Bistrita, vremuri de criza

Bistrita, vremuri de criza

Bistrita, cu nenumaratele sale vestigii ale trecutului, cu tot ce e nou, cu imprejurimile ei felurite, cu primaveri pline de mireasma pomilor infloriti, cu veri ademenitoare la adapostul Muntilor Bargaului, cu toamne tarzii cu cer senin si cu rod bogat, cu oameni harnici si ospitalieri, devine- sub ochii nostri- din ce in ce mai atragatoare.

Judetul Bistrita-Nasaud este situat in partea nord-estica a Transilvaniei, intinzandu-se pe o suprafata de 5 355 km², reprezentand aproximativ 2,24% din teritoriul Romaniei si 15,68% din suprafata Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Este incadrat de judetele Maramures, Suceava, Mures si Cluj.

Municipiul Bistrita este resedinta judetului, un vechi burg german si un valoros centru istoric. Judetul Bistrita-Nasaud se afla la zona de contact a Carpatilor Orientali cu depresiunea Transilvaniei, respectiv bazinul superior al raului Somesul Mare. Teritoriul judetului Bistrita-Nasaud este variat si complex, fiind format din unitati montane (36%) si unitati colinare (64%).

Bistrita este atestata documentar prima oara ca oras in anul 1264 si isi datoreaza geneza, evolutia si caracteristicile fizice, colonizarii germane medievale. Resursele naturale deosebit de bogate, legislatia urbana germana au facut ca orasul sa se dezvolte rapid. Un punct de referinta in dezvoltarea orasului este anul 1465 cand incepe constructia sistemului de fortificatie al orasului. In anul 1979, orasul Bistrita devine municipiu. In prezent populatia Bistritei este de aproximativ 82 000 locuitori.

Multiculturalitatea este o caracteristica a comunitatii, aici traind, muncind si invatand impreuna: romani, germani, unguri si evrei. Particularizarea si diversitatea spirituala a municipiului Bistrita rezulta prin combinarea elementelor romanesti, sasesti si maghiare.

"Sibiul este cel mai mare oras, Clujul cel mai populat, iar Bistrita cel mai frumos oras al Transilvaniei" (Giovani Botero sec.XVI).

Pe langa patrimoniul natural, Bistrita detine si un insemnat patrimoniu istoric. Astfel, Municipiul Bistrita, a fost un important centru comercial medieval, numarandu-se printre cele 7 cetati ale Transilvaniei. Constructii arhitecturale incepand cu anii 1241, se pastreaza si astazi, iar dintre ele amintim: Complexul Sugalete (format din mai multe cladiri etajate, legate intre ele prin niste intrari spatioase care formeaza o galerie cu 20 de bolti ce se sprijina pe 21 de pilastri), Biserica Evanghelica (construita  in stil gotic, pastreaza strane sculptate in 1516, precum si o colectie de covoare orientale din secolul al XVI-lea), Casa Argintarului (monument de arhitectura de la inceputul Renasterii, fosta locuinta a unui mester bijutier, construita in secolul al XVI-lea), Turnul Dogarilor (construit intre 1465 - 1575, fiind singurul turn care s-a mai pastrat din cele 18 incluse in zidul de aparare al orasului), Biserica Ortodoxa (a pastrat pana in prezent picturi murale din secolul al XIV-lea, fiind cel mai vechi monument de arhitectura din municipiul Bistrita.

In municipiul Bistrita functioneaza Casa Municipala de Cultura "George Cosbuc" cu o sala mare de spectacole si o sala de expozitii. Activitati culturale se mai desfasoara la Galeriile de Arta ale Uniunii Artistilor Plastici si in cadrul Complexului Muzeal Judetean Bistrita-Nasaud. Casa de Cultura a Sindicatelor isi desfasoara activitatile intr-un imobil edificat in prima parte a secolului al XV-lea. Societatea de Concerte este o fundatie care contribuie la viata culturala a municipiului prin spectacole de muzica simfonica, opera, teatru de o inalta tinuta artistica. Biblioteca Judeteana dispune de 195 385 de volume.

Arta plastica este reprezentata prin: Galeriile de arta ale UAP, Colegiul "Corneliu Baba", 3 sali expozitionale de la Muzeu, statui de referinta si casa poetului Andrei Muresanu. Monumentele istorice: Biserica evanghelica, Turnul Dogarilor, Casa argintarului, Casa Ioan Zidaru si multe altele fac din Bistrita un atractiv punct turistic.

In municipiu functioneaza un spital, 2 policlinici si multe cabinete medicale private. Unitati de invatamant: 23 gradinite, 11 scoli generale si 10 licee, 5 universitati cu studii de scurta si lunga durata si scoli postliceale. Echipele de fotbal si de handbal reprezinta cu cinste Bistrita la nivel national.

Provocarile din ultimii ani la care municipiul Bistrita, administratia, sistemul educational si locuitorii sai au trebuit sa raspunda, respectiv trecerea spre un municipiu modern atat ca si forma urbana, cat si ca fond civic, au facut ca, prin management si mobilizare de resurse umane, orasul sa reziste provocarilor (riscurilor majore) si sa se pregateasca pentru noile tendinte ale mileniului III.

Elevii, mai nou studentii si tinerii sunt o parte a culturii orasului si contribuie la mentinerea vitalitatii lui.

