnica

Detalii de executie

Verificare proiect tehnic

Organizarea procedurilor de achizitie publica

Intocmirea documentatiei de atribuire

Multiplicarea documentatiei

Corespondenta, anunturi

Comisia de evaluare

Consultanta

Servicii consultanta la elaborarea studiilor de evaluare

Servicii consultanta ptr managementul investitiei sau administrare contract de executie

Asistenta tehnica

Asistenta tehnica din partea proiectantului

Supravegherea executiei prin inspectori de santier

TOTAL fara TVA

DEVIZ FINANCIAR CAP. 4

Cheltuieli pentru investitia de baza:

Nr. crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fara TVA)

lei

EURO

Constructii si instalatii

Montaj utilaj tehnologic

Utilaje, echip. tehn. si functionale cu montaj

Utilaje fara montaj si echip. de transport

Dotari

Active necorporale

TOTAL fara TVA

DEVIZ FINANCIAR CAP. 5

Alte cheltuieli:

Nr. crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fara TVA)

lei

EURO

Organizare de santier

Lucrari de constructii: 1%x(C+M)

Chelt. conexe organizarii santierului

Comision, taxe, cote legale, costuri de finantare

Comisioane, taxe si cote legale:

Cota Inspectiei pentru controlul calitatii lucrarilor 0,7%x(C+M)

Cota pentru autorizare lucrarilor de constructii 0,1%x(C+M)

Cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor 0,5%x(C+M)

Taxa pentru autorizatia de construire 1%x(C+M)

Costul creditului

Cheltuieli diverse si neprevazute

5%x (cap. 1.2.+cap 1.3.+cap. 2+cap. 3+cap. 4)

TOTAL fara TVA

DEVIZ FINANCIAR CAP. 6

Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predare beneficiar

Nr. crt.

Denumirea capitolelor de cheltuieli

VALOARE (fara TVA)

lei

EURO

Pregatirea personalului de exploatare

Probe tehnologice

TOTAL fara TVA

Intocmit

SC EURO PROJECT CONSULTING SRL

AMENAJARE TERENURI DE SPORT COZMESTI

Devizul obiectului in mii lei/mii euro la cursul 3.661 lei/euro din data de 15.05.2008, BCE

Nr. crt.

Denumirea capitolelor si subcapitolelor de cheltuieli

Valoare

TVA

Valoare

(fara TVA)

(inclusiv TVA)

Mii lei

Mii euro

Mii lei

Mii lei

Mii euro

I.

LUCRARI DE CONSTRUCTII

Terasamente

Constructii: rezistenta (fundatii, structura de rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare, compartimentari, finisaje)

Izolatii

Instalatii electrice

Instalatii sanitare

Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare, PSI, radio-tv, intranet

Canalizare

Instalatii de telecomunicatii

TOTAL I

II.

MONTAJ

Montaj utilaje si echipamente tehnologice

TOTAL II

III.

PROCURARE

Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotari

TOTAL III

TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)

Costul estimativ al investitiei „AMENAJARE TERENURI DE SPORT” IN COMUNA COZMESTI este de 1.07 lei fara T.V.A.

Intocmit

SC Euro Project Consulting SRL Iasi

Analiza cost-beneficiu:

Analiza cost-beneficiu pentru obiectivul de investitii:

AMENAJARE TERENURI DE SPORT in COMUNA COZMESTI – JUDETUL IASI

1. Identificarea investitiei, definirea obiectivelor si specificarea perioadei de referinta

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI – JUDETUL IASI

Definirea obiectivelor:

Obiectivele masurii 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea

serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale dorite a se realiza prin proiect sunt:

Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala si anume: Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);

Perioada de referinta 20 de ani.

2. Analiza optiunilor

Beneficiarul trebuie sa demonstreze ca alegerea scenariului recomandat este optima din punct de vedere socio-economic. Se vor analiza cel putin doua variante: varianta zero (varianta fara investitie) si varianta cu investitie.

Scenariile potentiale sunt urmatoarele:

*     scenariul fara investitii;

*     scenariul „realizarea investitiei”

In scenariul fara investitii, proiectul ofera ratiuni pentru alegerea „sa facem ceva” in locul optiunii mentinerii actualei situatii. Argumentele se vor concentra pe beneficiile economice, sociale si ecologice ale proiectului si trebuie sa accentueze costul care apare din optiunea situatiei actuale sub forma de costuri economice precum si impact aupra mediului si a sanatatii umane.

Scenariul recomandat „realizarea investitiei” AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI – JUDETUL IASI este optim din punct de vedere socio-economic.

Terenurile de sport vor fi amenajate pe o suprafata de 10000 mp pe care se vor desfasura urmatoarele activitati sportive: fotbal, handbal, volei, baschet, tenis.

In comuna este infiintata Asociatia Sportiva Podgoria Cozmesti ce are in componenta 23 de jucatori legitimati.

Terenurile de sport din comuna Cozmesti vor servi antrenamentelor si pregatirii fizice a sportivilor si prevede un teren fotbal, teren handbal, teren tenis de camp, teren volei, teren baschet.

DIMENSIUNEA ECONOMICA A SPORTULUI

Sportul reprezinta un sector dinamic, cu o dezvoltare rapida si un impact macro-economic subestimat, un sector care poate contribui la atingerea obiectivelor stabilite in Agenda de la Lisabona cu privire la cresterea economica si la crearea de locuri de munca. Acesta poate fi utilizat drept instrument de dezvoltare locala si regionala, de regenerare urbana sau de dezvoltare rurala.

Sportul beneficiaza de sinergii cu sectorul turistic si poate stimula modernizarea infrastructurii, precum si incheierea de noi parteneriate de finantare a dispozitivelor sportive si recreative.

Cu toate ca, in general, lipsesc date precise si comparabile cu privire la ponderea sportului in economie, importanta acestuia este confirmata de studii si analize privind conturile nationale, aspectele economice implicate de evenimentele sportive de mare anvergura, precum si costurile implicate de lipsa activitatii fizice, inclusiv pentru persoanele in varsta.

Un studiu prezentat in cursul presedintiei austriece din 2006 a sugerat faptul ca sportul a generat, intr-un sens mai larg, o valoare adaugata de 407 miliarde de euro in anul 2004, reprezentand 3,7% din PIB-ul UE si a creat locuri de munca pentru 15 milioane de persoane, reprezentand 5,4% din

promovata in cadrul politicilor UE.

O parte din ce in ce mai semnificativa a valorii economice a sportului este legata de drepturile de proprietate intelectuala. Aceste drepturi sunt legate de dreptul de autor, de comunicarile comerciale, de marcile inregistrate, precum si de drepturile privind imaginea si cele de difuzare.

Intr-un sector care este din ce in ce mai globalizat si mai dinamic, aplicarea eficace in intreaga lume a drepturilor de proprietate intelectuala devine o parte esentiala a functionarii corespunzatoare a aspectelor economice legate de sport. Este, de asemenea, important ca beneficiarii sa aiba garantia posibilitatii de a avea acces de la distanta la evenimentele sportive la nivel transfrontalier in cadrul UE.

Pe de alta parte, cu toate ca sportul are in general o pondere importanta in cadrul economiei, vasta majoritate a activitatilor sportive se desfasoara in cadrul unor structuri nonprofit, dintre care multe depind de sprijinul public pentru a asigura accesul tuturor cetatenilor la activitati sportive.

ROLUL SOCIAL AL SPORTULUI

Sportul este un domeniu de activitate umana care prezinta un grad inalt de interes pentru cetatenii Uniunii Europene si care detine un potential imens de a-i reuni si de a se adresa tuturor, indiferent de varsta sau origine sociala. In conformitate cu un sondaj Eurobarometru efectuat in noiembrie 2004 , aproximativ 60% dintre cetatenii europeni participa in mod regulat la activitati sportive organizate in cadrul sau in afara a circa 700 000 cluburi sportive care fac parte, la randul lor, dintr-o serie de asociatii si federatii.

Marea majoritate a activitatilor sportive se desfasoara in cadrul unor structuri non-profesioniste. Sportul profesionist are o importanta din ce in ce mai mare si contribuie, de asemenea, la dezvoltarea rolului social al sportului.

In afara aspectului de imbunatatire a sanatatii cetatenilor europeni, sportul are si o dimensiune educationala si un rol social, cultural si de recreere. Rolul social alsportului poate sprijini si consolidarea relatiilor externe ale Uniunii.

Imbunatatirea sanatatii publice prin intermediul activitatilor fizice

Lipsa de activitate fizica duce la excesul de greutate, favorizeaza aparitia obezitatii si a unor afectiuni cronice precum bolile cardio-vasculare si diabetul, care afecteaza calitatea vietii, pun in pericol viata persoanelor si creeaza probleme economiei si bugetului alocat sanatatii.

Ca instrument de sprijinire a activitatilor fizice menite sa imbunatateasca sanatatea, miscarea sportiva exercita o influenta mai importanta decat oricare alta miscare sociala. Sportul reprezinta o activitate atractiva pentru oameni si beneficiaza de o imagine pozitiva.

Cu toate acestea, potentialul recunoscut al miscarii sportive de sprijinire a activitatilor fizice menite sa imbunatateasca sanatatea adesea nu este folosit pe deplin si trebuie sa fie dezvoltat.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda cel putin 30 de minute de activitate fizica ce necesita un efort moderat (inclusiv activitati sportive, dar nu numai) pe zi pentru adulti si 60 de minute pentru copii. Autoritatile publice si organizatiile private din statele membre ar trebui sa contribuie la atingerea acestui obiectiv. Unele studii recente arata faptul ca progresele inregistrate pana in prezent in acest domeniu nu sunt suficiente.

Sporirea rolului detinut de sport in educatie si formare

Prin rolul pe care il detine in educatia formala si nonformala, sportul contribuie la imbogatirea capitalului uman la nivel european. Valorile transmise prin intermediul sportului ajuta la dezvoltarea cunostintelor, a motivatiei, aptitudinilor si a pregatirii pentru efortul individual.

Timpul petrecut in practicarea activitatilor sportive la scoala si la facultate produce efecte benefice pentru sanatate si educatie, efecte care trebuie sa fie consolidate.

Pe baza experientei acumulate in cursul Anului european al educatiei prin sport 2004,

Comisia incurajeaza sprijinirea activitatilor sportive si fizice prin intermediul diferitelor

initiative politice in domeniul educatiei si al formarii, inclusiv prin dezvoltarea de aptitudini sociale si civice, in conformitate cu Recomandarea din 2006 privind competentele cheie pentru invatarea continua.

Utilizarea potentialului sportului cu privire la incluziunea sociala, integrarea si

sansele egale

Sportul are o contributie importanta la coeziunea economica si sociala, precum si la formarea unor societati mai bine integrate. Toti locuitorii trebuie sa aiba acces la sport. In acest sens, este necesara abordarea necesitatilor specifice si a situatiei grupurilor insuficient de bine reprezentate, iar rolul special pe care sportul il poate avea pentru tineri, pentru persoanele cu handicap si pentru cei ce apartin unor categorii defavorizate trebuie sa fie luat in considerare.

Sportul poate facilita, de asemenea, integrarea in societate a imigrantilor si a persoanelor de origine straina si poate sprijini dialogul intercultural.

Sportul promoveaza sentimentul apartenentei comune si al participarii si poate, in acest sens,reprezenta un instrument important pentru integrarea imigrantilor.

In acest context, punerea la dispozitie a spatiilor destinate practicarii sporturilor si sprijinirea activitatilor legate de domeniul sportiv sunt importante in vederea facilitarii interactiunii pozitive dintre imigranti si societatea care ii gazduieste.