In actuala stare de criza pe care o traverseaza comunitatile locale si in special orasele, este imperioasa o restructurare a raspunsului si este necesara adaptarea acestuia la nivelul cerintelor si mai ales la precaritatea resurselor.

Acum, in perioada de criza, politicile educationale din Romania, ar trebui sa fie mult mai orientate spre a raspunde dinamicii si schimbarilor care apar in piata muncii. Ca urmare a implementarii politicilor sociale privind prevenirea si ameliorarea somajului in randul tinerilor si stimularii accesului lor la piata muncii, rezultatele recente sunt incurajatoare, in sensul diminuarii ratei de somaj structural in randul tinerilor.

Un aspect pozitiv ilustrat de statisticile existente este acela al cresterii nivelului de instructie al tinerilor care intra in piata muncii: dupa cum am observat, numarul tinerilor care absolva o institutie de invatamant universitar si post-universitar a crescut simtitor in ultimii ani. Desigur ca nu putem izola datele statistice de calitatea fortei de munca, pe fondul transformarii invatamantului universitar in invatamant de masa, care de multe ori, ascunde un somaj mascat al tinerilor, prin amanarea integrarii in piata muncii si continuarea studiilor.

In scopul incurajarii tinerilor specialisti de a nu fi tentati sa plece din tara s-a demarat un proiect, cu obiectivul general- crearea unui sistem de recrutare si selectie, pentru posturile superioare din administratia publica, cu scopul cresterii competentelor functionarilor publici si al modernizarii functiei publice.

Un numar mai mare si o mai mare diversificare a locurilor de munca ar fi unul din elementele cele mai importante in ameliorarea somajului la tineri. Ar fi necesara o diversificare a ofertei pe piata muncii, deoarece oferta locurilor de munca pentru tineri, in special pentru cei fara o pregatire adecvata este limitata la comert, constructii, croitorie, alimentatie publica.

Din punct de vedere institutional, alte modalitati de interventie in sprijinul accesului tinerilor pe piata muncii ar mai include:

Difuzarea de informatii utile cu privire la dinamica pietei muncii, la situatia ocuparii profesionale

Orientare profesionala in ceea ce priveste sursele de cautare si identificare a locurilor de munca, consilierea profesionala in functie de abilitati, aptitudini si atitudini

Ajustarea portofoliului de cursuri de calificare si recalificare oferite de Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca

Oferirea posibilitatii de calificare la locul de munca- masura deosebit de utila si necesara in cazul tinerilor care doresc sa se specializeze intr-o anumita meserie

Targul locurilor de munca

Organizarea mai frecventa a bursei locurilor de munca in functie de anumite specializari.

In acest moment situatia pietei muncii este imposibil de cosmetizat. Firmele din Bistrita-Nasaud sunt in cadere libera. Afacerile mici falimenteaza rand pe raaand, iar la Inspectoratul Teritorial de Munca s-au inregistrat, de la inceputul anului 5700 de cereri de incetare a contractelor de munca. Numarul firmelor care au dat faliment s-a triplat fata de aceeasi perioada a anului trecut si numai 60% dintre societatile comerciale inmatriculate in judet mai sunt in functiune. Restul au murit de la sine sau au fost radiate. Cele mai afectate de criza sunt intreprinderile mici si mijlocii care au fost nevoite sa faca disponibilizari masive, astfel incat la Bursa locurilor de Munca organizata de AJOFM Bistrita-Nasaud la sfarsitul lunii trecute, mii de bistriteni, someri, s-au calcat in picioare pentru a-si gasi un job. Numarul somerilor este dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Dupa un mare producator de cabluri care si-a redus dramatic personalul din lipsa de comenzi, si industria mobilei este afectata, vanzarile in domeniu fiind cu 30% mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut, in conditiile in care in Bistrita-Nasaud sunt inregistrate nu mai putin de 90 de firme care se ocupa cu productia de mobilier. Firmele de constructii si-au ieftinit tarifele la servicii cu aproximativ 35% si au scazut preturile la materiale. Chiar si in aceste conditii, constructiile si investitiile incepute cu avant anul trecut au ramas in asteptare. Numarul tranzactiilor prin agentiile imobiliare s-a redus pana la una pe saptamana. In zona privata sunt probleme cu asigurarea salarizarii, singurii bistriteni linisiiti fiind cei care lucreaza in institutii, unde riscul maxim este sa isi piarda sporurile si primele.

In luna mai, numarul de someri a crescut cu 498 persoane fata de luna martie, ajungand la 7 012. In cursul lunii, o alta firma din zona industriala a Bistritei va disponibiliza colectiv 102 angajati, iar in luna iunie vor fi dati afara alti 87 de angajati ai altei intreprinderi. Intre timp, oferta existenta nu satisface nici pe departe nevoia de locuri de munca. La AJOFM sunt disponibile 69 de locuri de munca din care doar doua sunt pentru absolventii de studii superioare.

Ochii tuturor sunt atintiti catre cei care ar trebui sa gaseasca o rezolvare unei situatii careia ii facem tot mai greu fata: politicienii. O solutie pare sa vina de la o ilustra candidata la "europarlamentare": legalizarea drogurilor usoare! Inutil sa mai insistam. Iar pentru ca acest lucru poate avea rol de panaceu universal, gandul ca si alesii locali se straduiesc de zor sa gaseasca solutii ne face sa privim mai optimisti catre viitor. Deunazi un cotidian local titra pe prima pagina: "In vreme (sic) de criza, primarul investeste in statui".