Comisia considera ca este posibila o mai buna utilizare in cadrul politicilor, al actiunilor si al programelor Uniunii Europene si al statelor membre, a potentialului sportului ca instrument de incluziune sociala. Aceasta include contributia sportului la crearea de locuri de munca si la cresterea economica, precum si la revitalizare, in special in zonele defavorizate. Activitatile nonprofit care contribuie la coeziunea si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile pot fi considerate ca servicii sociale de interes general.

Metoda deschisa de coordonare a protectiei sociale si a incluziunii sociale va continua sa includa sportul ca instrument si indicator. Studiile, seminariile, conferintele, propunerile de politici si planurile de actiune vor include accesul la sport si/sau apartenenta la structuri sportive sociale ca element cheie pentru analiza fenomenului excluziunii sociale.

Sprijinirea dezvoltarii durabile

Practicarea sportului, echipamentele si evenimentele sportive au un impact semnificativ asupra mediului inconjurator. Este importanta promovarea unei gestionari ecologice rationale, capabila sa abordeze, printre altele, problemele legate de achizitiile ecologice, de emisiile de gaze cu efect de sera, eficienta energetica, depozitarea deseurilor si tratarea solului si a apei.

Organizatiile sportive europene si organizatorii de evenimente sportive ar trebui sa adopte obiective legate de mediul inconjurator in vederea asigurarii unei dezvoltari durabile a activitatilor sale din punct de vedere al protectiei mediului.

Prin intermediul imbunatatirii credibilitatii de care beneficiaza cu privire la problemele de mediu, organizatiile responsabile ar putea sa se astepte la anumite avantaje oferite de participarea la gazduirea de evenimente sportive, precum si la beneficii de ordin economic legate de utilizarea rationala a resurselor naturale.

3. Analiza financiara

Analiza financiara se realizeaza din punctul de vedere al beneficiarului. Daca beneficiarul si operatorul nu sunt aceeasi entitate, trebuie luata In considerare o analiza financiara consolidata (ca si cum ar fi aceeasi entitate); rata de actualizare recomandata este de 8% pentru RON).

Investitia de capital

Costul total al investitiei pentru : „AMENAJARE TERENURI DE SPORT” este de mii lei fara TVA

Analiza financiara va evalua:

a) Profitabilitatea financiara a investitiei in proiect determinata cu indicatorii VAN (valoarea actualizata neta) si RIR (rata interna de rentabilitate). Total valoare investitie include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Indicatorii calculati in cadrul analizei financiare trebuie sa se incadreze in

urmatoarele limite:

- Valoarea actualizata neta (VAN) trebuie sa fie < 0

- Rata interna de rentabilitate (RIR) trebuie sa fie < rata de actualizare (8%)

- Fluxul de numerar cumulat trebuie sa fie pozitiv in fiecare an al perioadei de

referinta

- Raportul cost/beneficii 1, unde costurile se refera la costurile de exploatare pe perioada de referinta, iar beneficiile se refera la veniturile obtinute din exploatarea investitiei

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara nerambursabila, VAN trebuie sa fie negativ iar RIR mai mica decat rata de actualizare.

b) Determinarea proportiei cofinantarii pentru solicitantii altii decat consiliile locale si asociatiile acestora se determina prin VAVN/VI, unde VAVN este suma veniturilor nete actualizate si VI este valoarea investitiei. Daca VANI/VI _0,25, valoarea nerambursabila va fi de 100% din valoarea cheltuielor eligibile aferente investitiei. Daca VAVN/VI > 0,25, sprijinul nerambursabil va fi de 70% din valoarea cheltuielilor eligibile.

Principalul scop al analizei cost-beneficiu financiare este de a calcula indicatorii de performanta financiara ai proiectului. Aceasta se realizeaza de obicei din punctul de vedere al posesorului infrastructurii. Cu toate acestea, in situatia in care posesorul si operatorul nu sunt aceeasi entitate, trebuie luata in considerare o analiza financiara consolidata.

Metodologia ce se va utiliza este analiza fluxului de numerar actualizat (FNA). Metoda FNA are doua caracteristici principale:

Se iau in considerare doar fluxurile de numerar, respectiv valoarea reala de numerar platita sau primita pentru proiect.

Prin urmare, elementele contabile asimilate, de exemplu rezervele de amortizare si fondurile de rezerva nu trebuie incluse in analiza FNA.

Cheltuielile neprevazute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate in calcul decat in masura in care sunt cuprinse in cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate in calcul in determinarea necesarului de finantat, atat timp cat ele nu constituie o cheltuiala efectiva, ci doar o masura de atenuare a anumitor riscuri.

Analiza financiara va evalua in special:

- Profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect

- Cantitatea optima de intreventie financiara din partea fondurilor structurale

- Durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare

Analiza cost-beneficiu economica

Evaluarea economica rationala de sprijin este aceea ca intrarile proiectului sa fie evaluate la costul lor de oportunitate si iesirile proiectului la disponibilitatea consumatorilor de a plati. Se mentioneaza ca respectivul cost de oportunitate nu corespunde neaparat cu costul financiar luat in calcul; in mod similar, disponibilitatea de a plati nu este divulgata tot timpul in mod corect prin preturile de piata, care pot fi denaturate sau pot lipsi.

Analiza economica se realizeaza din punctul de vedere al societatii.

Fluxurile de numerar din analiza financiara sunt luate ca punct de plecare pentru analiza economica. Pentru determinarea indicatorilor de performanta economici, trebuie facute cateva ajustari.

Corectii fiscale: se deduc taxele indirecte (de ex. TVA), subventiile si transferurile

simple (de ex. plata contributiilor de asigurare sociala). Cu toate acestea, preturile

trebuie sa includa taxele directe. De asemenea, daca anumite taxe indirecte/ subventii sunt destinate corectarii efectelor externe, atunci acestea trebuie sa fie incluse.

Corectii pentru efectele externe: este posibil sa se genereze anumite impacturi care depasesc proiectul si afecteaza alti agenti economici fara a obtine vreo compensatie.

Aceste efecte pot fi fie negative (o noua sosea ce sporeste nivelul de poluare) sau

pozitive (o noua cale ferata care reduce aglomeratia din trafic pe o ruta alternativa).

Deoarece, prin definitie, efectele externe apar fara compensatii monetare, acestea nuvor fi prezente in analiza financiara si prin urmare trebuie sa fie estimate si evaluate.

De la preturi de piata la preturi contabile (fictive): pe langa denaturarile fiscale si

efectele externe, exista si alti factori ce pot indeparta preturile de echilibrul pietei

competitive (respectiv eficiente): regimurile de monopol, barierele comerciale,

regulamentele de lucru, informatiile incomplete, etc. In toate aceste cazuri, preturile

de piata adoptate (respectiv financiare) sunt inselatoare; in schimb, trebuie sa se

foloseasca preturi contabile (fictive), care reflecta costurile de oportunitate ale

intrarilor si disponibilitatea consumatorilor de a plati iesirile. Preturile contabile se

calculeaza prin aplicarea factorilor de conversie la preturile financiare.

Evolutia prezumata a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie, operarea noilor investitii, intretinerea de rutina si reparatii)

I. Costuri necesare realizarii si implementarii proiectului

Costuri pentru achizitionarea terenului pe care se vor efectua anumite amplasamente necesare functionarii salii de sport

Costuri pentru proiectare, consultanta;

Costuri pentru lucrari de constructii montaj;

Costuri pentru echipamente;

Costuri pentru infrastructura;

Costuri pentru management.

Tipul costului

Valoare

Lei Euro

Costuri  proiectare, consultanta

Costuri pentru lucrari de constructii montaj

Alte cheltuieli

TOTAL

II.  Costuri dupa implementarea proiectului denumite
costuri de exploatare sala de sport

Costuri exploatare si intretinere sala sport;

Costuri pentru utilitati;

Costuri personal.

Pentru toate aceste categorii de costuri s-au calculat valorile utilizand urmatoarele surse :

Valorile din devizul general al proiectului

Cheltuielile anuale de intretinere au urmatoarele componente

Cheltuieli cu personalul :

Tip salariat

Numar de unitati

Retributie lunara

Lei Euro

Retributie anuala

Lei Euro

Personal conducere

Personal contractual

intretinere

Total cheltuieli salariale / anual = 56.880,00 lei / 15.536,74 Euro

Alte cheltuieli ( administrative ) :

Tipul de cheltuiala

Lei / Luna

Numar de unitati

TOTAL / AN

Lei Euro

Energie electrica

Material lemnos centrala

Telefonie fixa

Telefonie mobila

Internet

TOTAL

Total alte cheltuieli ; 9.300,00lei / 2.540,29 euro

Total 2 = Total cheltuieli salariale + Total alte cheltuieli=

( 56.880,00 + 9.300,00 ) = 66.180,00 lei / 18.077,03 euro

TOTAL 1 = 1.077.715,97 lei 294377,48 euro

TOTAL 2 = 66.180,00 lei / 18.077,03 euro

f) Evolutia prezumata a veniturilor (daca este cazul)

BENEFICII:

beneficii directe:

a)beneficii financiare:

- venituri din vanzarea de bilete la meciurile organizate la complexul sportiv

- organizare de antrenamente si instruiri in diferite sporturi;

- inchirierea diferitelor terenuri se sport pentru organizarea de meciuri sau evenimente sportive deosebite;

b)beneficii economice:

- cresterea numarului de locuri de munca, imbunatatiri tehnice;

- Incluziunea sociala a indivizilor, prin mecanisme de integrare sociala si prin acces/participare educatie prin sport;

- Fiecare individ trebuie sa-si poata satisface dreptul la o viata sanatoasa si armonioasa practicand sportul.

-Satisfacerea drepturilor educationale este indispensabila demnitatii si dezvoltarii persoanei

- Fiecare individ are dreptul de a participa la viata educationala a comunitatii

- externalitati (pret de piata):

- beneficii de imagine atat in randul locuitorilor comunei care sunt interesati de activiatile sportive prin participarea la evenimente sportive, participarea la activitati de informare pe teme de interes general, sociale si de sanatate sau pe teme de interes European ( prezentarea beneficiilor comunei, din orice punct de vedere , prin aderaraea Romaniei la UE, prezentarea politicilor si modalitatilor de schimbare in bine a comunitatii din care fac parte) dar si imaginea in relatiile internationale , infratiri etc.

- evitarea costurilor rezultate din amenzi aplicate in domeniul Inspectiei Sanitare, Situatii de urgenta si Inspectia Muncii;

externalitati (pret supleant):

- disponibilitatea serviciilor publice;

- cresteri in confort atat pentru personal angajat cat si pentru locuitorii comunei care participa la evenimente sportive sau care vor sa practice un sport in cadrul institutiei.;

Identificarea beneficiilor s-a efectuat urmarindu-se doua aspecte principale:

Beneficii sociale;

Beneficii de imagine a organizatiei.

Beneficiile directe se calculeaza cu relatia:

B=P-C

unde B= beneficii anuale

C= costurile anuale

P= preturi anuale

Beneficiile sociale si de imbunatatire a imaginii organizatiei

In cazul acestor tipuri de beneficii s-a urmarit identificarea lor si in limitele permise o estimare a valorii.

I. Beneficii sociale

Relatii mai bune cu comunitatea;

Beneficii sociale cum ar fi: cresterea nivelului de trai, imbunatatirea standardului de viata, cresterea gradului de civilizatie si sanatate a populatiei rurale, sporirea motivarii pentru traiul in mediul rural etc.

asigurarea accesului la practicarea unui sport

cresterea satrii de sanatate a locuitorilor de la sate.

II. Beneficii de imbunatatire a imaginii organizatiei

Conformitatea cu reglementarile si legislatia in domeniul protectiei sociale, a starii de sanatate a populatiei;

Beneficii economice indirecte (cresterea numarului de locuri de munca, imbunatatiri tehnice, Incluziunea sociala a indivizilor, prin mecanisme de integrare sociala si prin acces/participare educatie prin practicarea sportului si chiar a sportului de performanata care pentru tinerii de la sate este o sansa de afirmare in viitor, Fiecare individ trebuie sa-si poata satisface dreptul la educatiei, Satisfacerea drepturilor educationale este indispensabila demnitatii si dezvoltarii persoanei

Estimarea valorilor s-a efectuat prin interviuri, consultarea statisticilor, consultarea literaturii de specialitate, consultarea cercetarilor anterioare si s-a stabilit un nivel de minim RON/ an si locuitor si pentru un numar de locuitori de 3200, rezulta

Beneficii sociale si de mediu = 185,6 mii lei/an 50,7 mii euro/an

Analiza cost-beneficiu

Analiza cost-beneficiu exprima costurile si beneficiile intr-o valoare comuna, si marimea valorii actuale nete constituie o masura posibila de caracterizare a unui proiect. Aceste probleme, clasice in analiza cost -beneficiu, apar mai pregnant in cazul proiectelor de reabilitare rurala, precum cele de extindere retele electrice, deoarece externalitatile de tipul celor sociale neidentificate si necuantificate sunt curente.

Acest lucru va avea urmatoarele consecinte:

• Evidentierea cu grija a impactului si incidentei asupra diferitelor grupuri de indivizi (castigatori si pagubiti);

prezentarea de masuri destinate sa atenueze impactul asupra partilor lezate;

apelare la parghii financiare si institutionale vizand simplificarea transferurilor efective catre indivizii care pot avea pierderi.

De asemenea, pagubiti vor fi si membrii societatii nenascuti inca, generatiile viitoare. O alta problema dificila decurge si din faptul ca analiza cost-beneficiu la proiectele de amenanajare rurala urmareste in primul rand aspectele bunastarii umane.

Criteriile economice, integrate in tehnicile analizei cost-beneficiu, tin cont de interesele umane. Toate calculele economice utilizeaza ca dovada valorile lor de piata (valori umane) sau utilizeaza alte metode pentru a deduce preferintele umane.

Rentabilitatea este un criteriu ce serveste la determinarea modului cel mai eficient de a executa o sarcina data. Dintre alte reguli de decizie aplicate, metoda selectata ca fiind cea eficienta este metoda costurilor minime pentru atingerea obiectivelor proiectului.

Cand proiectul nu are beneficii masurabile, principalul criteriu care se aplica este cel al rentabilitatii. Este foarte simplu deoarece consta in calcularea tuturor costurilor (de investiti si costurile de recurenta (taxe), unui proiect aplicand costuri fictive calculate si actualizate pentru a obtine valoarea actuala a costurilor. Acest procedeu se repeta pentru toate variantele de proiecte si se apreciaza dupa cea mai mica valoare actuala.

De notat ca acest criteriu retine ipoteza conform careia executia proiectului este la fel de buna pentru toate solutiile comparate. Daca in alta parte sunt diferente calitative in serviciile oferite, baza de comparatie nu este corecta.

In consecinta, rentabilitatea nu poate fi o regula de decizie pentru activitati, ca de exemplu reabilitarea unor cladiri din domeniul public al autoritatii publice locale unde volumul si calitatea serviciilor furnizate nu pot fii definite cu precizie. Se poate insa gasi cea mai buna solutie, fara probleme, dupa cele mai mici costuri calculate pentru diverse solutii posibile. Evaluarea eficientei economice a proiectelor de investitii, prin estimarea cheltuielilor si a veniturilor anuale ale primariei, s-a facut, pornind de la ideea unei stabilitati economice. in aceste conditii, factorul de actualizare (fa) s-a calculat pe baza ratei dobanzii (r) cu valoarea ei pe piata la momentul analizei (5%).

In analiza cost-beneficiu trebuie identificate si cuantificate pe cat posibil urmatoarele categorii de costuri si beneficii:

Analiza cost - beneficiu este metoda standard de apreciere a proiectului, folosita in studiile de fezabilitate. Aceasta se bazeaza pe fluxul scontat in numerar pentru compararea costurilor si a beneficiilor 'situatiei cu proiect' cu 'situatia fara proiect' in cursul intregii vieti a unui proiect.

Parametrii cheie generati de analiza cost-beneficiu sunt rata interna a venitului, valoarea actuala neta si raportul cost - beneficiu.

Datele de intrare necesare constau in fluxul cuantificat al costurilor si beneficiilor atat ca termeni fizici cat si economici. Valorile se obtin prin aplicarea preturilor care reflecta insuficienta reala a resurselor implicate. Se folosesc de obicei preturile pietei mondiale sau preturile limita excluse de la orice taxe sau subventii. in cazul in care un proiect ar afecta echilibrul predominant dintre cerere si oferta, preturile se pot si ele schimba ca urmare a proiectului.

Analiza este de obicei inclusa in testarea proiectului din punctul de vedere al schimburilor valorilor cum ar fi cele generate de urmatoarele variabile: perioada de constructie, productivitatea, preturile. Influentele in conditiile: cu sau fara proiect sunt ilustrate de urmatorul grafic: evolutia beneficiilor functie de variabile

beneficii

fara proiect

cu proiect

variabile

Fig.1  Evolutia beneficilor functie de variabile

Problemele de ordin practic, ale Analizei Cost Beneficiu pentru proiectele de realizare de investitii in obiective de interes comunitar in mediul rural sunt:

ignorarea sau subestimarea aspectelor sociale si a interrelatiilor lor;

se are in vedere in primul rand cresterea atractivitatii vietii in mediul rural si impiedicarea cresterii migratiei populatiei din mediul rural etc.

Educatia, transparenta si eficacitatea deciziilor, diplomatia, mediul in procesul de dezvoltare durabila, devin repere strategice.

Din cauza acestor dificultati efectele asupra societatii au fost adesea ignorate in analiza cost - beneficiu, oferind in multe cazuri o imagine partial nerealista. Pentru includerea in analiza cost-beneficiu a aspectelor sociale se impun urmatoarele:

intelegerea relatiilor calitative ale realizarilor in curs si ale activitatilor propuse ale proiect;

• cuantificarea acestor relatii in timp si spatiu;(cat, unde si cand);

gasirea preturilor fantoma care reflecta reala insuficienta economica a serviciilor implicate.

Accesul la practicile si experientele educationale pentru toti cetatenii, indiferent de nationalitate, rasa, sex, varsta etc., le imbogateste identitatea si le confera sentimentul de apartenenta la un grup, la o comunitate, sustinand in acest fel si integrarea si incluziunea sociala.

Participarea la educatie inseamna garantarea unor conditii concrete pentru exprimare libera, pentru desfasurarea de activitati creatoare intr-o multitudine de forme si de modalitati, atat la nivel individual, cat si comunitar.

Evaluarea impactului tot mai mare asupra societatii, este o parte obligatorie a studiilor de fezabilitate in multe tari, pentru agentii de finantare. Aceste evaluari ale impactului social au rolul de a oferi siguranta ca aspectele sociale ale unui proiect nu sunt trecute cu vederea incercandu-se chiar cuantificarea lor. In multe cazuri informatiile pentru o cuantificare realista lipsesc si se recomanda sisteme de monitoring si investigatii. In cazul in care analiza cost-beneficiu este aplicata adecvat se iau in calcul toate castigurile si pierderile.

Analiza rapoartelor cost/beneficu si beneficiu/cost in conditiile initiale ale proiectului de investitii

Se determina valoarea actualizata neta (VAN) a costurilor

Pentru aceasta se iau in considerare:

Rata de actualizare egala cu rata inflatie 8%.

Perioada de actualizare 20 ani.

Tab.nr.5

Anul (t)

Cheltuieli de investitii (Cit)

Cheltuieli

intretinere

(Cexpt)


Costuri totale

Ct = Cit+Ce

xpt

Factorul de

actualizare

(fa) pentru o rata de actualizare

de 8%

Costuri actualizate

Cat=Ct*fa

TOTAL

Deoarece in primul an al derularii investitiei beneficiile sunt nule, zero, iar diferenta intre Beneficii si Costul investitiei face ca fluxul de numerar in primul an sa fie NEGATIV.

Prin urmare VAN( valoarea actuala neta a costurilor) este negativ.

Evaluarea beneficiilor aplicarii proiectului

Valoarea actualizata neta (VAN) a beneficiile rezultate prin implementarea proiectului

Anul

Beneficii anuale

(Ba)

Mii RON

Factorul de actualizare (fa)

Beneficii actualizate

(Bat)

RON

TOTAL

Calculul valorii rapoartelor in conditiile initiale ale proiectului

Costurile actualizate = lei

Beneficiile actualizate = lei

Cost/beneficiu= 0,96 lei RON cheltuti la 1 leu RON beneficii

Beneficu/cost = 1,04 lei RON beneficii la 1 leu RON cheltuit

Analiza rapoartelor:

Analiza rapoartelor arata ca luand in considerare beneficiile sociale si de mediu la un nivel minim, rapoartele C/B si B/C arata ca:

Proiectul prezinta rentabilitate deoarece C/B= 0.96 lei RON cheltuiti la un RON beneficiu reprezinta un raport favorabil ideii de investitie Raportul B/C este supraunitar datorita nivelului minim al valorii costurilor raportate la locuitor, beneficii insa pot fi majorate prin cresterea valorii serviciilor cultural educative si de formare profesionala care au o tendita de crestere odata cu integrarea in UE.

Raportul C/B este subunitar datorita valorii proiectului si a implementarii acestuia, care sunt relativ mici in raport cu cheltuielile de exploatare estimate.

CONCLUZII privind ANALIZA COST - BENEFICIU

INDICATORI TEHNICO ECONOMICI

Rata Interna a Rentabilitatii Financiare

Valoarea actuala neta financiara ainvestitiei

Raportul COST/BENEFICIU in cond. de expl.

Fluxul de numerar cumulat

recomandati

< 8 %

< 0

(in fiecare an al per. De referinta)

realizati

7,9 cf.

- 548,15 mii euro

Analiza cost beneficiu AMENAJARE TERENURI DE SPORT COMUNA COZMESTI, JUDETUL IASI

Aanaliza investitiilor totale pentru realizarea investitiei preconizate a fi realizate, conform Studiului de Fezabilitate si a Devizului antecalculat

Tabel 1 - Investitii totale -Mii Euro

Anul

1.1. Teren

1.2. Cladiri

1.3. Echipament nou

1.4. Echipament uzat

1.5. Intretinere

1.6. Mijloace fixe

1.7. Licente

1.8. Patente

1.9. Alte cheltuieli anterioare productiei

1.10. Cheltuieli anterioare productiei

1.11. Costurile investitiei (A)

1.12. Numerar

1.13. Clienti

1.14. Rezerva

1.15. Datorii pe termen scurt

1.16. Capital de lucru net (= 1.12 + 1.13

+ 1.14 - 1.15)

1.17. Variatii ale capitalului de lucru (B)

1.18. Inlocuire echipament cu durata viata

scurta

1.19. Valoarea reziduala

1.20. Alte articole de investitii (C)

1.21. Costuri totale ale investitiei A + B + C

Aanaliza costurilor totale ale investitiei preconizate

a fi realizate, conform tabelelor de calcule si

a indicatorilor financiari

Tabel 2 - Costuri si Venituri din Exploatare -Mii Euro

Anul

2.1. Materii prime

2.2. Forta de munca

2.3. Energie electrica

2.4. Combustibil

2.5. Intretinere neprevazuta

2.6. Costuri Industriale Generale

2.7. Costuri administrative

2.8. Cheltuieli de desfacere

2.9. Costuri de exploatare totale

2.10. Produs A

2.11. Produs B

2.12. Produs C

2.13. Vanzari

2.14. Venit net din exploatare

Raportul COST/BENEFICIU in cond. de expl.

Raportul BENEFICIU/COST in cond. de expl.

3.Analiza costurilor totale din exploatarea

investitiei preconizate a fi realizate, conform tabelelor de

calcule si a indicatorilor financiari

Tabel 3 - Surse de finantare -Mii Euro

Anul

3.1. Capital privat

3.2. Nivel regional

3.3. Nivel regional

3.4. Nivel central

3.5. Total contributie publica nationala

3.6. Grant UE

3.7. Obligatiuni si alte resurse financiare

3.8. Credite BEI

3.9. Alte imprumuturi

3.10. Total resurse financiare

Analiza susteinabilitatii financiare a investitiei si a

fluxului de numerar preconizat, conform tabelelor de calcule si

a indicatorilor financiari

Tabel 4 - Susteinabilitate financiara - Mii Euro

Anul

3.10. Total resurse financiare

2.13. Vanzari

4.1. Total intrari

2.9. Total costuri din exploatare

1.21. Total costuri investitii

4.2. Dobanda

4.3. Indemnizatie de pensionare

4.4. Rambursare credite

4.5. Taxe

4.6. Total Iesiri

4.7. Total flux de numerar

4.8. Flux de numerar total cumulat

Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a

Investitiei precum si a valorii financiare nete. Se vor Analiza

si detalia prin explicarea rezultatelor obtinute si a impactului

financiar preconizat

Tabel 5 - Calcularea Ratei Interne a Rentabilitatii Financiare a Investitiei - Mii Euro

Anul

2.13. Vanzari

5.1. Venituri totale

2.9. Costuri de exploatare totale

4.3. Indemnizatia de pensionare

1.21. Costuri totale ale investitiei

5.2. Cheltuieli totale

5.3. Flux de numerar net

5.4. Rata Interna a Rentabilitatii Financiare

a Investitiei

5.5. Valoarea actuala neta financiara a

investitiei

4. Analiza economica 2, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu;

2) Este obligatorie doar in cazul investitiilor publice majore - investitie publica majora: investitia publica al carei cost total depaseste echivalentul a 25 milioane euro, in cazul investitiilor promovate in domeniul protectiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, in cazul investitiilor promovate in alte domenii;

NU ESTE CAZUL

Costul total al investitiei pentru : AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI” este de 1077,7 mii lei, respectiv 294,37 mii euro.

5. Analiza de senzitivitate in cadrul careia vor fi identificate variabilele critice

care pot influenta performanta financiara a proiectului; se va analiza modul

in care variatia acestora, in plus sau in minus, influenteaza indicatorii calculati in

cadrul analizei finaciare.

Analiza senzitivitatii

Unul din parametrii critici care trebuie avuti in vedere se refera la primul risc respectiv cel legat de selectia furnizorilor de lucrari.

O atentie deosebita trebuie acordata acestui parametru „cheie” mai ales datorita faptului ca este un risc de ordin tehnic.

Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrari care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite poate genera costuri suplimentare, modificand astfel rentabilitatea proiectului.

Incertitudinile principale, se refera, in primul rand, la evolutia generala a economiei cu impact asupra puterii de cumparare si a atitudinii publicului, care influenteaza interesul manifestat din exterior fata de continutul cultural existent in Romania.

Asadar senzitivitatea proiectului este legata de executia lucrarii astfel incat sa se incadreze in toti parametrii triunghiulari: CALITATE, TIMP, COSTURI

Concluzii

Din analiza efectuata se pot desprinde urmatoarele concluzii:

- Proiectul este oportun autosustenabil;

- Beneficiile sociale asteptate sunt accesul populatiei la o serie de servicii, accesul investitorilor si dezvoltarea economica a zonei, reducerea somajului si cresterea puterii de cumparare;

- Investitia va conduce la economii ale fondurilor publice pe durata de viata a proiectului prin reducerea costurilor de intretinere a obiectivului;

- Proiectul este sensibil la calitatea executiei lucrarilor, prin urmare trebuie acordata o atentie marita selectarii executantului;

6.Analiza de risc

Riscuri asumate (tehnice, financiare, institutionale, legale)

Analiza de risc se impune a fi realizata pentru orice proiect inca din faza de concepere a acestuia.

Riscul in cadrul proiectelor reprezinta efectul asupra obiectivelor proiectului, care poate apare datorita necunoasterii ansamblului potential de evenimente existente pe toata durata de implementare a proiectului.

Etapele principale ale managementului de risc al proiectelor sunt urmatoarele

• Planificarea - presupune abordarea si planificarea activitatilor de

risc;

Identificarea riscurilor-consta in determinarea riscurilor ce pot afecta proiectul;

Analiza-presupune analiza calitativa a riscurilor estimand gradul de afectare al proiectului;

Raspunsul la risc - proceduri pentru diminuarea efectelor generate de riscuri;

Monitorizarea si controlul- realizarea planurilor de diminuare a riscurilor;

Comunicarea si documentarea- se realizeaza pe toata durata de viata a proiectului.

Planificarea - in cadrul acestei etape am stabilit
responsabilitatile echipei de proiectare si ale directorului de
proiect in conditiile manifestarii riscurilor

directorul de proiect are urmatoarele obligatii in
realizarea managementului riscurilor:

a. identificare riscurilor posibile ale proiectului

b. estimarea cauzelor si efectelor posibile ale riscurilor

proiectului

c.      intocmirea planului de management al riscului

d. stabilirea bugetului necesar pentru inlaturarea sau

diminuarea actiunii riscului

f.      atribuirea de responsabilitati privind diminuarea riscului

. controlul si monitorizarea riscurilor

echipa de proiect are urmatoarele obligatii in realizarea
managemntului riscului

a. participarea alaturi de directorul de proiect la identificarea riscului, intocmirea planului de managemnt al riscului etc.

b. aplicarea planului de management al riscului

c. urmarirea incadrarii in bugetul de risc

d. monitorizarea riscurilor

Identificarea riscurilor

Echipa de proiect impreuna cu directorul de proiect au identificat urmatoarele categorii de riscuri

Risc identificat

Probabilitatea de producere a riscului

Impactul riscului

de la 1 (impact scazut) la 10 (impact maxima)

Ierarhizarea riscurilor

I Riscuri de ordin tehnic

Neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrari care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite.

Solutiile tehnice proiectate sa nu fie adecvate cerintelor unei astfel de llucrari

Aparitia unor evenimente meteorologice si seismice care sa depaseasca solutiile tehnice proiectate

II Riscuri de ordin financiar

Sistarea sau intreruperea finantarii proiectului

Depasirea costurilor alocate

(iclusiv ca urmare a cresterii preturilor la materiale si manopera)

III Riscuri de ordin institutional

Schimbarea administratorului obiectivului de investitii

IV Riscuri de ordin legal

Schimbari ale cadrului legislativ in domeniu

Masuri de administrare a riscurilor

Fata de ierarhia stabilita a riscurilor care au fost identificate, se va adopta urmatoarea strategie de management al riscului:

Riscul privind „neidentificarea celor mai buni furnizori de lucrari care sa execute lucrarea, cu respectarea calitatii proiectate in timpul si la costurile stabilite” – risc major influentat de impactul major asupra proiectului pe care il poate produce acesta precum si de probabilitatea destul de ridicata de a se produce.

Strategii de management al riscului ce pot fi adoptate:

Acceptarea (asumarea) riscului – probabilitatea de producere a acestuia este acceptata iar impactul este cunoscut de catre ordonator;

Reducerea riscului – incheierea de contracte ferme cu furnizorii de lucrari; organizarea de proceduri de selectie care sa permita schimbarea constructorului.

Pentru celelalte riscuri se va adopta strategia de asumare a riscului. Aceasta in principal datorita probabilitatii destul de reduse de a se produce.

Sursele de finantare a investitiei

Sursele de finantare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislatia in vigoare si constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile si alte surse legal constituite

Valoare totala investitie: mii lei cu TVA, respectiv 294,37 mii euro cu TVA.

Programul de finantare caruia ne vom adresa face parte din Fondul European Agricol de Dezvolatre Rurala, in conformitate cu Planul National de dezvoltare Regionala, AXA majora de interventie III, Masura 322 “Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si populatia rurala”.

Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitie

a) Numar de locuri de munca create in faza de executie

locuri de munca create in faza de executie – 20

b) Numar de locuri de munca create in faza de operare

locuri de munca create in faza de operare – 5

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei

valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)

Valoarea de investitie mii lei.

esalonarea investitiei (INV/C+M):

Valoarea de investitie mii lei.

C + M = mii lei

3. durata de realizare (luni);

Durata de realizare 12 luni

GRAFIC FIZIC SI VALORIC DE EXECUTIE A LUCRARII

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI, JUDETUL IASI

NR.

CRT.

GRUPA DE OBIECTE/ DENUMIREA OBIECTULUI

ANUL 2008-2009

AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI, JUDETUL IASI

LUNA

ARHITECTURA- lucrari de AMENAJARE

instalatii interioare de incalzire

INSTALATII TERMICE – centrala termica

INSTALATII ELECTRICE de iluminare exterioara 

12 LUNI

capacitati (in unitati fizice si valorice);

Capacitati fizice corespunzatoare instalatiilor proiectate sunt urmatoarele:

5. alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata investitia, dupa caz.

Indicatori calitativi

tineri din comuna Cozmesti beneficiari ai amenajarii terenurilor de sport

persoane angajate pentru Amenajare terenuri de sport

sesiuni de pregatire pentru fiecare disciplina sportiva

- diplome/certificate eliberate in urna competitiilor sportive

- locuri de munca nou create pentru amenajarea terenurilor de sport in comuna Cozmesti

Indicatori cantitativi

Indicatorii cantitativi sunt:

Dimensiunea terenului pe care se vor amenaja constructiile sportive este de 10000 mp si va cuprinde:

Teren fotbal

Teren tenis de camp

Teren volei

Teren baschet

Teren handbal

VAN financiara a investitiei

- 647.34 mii euro

RIR

C / B in conditii de exploatare

B / C in conditii de exploatare

Avize si acorduri de principiu

8. Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:

- avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea si oportunitatea realizarii investitiei;

- certificatul de urbanism, nr. 394/2008, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii;

- avizele privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz metan, apa, canal, telecomunicatii etc.);

- acordurile si avizele pentru protectia mediului si a apelor;

- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Ridicarea topografica;

- Plan de situatie si de aplasament

Extras din inventarul bunurilor apartinand domeniului public, aprobat prin HG, din care sa rezulte regimul juridic al terenului(ilor) pe care se vor amplasa obiectivele de investitii;

S.C. EURO PROJECT CONSULTING S.R.L.

IASI

B: Piese desenate

Plansa nr. 1 Vestiare sportivi – plan parter

Plansa nr. 2 Vestiare sportivi – fatada principala

Plansa nr. 3 Vestiare sportivi – fatada posterioara

Plansa nr. 4 Vestiare sportivi – fatada lateral dreapta

Plansa nr. 5 Vestiare sportivi – fatada lateral stanga

Plansa nr. 6 Vestiare sportivi - invelitoare

Plansa nr. 7 Vestiare sportivi – sectiune 1-1

HARTA JUDETUL IASI, COMUNA COZMESTI





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




CALITATEA COMBUSTIBILULUI NUCLEAR
Conceptul de mimesis
Floarea – soarelui - confectionare
DOCUMENTE DE PREGATIRE A ACTIUNILOR DE INTERVENTIE
Toreadorul si luptele de tauri
Metodele si tehnicile de studiu a documentelor
NOTIUNI, CATEGORII SI PRINCIPII ESTETICE
CHESTIONAR DE OPINIE



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu