Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
SLUDGE MANAGEMENT

SLUDGE MANAGEMENT



SLUDGE MANAGEMENT

1. Introduction

The strategy aims to evaluate the options for the treatment and storage of the sludges resulted following the wastewater treatment and purification processes from the operating area of SC CUP Dunarea Braila SA.

Sludge management on accurate technical, economical and ecological basis ensure its disposal and contributes to the durable operation of the wastewater treatment plant.



Sludge is considered a waste of the municipal waste treatment process, and therefore, considered as a waste is subject to its treatment criteria of prioritization.

Sludge management strategy is related to the durable use of natural ressources, and the concrete materialization of this principle consists in developing a durable service of wastewater.

Considered a waste, the sludge disposal strategy aims to prevent its formation, minimize its quantity and its reuse. For technical-economical reasons, preventing sludge formation implies various objective problems, so that the efforts are focused particularly on its reuse.

In Romania, in Braila county, the sludge quantity formed in the municipal wastewater treatment plants will be a consequence of the increasing volume of wastewater collected and purificated , respectively of the complexity of the treatment process.

Prioritization hierarchy, in terms of positive influence over the environment is as follows:

Fig.no.1. Hierarchy of sludge management strategy

In the case of sludges, the Consultant gives close attention to the prevention of sludge formation. Reuse is an unapplicable direction in the case of sewage sludge.

The successfully disposal of the sludge treatment is assured by the collaboration of various factors, in terms of creating a favourable legal framework. In this regard the strategy is based on specific objectives, whose materialization is obtained by technical, economical, legislative and institutional activities.

For the existing wastewater treatment plants but also for the new ones there are applied processes that lead to the reduction of sludge quantity with 50%.

Text Box: For the existing wastewater treatment plants but also for the new ones there are applied processes that lead to the reduction of sludge quantity with 50%.

Currently, the reduction of the sludge quantity formed by water disposal and sludge stabilization takes place in the sludge station, constituent part of the wastewater treatment plant and is included among its responsibilities.

The operating and investment expenses, related to the sludge station are much higher per unit volume compared to those of wastewater, reaching about 50% of it for a volume less than 1/10 of wastewater volume.

The optimal solutions for the sludge management vary from a wastewater treatment plant to another.

Historically, during the time, the basic practice consisted in the sludges disposal, more or less controlled (50% - 70%) from the total volume, the rest of the quantity being reused in agriculture, as conditioning agent of the soil (25% - 30%) or in nature, through the regeneration of some lands and natural areas.

The strategy aims the sludge management for the protection of the environment having as priority its reuse, but without neglecting the directions and options that ensure the prevention of formation, the control of the composition and the diminuation of the quantity by interventions in the treatment technology – influents separations, micronutrients separations and the control of the sludge age.

The factors that affect the strategy success are as follows:

Legal and regulatory framework;

Institutional framewok;

Attitude of the political/local organizations;

Technological diponibilities;

Economical feasibility;

Financial resources;

Public awareness;

Instritutional framework

*    Ministry of the Environment (MOE)

In Romania, the central environmental protection organ is the Ministry of the Environment (MOE), pursuant to the Government Resoulution no.57/2009.

The main responsibilities of the ministry are bound to the development of environmental protection strategy, ensure the durable development of the country in terms of resources and nature conservation, including soil and water conservation, formulation and implementation of environment policies and legislation, in order to reach EU standards in this domain.

Pursuant to the Order no. 344 of August 16, 2004 for approval of technical Regulations regarding the environmental protection with respect to the soil, in the case of using sewage sludges in agriculture, MOE has the following responsibilities related to the sludges’ management.

a) coordinated the activity of the other competent authorities, by Direction of management for wastes and dangerous chemical substances;

b) ensure the final approval and validation of data related to the producers and users of sludge, and also to the characteristics of sludges used in agriculture, data included in the anual report received from the National Agency of Environment Protection and from the Research Institute for Soil Science and Agrochemistry.

*    National Agency of Environment Protection (NAEP)

National Agency of Environment Protection was reorganized by the Government Resolution no. 459/2005 (Official Journal no.462/31.05.2005) and represents the specialized institution of the central public administration, being operated by the MOE, being competent in the implementation of policies and legislation of environment protection.

The responsibilities of NAEP as regards the sludge management are as follows:

a) elaborates together with the other competent authorities the technical documentation for the exploitation of sludges;

b) based on the information obtained from the territorial local authorities, National Agency of Environment Protection  and Research Institute for for Soil Science and Agrochemistry validate the data and eloborate anually a synthesis report as regards the use of sludges in agriculture, the used quantities, on types and characteristics of sludges, types of soils and the evolution of their characteristics, difficulties appeared and measures taken or proposed for their resolution;

c)  transmits the anual synthesis report to the Ministry of the Environment;

d)  after the approval of the annual synthesis report by the central authority of environmental protection, this one is transmited to the European Commission, pursuant to the format required by the European Commission Regulation for data report.

*    Regional Agencies for Environmental Protection (RAEP)

These ones are public institutions with legal personality, financed by state budget and subordinated to NAEP

Pursuant to the Government Resolution no. 459/2005, article 10, RAEP fulfill, at regional level, the attributions of NAEP as regards to the implementation of the environmental legislation and policies, the enforcement of the legislation and the existing regulations, the coordination of the action plans in the filed of environmental protection.

*    Environmental Protection Agencies  (EPA)

The EPA were set up in 1990, and supervise the application of the main measures for the environmental protection at local level, interacting with many local and municipal entities which operate environmental utilities.

Territorial authorithies for environmental protection (local/regional authorities for environmental protection), operate in each of the 42 counties of Romania, so also in Braila county, and pursuant to the Order no. 344 of August 16, 2004 for approval of technical Regulations regarding the environmental protection with respect to the soil, in the case of using sewage sludges in agriculture, have the following responsibilities related to the sludges’ management:

a) issue the permit for the sludge application;

b) consult and inform the agricultural authority and the water authority for the granting of the application permits;

c) inform these authorities about the application of the isssued permits;

d) send on the term the decision of the file analysis;

e) control and supervise the activity of sludge producers and users;

f) bring up-to-date the registers with the sludge producers, specifying the sludge quantities and characteristics, name and addresses of sludge producers;

g) keep the evidence of the sludge spreading agreements on the land;

h) draw up along with the agricultural territorial authority, a synthesis report regarding the use of sludge in agriculture;

*    National Administration “Apele Romane” (NAAR)

The National Administration “Apele Romane” (ANAR), administrate the waters from the public domain and has in subordination 11 Water Directions organized at the level of drainage areas.

*    Ministry of Agriculture, Forestry and Rural Development (MAFRD)

Ministry of Agriculture and Rural Development applies the governing Programme in order to promote the activities in its activity domains: agriculture, fishing, aquaculture, food production, consolidation of landed property, landed improvements, forestry, rural development, optimization of exploitations and soils conservation.

In relation to the management of sewage sludges, MAFRD has the following responsibilities:

a) Provides the necessary funds for the equipment and authorization of the laboratories of the Research Institute for Soil Science and Agrochemistry and for those of Research Department for Soil Science and Angrochemistry Studies for soil, plants and sludge analysis.

b) Assures the necessary funds for the soil science studies especially for the selection of lands which are suitable for the spreading of sewage sludges and supervise the evolution of the croplands;

c) Assures the financing of monitoring activity of sludge use in order to support crop production;

*    Directions for Agriculture and Rural Development (DARD)

The Directions for Agriculture and Rural Development cooperate with the environment authority in order to grant the application permit and keep the evidence of crops rotation.

*    Research Institute for Soil Science and Agrochemistry (RISSA)

Performs researches in order to determine the comportament in the system soil-plant-water of other pollutants present in the municipial sludge and executes the loading limits with these pollutants.

Other institutions with attributions regarding the sludge:

Departments for Soil Science and Agrochemistry Studies (DSSAS))

National Agency for Agricultural Consultancy (NAAC)

Ministry of Administration and Interior (MAI)

National Agency of Mineral Resources

The institutional framework for the management of the Sectoral Operational Programme Environment (SOP Enivironment)

Management Authority (MA) for SOP Environment

Authority for the Coordination of Structural Instruments (ACSI)

Intermediary Organisms (IO)   - IO Galati for SOUTH-EASTERN REGION

Institutions with attributions as regards the sludge – county level:

o      SC CUP Dunarea Braila SA

o      Environmental Protectiona Agency Braila

o      National Administration “Apele Romane” – Braila Water Direction;

o      Direction for Agriculture and Rural Development Braila;

o      Department for Soil Science and Agrochemistry Studies Braila

o      Agricultural Research and Development Station of Braila

2. Objectives

Specific Objectives

Sludge management strategy separated in the opeation area of SC CUP Dunarea Braila SA, has as objectives:

Establishing qualitative and quantitative sludge balance.

Setting the disposal directions and domains, especially those of reuse in agriculture, but also others such as generation of power.

Sludges reuse by application of some regional strategies – the creation of clusters along with other wastes.

Creating conditions for setting up and operation of economical agents who must take the sludge from the cleaning stations, and observing the law, to enusure its disposal using it in agriculture, power generation and other conditions that ensure favourable economical and ecological conditions, inclusively for the rehabilitatation of the damages lands or coverage or closing the existing disposals.

It is worth mentioning that the regionalization, as relevant principle for the development of SOP Environment, has as result also a zonal landing in elaboration of sludge management strategy, as constituent part of a coherent national policy in the field.

General principles and directions of final diposal and reuse, will have concrete and specific applications in terms of local conditions – economical, social, climate, relief and others, specific to the county, respectively for the operating area of the Regional Operator of Braila county.

For the successful implementation of the strategy, the information and advertising have a high importance in order to obtain the support not only in the appliance of solutions but also for overcoming some barriers of inertia or refusal from the population.

6.3. Legislative framework

The legislative process is provided in Table no. 3.1.

The main enactement of the EU that regulates the way of use of sewage sludges, and their use in agriculture, is the Council Directive 86/278/CEE of June 12, 198

This enactment was required because the Directive 75/442/CEE of the European Council was not covering the issues related to the use of sewage sludges within the agricultural exploitations, it was making reference only to the wastes.

On the other hand, the Council Directive 78/319/CEE of March 20, 1978, on toxic and hazardous wastes it was applied also to the sewage sludges to the extent that they contains or not contaminated with substances provided in the Annexes of this directive and that are considered to be dangerouse in some quantities or concentrationsfor the human health or for the environment.

Pursuant to the Directive 86/278/CEE, sludge category includes:

The products separated by decantation from the treatment plants used for rural or urban waste waters (urban) and from other treatments plants used for the waste waters treatment having a composition similar to the domestic and urban waste waters.

Waste products from septic tanks and from other similar instalations for the waste waters treatment.

Waste products resulted from the treatment plants others thant those provided at points 1 and 2;

Treated sludges by physical, chemical and biological processes.

Regulates the use of sewage sludges in agriculture so that to prevent the noxious effects on soils, vegetation, animals and humans, encouraging their correct use;

Determines mandatory limit values for heavy metals (cadminium, copper, nickel, lead, zinc, mercury) in sludges and soils. The use of sludges must be forbidden when the concentration of thse metals in soils exceeds the limits value.

Encorages the reuse of sewage sludges in agriculture with the condition of being used in the right way, taking into account the fact that their use should not harm the soil quality and agricultural production.

Limits the amount of heavy metals added to the cultivated soil, either by setting maximum amounts of intake sludge anually used, either taking care that the limit values of heavy metals concentration in the used sludges do not exceed the limit values for the heavy metals quantities which can be added to the soil, based on an average of 10 years;

Determines the compulsory character of sludges to be treated before bing used in agriculture. In certain circumstances the use of untreated sludges can be authorized, with no risk for the humans and animals health, if they are injected or buried in soil.

The use of sludge must be realized in conditions that grants the proptection of soil, surface waters and groundwater.

11. Necessity of controlling the quality of sludge and soil from wich they are used.

In Romania, the problem od the sewage sludges is regulated by ORDER no.344 of August 16, 2004 for the for the approval of Technical norms related to the environmental protection, especially of soils, when sewage sludges are used in agriculture.

Order no. 344/2004, has as objective the revaluation of the agrochemical potential of sewage sludges, prevention and reduction of noxious effects over the soils, waters, vegetation, animals and humans, so that to ensure their right use in agriculture.

This order defines the various types of sewage sludges, as follows:

sludges resulted from the waste waters treatment plants from localities and from other waste water treatment plants, with a composition similar to the domestic waters;

sludges resulted from the septic tanks, and from other similar instalations, for the waste waters treatment;

sludges resulted from the treatment plants, others than the ones mentiond at point a and b;

treated sludges – the sludges treated by a biological, chemical or termic process, by long term storage or any other corresponding process, which significantly reduce the power of their fermentation  and the sanitary risks resulted by their use.

The sludges resulted from the waste waters treatment plants from the localities and from other treatment plants, with a composition similar to the domestic waste waters, can be used in agriculture, only if they are in compliance with the current technical norms.

The diagram below shows the relation between various institutions with responsibilities in implementing the Order no.344/2004.

The enactment for the projection of the constructions and instalations of the urban wastewaters - “Part V: Sludges treating”, indicative NP 118-06, contains necessary elements for the treatment of sludges resulted from the treatment plants for their disposal and reuse in safe or efficient conditions, as well as theoretical, technologicals and constructive aspects of the objects wherein the sludges treatments is realized.

The provisions of this enactment are in accordance with the regulations regarding the protection of waters pertaining to the European Union.countries. (Directive no.91/271/CEE of May 21, 1991), and to our country (GD 188/2002 for the approval of some norms regarding the disposal conditions of waste waters in the aquatic area, as further amended and completed).

According to the National Strategy for the Environmental Protection and to the National Waste Management Plan, the objectives of sludges’ management are as follows:

Ensure as fas as possible, the reuse and use as fertilizer or agricultural amendment the sludges that are in compliance with the established quality setted out by the legal regulations;

Dewatering and pre-treatment for the disposal by co-incineration in the furnaces of concrete factories;

  • To prevent the uncontrolled disposal on soils;
  • To prevent the diposal of sludges in the surface waters;

Parameters subject to the provisions of UE Directive 86/278 CEE

Heavy metals concentrations in the soils where the sludges are applied, heavy metals concentrations in the sludges and the annual maximum quantities of these heavy metals which ca be added to the agricultural soils, are provided in the following tables.

Therefore, it is forbidden the use of sludges when the concentration of one or more heavy metals exceeds the limit values setted out and provided in the table no. 3.2.

Table no.3.2 The maximum allowed values for heavy metals concentrations in the soils where the sludges are added 

Parameters

Limit Values

(mg/kg of dry matter into a representative sample of soil with a pH from 6 up to 7)

Limit Values

mg/kg of dry matter ino a representative sample of soil with pH >6,5)

Directive 86/278/CEE

ORDRE 344/2004

Cadmium

Copper

Nickel

Lead

Zinc

Mercurium

Chrome 

On the agricultural lands whose content in polluting elements does not exceeds the limits provided in the table no.3.3.

Table no. 3.3 Limit values of the heavy metals concentrations in the sludges for agricultural use

Parameters

Limit values

(mg/kg of dry matter)

Directive 86/278/CEE

ORDRE 344/2004

Cadmium

Copper

Nickel

Lead

Zinc

Mercurium

Chrome

Cobalt

Arsenic

AOX (sum of the organohalogens compounds)

PAHs (polycyclic aromatic hydrocarbons)

Sum of the following substances: anthracene, benzoanthracene, fluoranthene, benzofluoranthene, perylene, benzoperylene, benzopyrene, chrysene, fluoroanthrene,indeno (1,2,3), pyrene, naphthalene, phenanthrene, pyren

PCBs (polychlorinated biphenyls) 

Sum of the compounds with no. 28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, pursuanto to the Order no.756/1997, partially revoked by Order no. 592/2002

The maximum allowed quantities of heavy metals which can be added to the soil per surface unit and per year are in compliance with table no.3.4.

Table no.3.4. Limit values for annual quantities of heavy metals which can be added to the cultivated soils on an average of 10 years.

Parameters

Limit values (kg/ha/year)

Directive 86/278/CEE

ORDRE 344/2004

Cadmium

Copper

Nickel

Lead

Zinc

Mercurium

Chrome

When the sludges are used it should be taken into account the following rules :

the nutritional neeeds of the plants must be considered

conserve the quality of soils and surface waters

the pH value of the soils where the sewage sludges are added must be maintained at values greater than 6,5.

toxic compounds are accumulated in the soil, such as : the heavy metals require the agricultural use of sludge, respectively the chemical compounds based on copper, arsenic, lead, mercurium.

UE Directive 86/278 EEC reviewed and future issues (development of recent research on hazardous and dangerous substances of sludge and prevention measures)

Directive 86/278/EEC was adopted over 20 years ago to encourage the use of sludge in agriculture and to regulate its use so that the negative effects over the soil, vegetation, animals and humans to be prevented.

Currently, the European Commission analyzes the possibility of reviewing this Directive. For example, Directive 86/278/CEE sets out the limits for seven heavy metals. As of its enforcement, many Member States have introduced and implemented more severe limit values for the heavy metals, and have setted up requirements also for other pollutants.

In order to review the Directive, the European Commission has launched a study to collect information regarding the impact over the environment, from the economic and social point of view, and in terms of current practice’s health of the sludge’s use in agriculture.

This study will also examine the risks and the opportunities forecasted for the future years. The study will identify the possible options for the European policy and the estimations of costs and benefits for each one.

The major changes are necessary for having a treated sludge, regardless the used method, the lower limits for heavy metals concentrantion, and the indroduction of new criteria (for example the Content of polynuclear aromatic hydrocarbons – PAHs)

Table no. 6.3.1 Transposition of European legislation in Romania

European Union Legislation

Romanian Legislation

Directive 91/689/EEC on hazardous waste, amended by Directive 94/31/CE and Regulation (EC) No 166/2006

EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime approved by Law No 426/2001 (OJ 411, 25.07.2001)

Law no.27/2007 (OJ no.38/18.01.2007, on approval of GEO no. 61/2006 (OJ no. 790/19.09.2006) for the amendment and completion of GEO no. 78/200 (OJ no. 283/22.02000) on waste regime

GD no. 856/2002 (OJ no. 659/05.09.2002) on the reccord of waste management and approval of the list comprising the waste, including the dangerous waste

MO MEWM/MH No. 456/618/2006 (OJ 499, 08.02006) for the amendment of annex to MO No 698/940/ (OJ 858, 23.09.2005) regarding the approval of Evaluation Criteria for thermal sterilization equipment of dangerous waste from medical activity

MO MEWM/MH No.1248/1426/2005 (OJ no. 21/10.01.2006) for the amendment of annex to MO MEWM/MH No. 698/940/2005 (OJ no. 858/23.09.2005) regarding the approval of Evaluation Criteria for thermal sterilization equipment of dangerous waste from medical activity

Directive 86/278/EEC the use of sewage sludge in agriculture

EGO No. 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime approved by Law No 426/2001 (OJ 411, 25.07.2001)

Law no.27/2007 (OJ no.38/18.01.2007, on approval of GEO no. 61/2006 (OJ no. 790/19.09.2006) for the amendment and completion of GEO no. 78/200 (OJ no. 283/22.02000) on waste regime

MO MEWM/MAFRD No 344/708/2004 (OJ 959, 19.10.2004) on the approval of the Technical Norms concerning the protection of the environment, and in particular of the soil, when sewage sludge is used in agriculture

Directive 2006/12/EC on waste (repeals Directive 75/442/EEC), amended by Directives 2008/98/EC  and 2009/31/EC (repealed starting with 12 December 2010)

EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime approved by Law No 426/2001 (OJ 411, 25.07.2001)

National Waste Management Plan (2003)

National Waste Management Strategy (2004)

Law No 101/2006 (OJ 393, 08.05.2006) on the localities sanitation service, for the amendment and completion of EGO No 78/2000 (OJ 283, 22.02000) on waste regime

EGO No 61/2006 (OJ 790, 19.09.2006) approved by Law No 27/2007 (OJ 38, 18.01.2007) for the amendment and completion of EGO No 78/2000 OJ 283, 22.02000) on waste regime

GD No 268/2005 (OJ 332, 28.04.2005) for the amendment and completion of GD no. 128/2002 (OJ 160, 003.2002) on waste incineration

GD No 856/2002 (OJ 659, 05.09.2002) regarding the evidence of waste management and for the approval of the list of wastes, including hazardous wastes

GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) regarding the amending and the completion of some normative acts transposing the communitarin aquis for the environmental protection sector

GD No 1213/2006 (OJ 802, 25.09.2006) on the establishment of Framework Assessment Procedure for the environmental impact of certain public and private projects

MO No 860/2002 (OJ 52, 30.01.2003) for the approval of Impact Assessment Procedure on the environment and of the environmental emission agreement amended and completed by MO No 210/2004 (OJ 309, 07.04.2004) and MO No 1037/2005 (OJ 985, 07.11.2005)

MO No 863/2002 (OJ 52, 30.01.2003) regarding the approval of methodological guide applicable for the stage of the environmental impact assessment frame procedure

MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) regarding the approval of Technical Norm regarding the landfill of waste

MO No 1230/2005 (OJ 1101, 07.12.2005) regarding the amendment of annex to MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) regarding the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

MO MEWM/MIE No 1364/1499/2006 (OJ 232, 4.04.2007) on the approval of regional plans for waste management

MO No 951/2007 (OJ 497, 25.07.2007) regarding the approval of the Methodology for elaboration of regional and local waste management plans

GD No 358/2007 (OJ 271, 24.04.2007) for the amendment of annex 2 „National Plan for Waste Management” to GD No 1470/2004 (OJ 954, 18.01.2004) on the approval of the Strategy and the National Plan for Waste Management

MO No 1385/2006 (OJ 66, 29.01.2007) regarding the procedure approval of public participation to the elaboration, amending or completion of waste management plans, set up or approved at local, regional and national level

GD No 1470/2004 (OJ 954, 18.10.2004) regarding the approval of the Strategy and the National Plan for Waste Management

MO No 756/2004 (OJ 86, 201.2006) regarding the approval of the Technical Norm regarding the incineration of waste

MO No 818/2003 (OJ regarding the approval of issuing procedure of the integrated environmental permit

MO No 876/2004 (OJ 31, 11.01.2004) for the approval of the authorization Procedures of the activities with important impact on the environment

MO No 876/2004 (OJ 31, 11.01.2004) for the approval of the authorization Procedures of the activities with important impact on the environment

Directive 1999/31/EC on the landfill of waste, amended by Regulation (EC) No 1882/2003

GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on the landfill of waste

MO No 775/2006 (OJ 675, 07.08.2006) for the approval of the Isolated Settlements List that can landfill municipal waste in existing landfills excepted from respecting certain provisions of GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on landfill of waste

GD No 1213/2006 (OJ 802, 25.09.2006) for the establishment of Framework Assessment Procedure for the environmental impact of certain public and private projects

MO No 95/2005 (OJ 194, 08.03.2005) regarding the establishment of criteria and procedures for accepting the waste at landfill and the national list of waste accepted in every class of landfill of waste

MO No 860/2002 (OJ 52, 30.01.2003) for the approval of Impact Assessment Procedure on the environment and of the environment emission agreement amended and completed by MO No 210/2004 (OJ 309, 07.04.2004) and MO No 1037/2005 (OJ 985, 07.11.2005)

MO No (OJ 800, 13.11.2003) regarding the approval of issuing procedure of the integrated environmental permit

MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

MO No 1230/2005 (OJ 1101, 07.12.2005) regarding the amendment of annex to MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

MO No 1274/2005 (OJ 1180, 28.12.2005) concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

MO No 636/2008 (OJ 425, 02008) amending OM No 1274/2005 concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

Law No 51/2006 (OJ 254, 21.03.2003) on communitarian services for public utilities

Directive 2000/76/EC on the incineration of waste

GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on the landfill of waste

MO No 775/2006 (OJ 675, 07.08.2006) for the approval of the Isolated Settlements List that can landfill municipal waste in existing landfills excepted from respecting certain provisions of GD No 349/2005 (OJ 394, 10.05.2005) on landfill of waste

GD No 1213/2006 (OJ 802, 25.09.2006) for the establishment of Framework Assessment Procedure for the environmental impact of certain public and private projects

MO No 95/2005 (OJ 194, 08.03.2005) regarding the establishment of criteria and procedures for accepting the waste at landfill and the national list of waste accepted in every class of landfill of waste

MO No 860/2002 (OJ 52, 30.01.2003) for the approval of Impact Assessment Procedure on the environment and of the environment emission agreement amended and completed by MO No 210/2004 (OJ 309, 07.04.2004) and MO No 1037/2005 (OJ 985, 07.11.2005)

MO No 818/2003 (OJ 800, 13.11.2003) regarding the approval of issuing procedure of the integrated environmental permit

MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

MO No 1230/2005 (OJ 1101, 07.12.2005) regarding the amendment of annex to MO No 757/2004 (OJ 86, 201.2005) on the approval of Technical Norms regarding the landfill of waste

MO No 1274/2005 (OJ 1180, 28.12.2005) concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

MO No 636/2008 (OJ 425, 02008) amending OM No 1274/2005 concerning the issuing of the environmental permit for simplified closure of non-compliance waste landfill and incineration

Law No 51/2006 (OJ 254, 21.03.2003) on communitarian services for public utilities

Directive 91/271/EEC concerning domestic wastewater treatment

GD No 352/2005 (OJ 398, 11.05.2005) amending GD No 188/2002 (OJ 187, for the approval of norms concerning the conditions of discharging the wastewater into the aquatic environment

Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996) (Water Law)

Law No 310/2004 (OJ 584, 30.02004) amending Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996)

MO No 344/2004 (OJ 959, 19 on the approval of technique norms regarding environmental protection and especially of soils, when the sludge treatments are used in agriculture 

GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) for the amendment of certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector

MO No 662/2006 (OJ 661, on the approval of Procedures and competencies for issuing the water management permits and licenses

MO No 661/2006 (OJ 658, 31.07.2006) on the approval of the Normative contain of the technical documentation for issuing the water management permits and licenses, which repeals MO No  277/1997

Directive 91/676/EEC concerning pollution caused by nitrates

GD No 964/2000 (OJ 526, 25.10.2000) on the approval of the Action Plan for water protection against nitrates pollution from agricultural sources

GD No 1360/2005 (OJ 1061, 28.03.2005) for the amendment and completion of GD No 964/2000 (OJ 526, 25.10.2000) on the approval of the Action Plan for water protection against nitrates pollution from agricultural sources

GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) for the amendment of certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector

MO No 1387/2006 (OJ 91, on the approval of the Procedure for public participation to the elaboration, amendment and revision of Action Plans for vulnerable areas by pollution caused with nitrates from agricultural sources

MO No OJ 71, 28.01.2004) on the approval of the organization of the National Integrated Monitoring, Supervision and Decision Support System reducing nitrate pollution from agricultural sources in surface waters and groundwaters and for approving the Surveillance and Appropriate Control Programme, as well as the procedures and instructions for the assessment of monitoring data of the pollutants form surface waters and groundwater

MO MWEP/MAFRD No 452/105.951/2001 (OJ 296, 002001) approving the Regulation regarding the organization and functioning of the Commission and Support Group for the implementation of the action Plan for water protection against nitrates pollution from agriculture sources

MO MEWM/MAFRD No 241/196/2005 (OJ 508, 15.02005) for the approval of the list of localities on counties where sources of nitrates from agricultural activities exist and of the list of localities from river basins/areas where sources of nitrates from agricultural activities exist (vulnerable areas and potentially vulnerable)

MO MEWM/MAFRD No 242/197/2005 (OJ 471, 03.02005) for the approval of setting up the National System of Soil Integrated Management, of surveillance, control and decision for the reduction of the pollutants from agricultural sources and of management of the organic waste from animal breeding in vulnerable or susceptible of vulnerability at nitrate pollution and for the approval of the Program of organization of this System

MO MEWM/MAFRD No 296/216/2005 (OJ 529, 22.02005) on the approval of the Technical Framework Action Plan for the elaboration of the Action Programs within the areas vulnerable against nitrates pollution from agriculture sources

MO MEWM/MAFRD No 1182/1270/2005 (OJ 224, 13.03.2006) on the approval of Good Agricultural Practice for water protection against nitrates pollution from agricultural sources

MO No 740/2001 (Not published) for the approval of the nominal component parts of the Commission for applying the Action Plan concerning the protection of waters against pollution caused by nitrates from agricultural sources

MO MESD/MARD No 1552/743/2008 (OJ 851, 18.12.2008) on the approval of the list with places from counties where there are nitrates from agricultural sources

Directive 2000/60/EC establishing a framework for Community action in the field of water policy, amended by Directives 2008/32/EC and 2008/105/EC and by Decision 2455/2001/EC

EGO No 12/2007 (OJ 153, 02.03.2007) amending and completing certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector, adopted by Law No 161/2007 (OJ 395, 12.02007)

Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996) (Water Law)

Law No 310/2004 (OJ 584, 30.02004) amending Law No 107/1996 (OJ 244, 08.10.1996)

Law No 112/2006 (OJ 413, 12.05.2006) amending and completing Law No 107/1996

MO No 1012/2005 (OJ 978, 03.11.2005) approving the Procedure regarding the mechanism for access to public information on water management

GD No 210/2007 (OJ 187, 19.03.2007) for the amendment of certain normative acts which are transposing the communitarian aquis in the environmental protection sector.

MO No 913/2001 (not published) approving the framework content of Water Management Plan on hydro-graphic basins

GD No 472/2000 (OJ 272, 15.02000) regarding some measurements for environmental water quality

MO No 1125/2002 (not published) for the approval of the Committee for the Co-ordination and the Monitoring of the implementation of Directive 2000/60/EC and other directives in the field of water

MO No 662/2006 (OJ 661, on the approval of Procedures and competencies for issuing the water management permits and licenses

MO No 1258/2006 (OJ 17, 10.01.2007) on the approval of the Methodology and technical instructions for the elaboration of the guidelines/schemes

MO No 661/2006 (OJ 658, 31.07.2006) on the approval of Normative contain of the technical documentation for issuing the water management permits and licenses, which repeals MO No 277/1997

GD No 100/2002 (OJ 130, 19.02.2002) approving the Quality Norms for the surface waters intended for drinking water abstraction and the Norms regarding the methods of measurement, the frequency of sampling and analysis of surface waters intended for the drinking water abstraction

GD No 567/2006 (OJ 417, 15.05.2006) for amending surface waters quality norms for the drinkable NTPA – 013, approved by GD No 100/2002 (OJ

MO No 161/2006 (OJ 511, on approval of the Norms for surface water quality assessment in order to asses the ecological status of water bodies

6.4. Abordare si metodologie

6.4.1.Gestionarea existenta a namolului

In prezent in judet nu se aplica o strategie coerenta de gestionare a namolurilor cantitatile separate fiind mici, consecinta a neepurarii apelor uzate orasenesti (Braila) sau a unor statii de epurare deficitare tehnologic.

In judetul Braila, la nivelul anului 2006 existau 4 statii de epurare orasenesti, 3 situate in zona urbana (Ianca, Faurei si Insuratei) si una in zona rurala (com. Movila Miresii).

Apele uzate epurate descarcate in statiile de epurare mentionate provin de la populatie si de la agenti economici, fiind transportate prin retelele de canalizare sau colectate cu ajutorul vidanjelor de la unitatile neracordate la reteaua de canalizare.

Statia de epurare a orasului Ianca, cu treapta mecano-biologica, este o statie veche, cu o exploatare si intretinere necorespunzatoare.

Statia de epurare Insuratei, cu treapta mecano-chimica, are un debit mic, si fluctuant, fiind depasita fizic.

Orasul Faurei dispune de 2 statii de epurare, una veche si una noua. In prezent datorita debitului mic de apa uzata colectat prin retea si cum statia noua este supradimensionata functioneaza doar unitatea mai veche.

Cantitatile de namol relativ mici separate sunt eliminate in principal, prin depozitare, utilizarea in agricultura fiind aleatorie, neorganizata si nemonitorizata. Nu exista instalatii de tratare/valorificare /eliminare a namolurilor, respectiv gospodarii de namol.

La nivelul anului 2008 cantitatea de namol generata este apreciata la cca. 180 t namol umed (70-75 apa ). Desi in Rapoartele de Stare a Mediului elaborate de APM Braila exista date referitoare la namolurile din statiile de epurare orasenesti, aceste inregistrari nu sunt uniforme din punct de vedere al exprimarii raportate la gradul de umiditate. Se poate afirma ca nu exista date de incredere referitoare la cantitatea namolului. De asemenea, nu exista inregistrari referitoare la calitatea namolului.

O alta sursa de generare a unui namol „nepericulos” si utilizabil in anumite conditii in agricultura o reprezinta agentii economici care opereaza propriile instalatii de pre-epurare remarcand-se in special societatile care au ca obiect de activitate zootehnia (cresterea porcilor) si industria alimentara. Namolurile generate din instalatiile de pre-epurare se aplica in agricultura, pe terenuri proprii.

Tabelul 4.1 Cantitatile de deseuri generate de industrie si metoda de valorificare a namolurilor generate in instalatiile de pre-epurare din judetul Braila

Statia de epurare

Cantitate generata 2007 - tone

Cantitate valorific - ata/eliminata - tone

Mod valorificare/ eliminare

Societatea prin care

s-a facut eliminarea/valorificarea

SC Cruciani S.R. L.

Deshidratare amestec cu var – eliminare depozit

SC Cruciani SRL

SC Marex SA

valorificare teren agricol

SC Marex SA

SC Melkart SRL

Eliminat depozit deseuri

SC Melkart SRL

SC Complexul de porci Braila

300 valorificat

600 eliminat

deshidratare si eliminare pe terenuri proprii

SC Complexul de porci Braila

SC Complexul de porci Tichilesti

Deshidratare,

eliminare pe teren agricol

SC Complexul de porci Tichilesti

Penitenciarul Braila

Eliminare depozit deseuri

Penitenciarul Braila

SC Celhart Donaris SA

Eliminare depozit deseuri

SC Celhart Donaris SA

SC Vegetal Trading SA

eliminare teren agricol

SC Vegetal Trading SA

SC Soroli Cola

Eliminare depozit

SC Soroli COLA SA

SC Glubedex SA

Valorificat ca furaj pt. animale

SC Combavipor Galati

S.C. BONA AVIS SRL

Eliminare depozit deseuri

S.C. BONA AVIS SRL

S.C. Termoelectrica

SA

Eliminare depozit deseuri

S.C. Termoelectrica Termoelectrica SA

In anul 2008 la solicitarea SC Vegetal Trading SRL a fost emis permisul de imprastiere a namolului provenit de la statia de epurare a societatii, pentru o cantitate de 4500 t, utilizandu-se terenurile agricole situate in comunele Gropeni si Tufesti.

Asa cum s-a mai subliniat, gestiunea namolului se desfasoara in doua locatii:

in interiorul statiei de epurare, urmarind in principal reducerea masei si a volumului de namol si stabilizarea acestuia;

in exteriorul statiei de epurare, urmarind in fapt eliminarea finala propriu-zisa a namolului care, in principal, se poate efectua:

in agricultura, in sprijinul productiei vegetale, fie ca agent fertilizant si de regenerare a solului, fie ca amendament;

prin depunere – parcuri, redarea unor zone afectate in circuitul agricol, inchiderea depozitelor de deseuri;

productia de energie, prin incinerare, piroliza etc.

diverse alte utilizari.

Pentru gestiunea din interiorul statiei de epurare, SE este dotata cu gospodaria de namol compusa din echipamente de pompare, rezervoare, ingrosatoare gravitationale si/sau centrifugale, instalatii de conditionare chimica, instalatii de uscare, instalatii de stabilizare – aeroba sau anaeroba – cu echipamentul secundar aferent. Toate aceste utilaje si faze tehnologice pot reprezenta aproximativ 50% din valoarea investitiei aferenta statiei de epurare si peste 40% din cheltuielile de exploatere-intretinere.

Abordare si metodologie

Directiva apelor uzate orasenesti (Directiva 91/27/EEC) urmareste imbunatatirea si conservarea calitatii corpurilor receptoare, inclusiv prevenirea eutrofizarii determinata prin epurarea apelor uzate municipale, conditie de evacuare ale acestora. Astfel a aparut necesitatea introducerii unor trepte suplimentare si tertiare de epurare, cu consecinta cresterii cantitatii de namol si a problemelor legate de eliminarea sa finala, in conformitate cu respectarea reglementarilor existente.

Principalii factori care determina marimea unei statii de epurare si, prin urmare, cantitatea de namol generata, sunt: populatia deservita (racordata) si natura industriilor relevante. Efectul comun al acestor doi factori se reflecta in cantitatea de namol produsa si in calitatea acestuia (nutrienti, metale grele, compusi organici).

Aplicarea unei strategii de success pentru protectia apei va avea drept rezultat generarea namolurilor cantitatea de namol fiind putin afectata de eficienta procesului de epurare, insa calitatea sa depinde cel mai mult de tehnologiile aplicate in epurarea apelor uzate si in tratarea namolurilor. Fara o depozitare adecvata a namolurilor, insusi conceptul de protectie a apei isi pierde orice valoare.

In cele ce urmeaza se prezinta cateva consideratii metodologice privind formarea namolurilor in dependenta de procesul de purificare. Procesele tehnologice intr-o statie de epurare se schematizeaza astfel:

PROCESUL TEHNOLOGIC DE EPURARE A APELOR UZATE

procese fizice /separare grosiera (sitare, separare gravitationala, flotatie, filtrare

degradarea biologica a compusilor anorganici

oxidarea biochimica a compusilor anorganici

precipitare chimica

absorbtie

Nota:

In faza stationara, concentratia efluentului este complet independenta de concentratia influentului

Consecinta: scaderea debitului de apa uzata (cresterea concentratiei influentului) si cresterea eficientei procesului de eliminare

Faza stationara nu este un proces real

Compusii complecsi scad eficienta procesului de elimnare a metalele grele

Afirmatii

GENERAREA NAMOLULUI ESTE UN PROCES CONTINUU

politica la nivel national privind aplicarea tehnologiilor pentru depozitarea namolului in conditii de siguranta – prin tratarea si utilizarea compusilor organici de carbon din namolul provenit din statiile de epurare poate fi folosit in productia de energie, componentii de nutrienti pentru regenerarea solurilor.

rezultatul epurarii apelor uzate este concentratia compusilor valorificabili si cu potential periculos din namol.

continutul de energie al apei uzate este neglijabil in comparatie cu necesitatile si consumul real dar poate fi utilizat pentru reducerea consumului de energie pentru epurarea apelor uzate

valoarea calorica a apei este mult mai mare decat energia continuta de poluanti (namoluri)

azotul nu este o resursa limitata – continutul de azot din namol este mai mic de 20% la efluent; agricultura reprezinta una din sursele principale de poluare a apei cu azot, pe cand continutul de azot din namol este nesemnificativ.

materiile organice nu au un rol semnificativ in comparatie cu metabolismul natural si antropogenic

fosforul (P) este o resursa limitata. Transferul de fosfor din apa uzata in namol are consecinte benefice din punct de vedere economic

acumularea metalelor grele din namol impreuna cu alte surse difuze de metale grele precum atmosfera pot si vor fi usor controlate si monitorizate

prezenta altor compusi periculosi in namol si acumularea acestora trebuie urmarita;

managementul riscurilor trebuie sa ia in consideratie implicatiile economice ale procesului de reducere a acestora

managementul riscurilor trebuie sa ia in consideratie atat riscul afectarii sanatatii umane si a conditiilor de dezvoltare durabila prin depozitarea namolului cat si riscul unei epurari inadecvate a apelor uzate consecinta a restrictiilor si problemelor ridicate de depozitarea namolurilor.

pana in prezent au fost luate in consideratie metode limitate din punct de vedere tehnic si organizational privind depozitarea namolului, precum:

o utilizarea acesuia in agricultura

o incinerare urmata de depozitare

durabilitatea si siguranta vor fi doua principii corelationate si armonizate.

Strategia de gestionare a namolului va propune o serie de solutii de tratare si valorificare a namolului, tinand cont de efectele economice, tehnice si ecologice specifice judetului Braila, cautand sa evidentieze solutiile alternative recomandabile.

In elaborarea strategiei de gestionare a namolului se aplica principiile care sa asigure durabilitatea acesteia:

Practicabilitatea: sa poata fi aplicata in conditiile si cu resursele locale existente sau care pot fi usor de realizat. Aceasta inseamna folosirea infrastructurii, a potentialului si a resurselor existente. In ceea ce priveste reutilizarea in agricultura a namolului, vor trebui luate in considerare aspectele legate de conditiile geografice, meteorologice si pedologice.

Flexibilitatea: sa se constituie o oportunitate de doua sau mai multe optiuni, separat sau in combinatie, folosirea lor putand fi alternativa;

Acceptabilitatea din punct de vedere a mediului: sa previna sau sa minimizeze riscurile asupra mediului si a sanatatii persoanelor;

Siguranta si viabilitatea: strategia trebuie sa corespunda cu standardele nationale si internationale existente, dar trebuie sa acopere intreaga perioada a Proiectului.

Eficienta costurilor: solutia sau solutiile propuse sa combine aspectele de mai sus cu eficienta economica. O solutie nu va fi indicata ca recomandabila daca implica cele mai mari cheltuieli de capital si/sau de operare.

Situatia actuala

Situatia existenta referitoare la eliminarea namolului este caracterizata de urmatoarele:

Lipsa unei statii de epurare pentru municipiul Braila;

Formarea unor cantitati de namol sub cele normale consecinta a functionarii defectuase a statiilor de epurare;

Absenta dotarilor referitoare la deshidratarea si stabilizarea namolului;

Lipsa unei evidente clare privind cantitatile reale de namol produse in statiile de epurare existente

Depozitarea namolului se face prin eliminare pe depozitele de deseuri care nu respecta cerintele ecologice

Cantitatile relativ reduse de namol rezultate din statiile de epurare existente explica si absenta problemelor majore de depozitare.

Distanta medie de transport la depozite a namolului de epurare este pentru fiecare localitate de 10-20 km. Nici unul dintre aceste depozite de deseuri nu se conformeaza cerintelor ecologice normate.

Potrivit deciziilor autoritatilor locale din judetul Braila, taxele de depozitare pentru agentii economici in medie de 33,81 RON/m3 (date ANRSC, conform PRGD, 2007).

Conform monitorizarii si datelor APM Braila, confirmata de investigatiile consultantului nu s-au inregistrat poluari datorate depozitarii namolurilor de epurare. Datele existente indica faptul ca namolurile din depozitele de deseuri au un continut redus de umiditate (50 – 60%). Cu toate acestea, eliminarea pe depozitele de deseuri neconforme a unor namoluri de epurare reprezinta un risc pentru sol si apa subterana. Germenii patogeni (in cazul namolurilor nestabilizate) reprezinta de asemenea, un risc pentru persoanele care manipuleaza aceste substante precum si pentru factorii de mediu.

Conform noilor reglementari, statiile de epurare trebuie sa fie retehnologizate, astfel incat sa asigure gestionarea corespunzatoare a namolului. Avand in vedere prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor si referitoare la obiectivele de eliminare a deseurilor biodegradabile, in vigoare din anul 2006, nu mai este permisa depozitarea namolurilor de epurare nestabilizate in depozite.

In conformitate cu Ord. MM 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, utilizarea namolului in agricultura se poate efectua in baza permisului de utilizare si bazat pe un studiu agrochimic si a unui plan de fertilizare.

6.6. Volumul de namol si calitatea namolului

6.6.1. Situatia actuala

La nivelul anului 2008 in judet exista 4 statii de epurare orasenesti, 3 situate in zona urbana si una in zona rurala( com. Movila Miresii). In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol separate in anul 200

Tabelul nr. 1.1 Namoluri generate in statiile de epurare a apelor uzate orasenesti din judetul Braila

Statii de epurare din judetul Braila - situatie la nivelul anului 2007

Denumire statie de epurare

Populatie echivalenta

Cantitatea de namol rezultata (t/an substanta uscata)

Faurei

Insuratei

Ianca

Movila Miresii

TOTAL

Cantitatile de namol generate au provenit din treapta mecanica, nestabilizate si eliminate in principal, prin depozitare in depozitele de deseuri.

Tabelul nr. 6.6.1.2 ---- BDO

Statia de epurare

Anul

Ianca

Faurei

Movila Miresei

Cantitatea generata (tone)

105 (namol umed)

Umiditate (%)

Cantitatea valorificata/eliminata (tone) s.u.

Mod de valorificare/eliminare, depozitare

Eliminare - batal Ianca

Eliminare pe depozit deseuri municipale

Eliminare pe depozit

Cantitatea generata (tone)

Umiditate (%)

Cantitatea valorificata/eliminata (tone) s.u.

Mod de valorificare/eliminare, depozitare

Eliminare - batal Ianca

Eliminare pe depozit deseuri municipale

Eliminare pe depozit

Cantitatea generata (tone)

Umiditate (%)

Cantitatea valorificata/eliminata (tone) s.u.

Mod de valorificare/eliminare, depozitare

Eliminare - batal Ianca

Eliminare pe depozit deseuri municipale

Eliminare pe depozit

* - umiditate medie in depozit;

Calitatea namolului rezultat din statiile de epurare orasenesti (buletine de analiza)

Din punct de vedere al operatorului statiei de epurare toate apele uzate provenite din gospodariile populatiei trebuie considerate ca fiind surse difuze de poluare, deoarece este practic imposibil ca aceste surse sa aiba cu compozitia controlata. O serie de evacuari provenite de la unitati comerciale si unitati industriale pot fi caracterizate ca fiind surse punctiforme deoarece evacuarile pot fi controlate si in conformitate cu autorizatiile de mediu. Aplicarea celor mai bune tehnici disponibile de prevenire sau reducere a poluarii in apele uzate s-a dovedit a fi eficient, in tarile industrializate. Investigatiile cu privire la concentratiile de metale grele din namol demonstreaza o scadere a acestora ca urmare a interventiilor la sursa.

Probele de namol recoltate din halde au compozitia prezenta in tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 6.6.1.3. Compozitia namolului depozitat

Parametru

UM

Valoare

Ianca

Insuratei

Umiditate

pH

Suspensie in apa 10g/100g

Volatil (600oC)

Azot, N

Fosfor, P

Potasiu, K

Calciu, K

Sodiu, Na

Magneziu, Mg

Crom, Cr

ppm

Nichel, Ni

ppm

Mangan, Mn

ppm

Cadmiu, Cd

ppm

6.6.2.Situatia prognozata

ZONE URBANE

Pentru municipiul Braila cantitatile viitoare de namol sunt estimate pe baza calculelor tehnologice, calcule care iau in considerare populatia echivalenta deservita in conformitate cu cresterea populatiei si a industriei pana in 2037. In tabelul 2.1 se prezinta in detaliu cantitatea de namol estimata, luand in considerare cresterea ratei de conectare la reteaua de canalizare si construirea Statiei de Epurare.

Tabelul nr. 2.1. Caracteristicile viitoarei statii de epurare a Municipiului Braila (2014)

Denumire a statiei de epurare

Capacitate - locuitori echivalenti

Tipul statiei de epurare

Anul punerii in functiune

Cantitatea estimata de

namol rezultat

t s.u.)

Statie de epurare ape uzate in Municipiul Braila

statie de epurare mecano biologica cu aerare extinsa

Proiectul are ca obiectiv epurarea amestecului de ape uzate menajere si industriale, incluzand si tratarea namolului rezultat, pentru stabilizarea acestuia si deshidratarea sa.

Deshidratarea namolului se va realiza pe filtre presa banda, dupa conditionare cu polielectroliti. Cantitatea anuala de namol deshidratat se estimeaza la 6753 t/an s.u., echivalent cu 18,5 t/zi s.u. Umiditatea finala obtinuta in urma deshidratarii mecanice se estimeaza la 80%.(Sursa: Proiectant SE Braila)

Pentru celelalte statii de epurare (Ianca, Faurei si Insuratei) sunt prevazute lucrari de reabilitare. Urmatoarele procedee de prelucrare a namolului au fost stabilite pentru Statiile de epurare.

Tabelul nr. 6.6.2.2. Procedee de prelucrare a namolului

Statie epurare

Procedee de prelucrare namol

Braila

Fermentare anaeroba,

deshidratare mecanica

Ianca

debitele localitatii Ianca vor fi preluate de SE Faurei

Insuratei

ingrosare mecanica

fermentare anaeroba

deshidratare mecanica

Faurei

ingrosare mecanica

stablizare aeroba

deshidratare mecanica

Pentru orasele Insuratei, Faurei si Ianca, cantitatile de namol sunt estimate in cadrul proiectelor de reabilitare a statiilor de epurare. In calcule s-a considerat un continut de substanta uscata de 20%, urmare a deshidratarii namolului pe filtre presa banda, obtinandu-se un material lopatabil.

Tabel nr.2.3. Municipiul Braila – Cantitatea de namol generata dupa finalizarea lucrarilor la Statia de Epurare

Populatie racordata (in anul 2037)

Finalizare lucrari

Cantitate de namol 2014

Cantitate de namol 2037

Continut SU

m3/zi

t/zi

t/an

m3/zi

t/zi

t/an

Rata de conectare a populatiei, in %

TOTAL populatie

(295138 PE)

Tabel nr. 2.4 FAUREI - Cantitate de namol generata dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a SE

Populatie racordata (in anul 2037)

Finalizare lucrari

Cantitate de namol 2014

Cantitate de namol 2037

Continut SU

m3/zi

t/zi

t/an

m3/zi

t/zi

t/an

Rata de conectare a populatiei, in %

TOTAL populatie

(20238 PE)

* inclusiv cantitatea de namol generata in aria localitatii IANCA;

Tabel nr. .2.5 INSURATEI - Cantitate de namol generata dupa finalizarea lucrarilor de reabilitare a SE

Populatie racordata (in anul 2037)

Finalizare lucrari

Cantitate de namol 2014

Cantitate de namol 2037

Continut SU

m3/zi

t/zi

t/an

m3/zi

t/zi

t/an

Rata de conectare a populatiei, in %

TOTAL populatie

(22466 PE)

Dupa finalizarea Statiei de Epurare din municipiul Braila in anul 2010, se estimeaza ca in primul an de functionare (2011) vor fi generate aprox. 39.390 t de namol. Aceste cantitati vor creste continuu in urmatorii ani pana la cantitatea maxima din anul 2026, atunci cand se vor finaliza lucrarile la reteaua de canalizare si statiile de epurare din zonele rurale, precum si intrarea lor in exploatare. La acest moment aprox. t de namol vor fi generate anual. Majoritatea cantitatii de namol rezulta din Statia de Epurare a municipiului Braila, iar contributia celorlalte orase este considerabil mai scazuta. In zonele rurale vor fi generate cantitati reduse, usor de manipulat.

Tabelul urmator prezinta sintetic nilantul de namol.

Tabelul nr. 6.6.2.6 Productia anuala de namol estimata pentru judetul Braila (perioada de proiectare

Anul

Braila

Ianca

Faurei

Insuratei

Zone rurale

TOTAL

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

Cantitate namol t/an

20 % substanta uscata

47,963.47

45,985.12

43,102.18

40,794.06

39,389.47

39,621.66

39,825.80

40,029.17

40,231.98

40,609.25

40,991.23

41,354.30

41,722.46

41,975.77

42,474.82

42,859.31

43,690.73

TOTAL

Capacitati disponibile pentru eliminarea namolului

Generalitati

Depozitarea namolurilor de epurare in depozitul de deseuri solide orasenesti are ca baza legala Directiva 999/31/EC privind eliminarea deseurilor, transpusa in legislatia nationala prin HG 349/2005. Din punct de vedere ecologic este recomandat sa se renunte la eliminarea prin depozitare. In acest scop, Directiva 999/31/EC solicita reducerea treptata a cantitatii de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare finala.

Alternativele de eliminare prin valorificare sunt prezentate mai jos, iar obtinerea unor produse vandabile sunt considerate alternative atractive:

FARA PRELUCRARE (produse invandabile):

ca sursa de nutrienti si/sau in procesul de reintegrarea a terenurilor in circuitul natural prin regenerarea solurilor;

VALORIFICAREA NAMOLULUI

 
depozitarea in afara amplasamentului;

prin incinerare in furnale si cuptoare special amenajate;

prin gazeificare;

PRODUSE PRELUCRATE (produse vandabile) sub forma de:

compost;

peleti pentru ingrasaminte;

paleti uscati sau sub forma de cenusa refolositi in fabricarea betonului pentru pavaje.

Deseurile biodegradabile se sorteaza separandu-se de alte deseuri. In practica actuala valorificarea deseurilor urbane se efectueaza in special pentru „tratare biologica” (de ex. compostarea). Dupa tratarea biologica a deseurilor cu continut organic (namolul de epurare in amestec cu deseurile organice) in cazul de fata, produsul final poate fi considerat valorificabil. Calitatea acestui produs se impune a corespunde standardelor impuse raportat la restrictiile in continutul de metale grele, compusi toxici si germeni patogeni, acesta putand fi utilizat ca fertilizator in agricultura.

Pentru a atinge obiectivele pe termen scurt privind sarcina de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile (cu 25% in 2010) depozitate, si cu investitii minime, este necesara concentrarea asupra cantitatilor de deseuri biodegradabile care pot fi colectate usor si tratate. Acestea includ in general hartia, cartonul, lemnul si ambalajele pentru reciclare, deseurile din gradini si parcuri si deseurile alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deseurile din parcuri, curti, gradini si piete trebuie colectate separat. Este posibila si compostarea namolului de la gospodarii (fose septice) si de la statiile de epurare municipale (daca sunt conforme cu OM 344/2004).

Depozite municipale pentru depozitarea namolului

In scopul conformarii cu Directiva europeana si cu tendintele din alte tari, depozitarea namolurilor pe depozitele de deseuri solide municipale nu reprezinta o solutie pe termen lung.

Depozitele de deseuri in judetul Braila se afla in administrarea Consiliilor Locale, responsabile si cu operarea si intretinerea acestora.

Din punct de vedere al legislatiei, in vigoare, depozitele existente nu corespund cu reglementarile impuse. Depozitele existente nu sunt impermeabilizate si nu sunt prevazute cu sisteme de drenaj, astfel incat la cantitati mai mari de namol si levigatul generat conduc la poluarea solului si a apei subterane.

Singurul depozit de deseuri conform existent in judetul Braila este depozitul controlat de deseuri menajere si asimilabile industriale TRACON, construit in localitatea Muchea. Depozitul a inceput sa functioneze in 2002. Sunt proiectate 4 celule:

3,1 ha pentru o capacitate de 314.000 m³

2.8 ha pentru o capacitate de 392.000 m³

2,8 ha pentru o capacitate de 392.000 m³

3,2 ha pentru o capacitate de 450.800 m³

In conformitate cu HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, depozitul de deseuri municipale Ianca (S = 0,4 ha), care deserveste si municipiul Braila, urmeaza sa fie inschis in 2009. Mai mult, operarea celor 121 depozite de deseuri rurale va fi sistata incepand din 16 iunie 2009.

Tabel nr. 6.7.2.1 Depozite de deseuri urbane, nepericuloase din judetul Braila

Nume depozit

Suprafata proiectata (ha)

Suprafata ocupata (ha)

Capacitate proiectata (m3)

Volum deseuri depozitat (m3)

Capacitate libera (m3)

Volum deseuri depozitat anual (m3)

Numar locuitori deserviti

An estimat sistare depozit

Depozit Ianca

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 1

Depozit Faurei

In judetul Braila a inceput in 2002 realizarea depozitului de deseuri de la Muchea (Tracon SRL), din care prima celula a fost finalizata si are o suprafata de 0,7 ha depozitandu-se anual 70.000 t de deseuri.

Conform PRGD Regiunea Sud-Est (2007), in anul 2010 este prevazuta, de asemenea, construirea unui depozit regional ecologic de deseuri urbane in localitatea Ianca cu o capacitate totala de 255.000 tone.

Pentru conformarea cu directivele UE si a reglementarilor nationale relevante, noile depozite de deseuri vor fi prevazute cu unitati de sortare si compostare.

Depozitul ecologic de deseuri menajere si industriale asimilabile al municipiului Braila ce apartine SC Tracon SRL, functioneaza in baza autorizatiei integrate de mediu nr. 2/010.2005 si detine o celula cu o capacitate de 434.000 m3, utilizata in proportie de 64,36% la nivelul anului 2007 (volum depozitat 279.354 m3). Firma a efectuat demersurile pentru executarea celei de-a doua celule cu o capacitate de 392.000 m3. Anul de inchidere a acestui depozit este 2031. Depozitul acesta detine si o capacitate de compostare cu o capacitate de 500.000 m3. Disponibilitatea de a accepta namolul de epurare urmeaza sa fie solicitat acceptul proprietarului.

Noul depozit va fi amplasat langa localitatea Ianca. Proprietarul noului depozit de la Ianca Consiliul Local Braila, care si-a declarat disponibilitatea de a prelua namolul generat in viitoarea statie de epurare a municipiului Braila si a localitatilor invecinate.

In concluzie, capacitatea de depozitare disponibila la nivelul anului 2010, anul estimat de punere in functiune a statiei de epurare a apelor uzate Braila, va fi de 80.000 m3, iar pentru anul 2014 de aprox. 500.000 m3 (deoarece se presupune ca va fi functionala si prima celula a noului depozit regional Ianca). Estimarile efectuate sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul nr.6.7.2.2. Capacitati actuale si viitoare de depozitare:

Nume depozit

Suprafata proiectata (ha)

Suprafata ocupata (ha)

Capacitate proiectata (m3)

Volum deseuri depozitat (m3)

Capacitate libera (m3)

Volum disponibil (m3)

Volum disponibil (m3)

Volum disponibil (m3)

An estimat sistare depozit

Depozit Ianca

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 1

Depozit Faurei

Depozit regional Ianca

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 2

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 3

TOTAL


* Estimarea consultantului pe baza indicelui de crestere a cantitatii de deseuri generate = 0.008, conform PRGD (2007)

Tinand cont de capacitatile de depozitare existente si viitoare pentru deseurile din judetul Braila se poate afirma ca depozitarea reprezinta o optiune practica, realizabila pentru namolul generat din statiile de epurare in mod temporar (orizont 2014) pentru depozitare finala, iar ulterior pentru a fi supus compostare.

Reutilizarea namolului in agricultura

Practica principala, pe plan international, o reprezinta eliminarea prin depozitare (50-75%), in timp ce restul volumului namolului este utilizat in agricultura ca material de conditionare a solului/fertilizator (25-35%). Utilizarea in agricultura a namolului brut sau ca produs al proceselor de compostare este incurajata de autoritatile nationale ca fiind cea mai accesibila optiune de reciclare a namolului, in timp ce incinerarea este considerata cea mai defavorabila optiune. Aplicarea pe sol este o solutie atractiva pentru utilizarea namolului de epurare, datorita valorii nutritive ca fertilizant, in scopul accelerarii cresterii culturilor. Cu toate acestea, namolul poate contine agenti patogeni si metale grele, ca poluanti, cu efecte negative asupra sanatatii umane prin acumularea substantelor toxice in sol si de aici in culturi vegetale si la animale. Prin urmare, se impune elaborarea unor metode alternative de gestionare/depozitare/valorificare a namolului in scopul minimizarii impactului asupra mediului.

In practica, reutilizarea namolului in agricultura este supusa unor numeroase constrangeri si restrictii tehnice. In timp ce namolul este generat in statia de epurare pe intreaga perioada a unui an, aplicarea sa in agricultura este limitata la o data sau de doua ori pe an. De asemenea, compozitia namolului trebuie analizata pentru a se verifica incadrarea sa in limitele impuse de legislatie. Calitatea solului trebuie sa fie, de asemenea, conforma cu reglementarile, iar tipul de culturi pentru care este permisa aplicarea namolului ca fertilizant este in egala masura supus limitarilor, conducand la necesitatea unei monitorizari continue.

Namolul poate fi utilizat in agricultura indiferent de continutul de umiditate. Aceasta depinde de distanta dintre zonele agricole si de costul transportului, de echipamentul mecanic agricol de imprastiere si de balanta apei din sol.

Din punct de vedere al acceptarii de catre fermieri trebuie demonstrat ca micro-poluantii prezenti in namol nu afecteaza calitatea culturilor si sanatatea populatiei consumatoare a produselor agricole.

Agricultura in judetul Braila

Agricultura ocupa un rol important in economia judetului Braila. Conform datelor transmise de DADR Braila, din formularul statistic AGR - 2A 2008, rezulta faptul ca, raportat la suprafata totala a judetului, ponderea principala a terenurilor din judetul Braila o detin cele agricole (81,30%), urmate de paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera, (5,86%).

Tabelul nr 7.3.1.1. Tipuri de folosinta a terenurilor in judetul Braila

Tipuri de folosinta

Suprafata

ha

Agricol, din care

  • arabil

Neagricol, din care

  • paduri
  • ape
  • drumuri si cai ferate
  • curti si constructii
  • neproductive

Total

89106

8549

12622

8602

476576

18,70

5,94

6,51

1,79

2,65

1,81

100,00

Din suprafata agricola totala de 387.478 ha, terenul arabil are o pondere de 91,12% (353.087 ha), iar pasunile acopera 7,46% din total. In peisajul agricol al judetului se distinge Insula Mare a Brailei cu o suprafata de 7700 ha, incinta indiguita rezultata prin desecarea vechii Balti a Brailei, teritoriul fiind amenajat cu lucrari complexe de imbunatatiri funciare si reprezinta cea mai mare exploatare agricola din tara.

s

Tabelul nr. 6.7.3.1.2. Suprafata agricola totala la nivelul anului 2008

Tipuri de folosinta

Suprafata

ha

Agricol

  • arabil
  • pasuni
  • vii
  • livezi

91,12

7, 46

1, 25

0, 17

s

In tabelul urmator se prezinta o repartizare a terenurilor pe clase de calitate si de pretabilitate.

Tabelul nr. 6.7.3.1.3.   Incadrarea terenurilor pe clase si tipuri in judetul Braila

Folosinta

Clasa I

Clasa II

Clasa III

Clasa IV

Clasa V

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

ha

% din total folosinta

Arabil

Pajisti

Vii

Livezi

TOTAL

Tabelul nr. 6.7.3.1.4. Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Braila

Nr. crt

Specif.

U.M.

(ha)

Clase de bonitare ale solurilor

I

II

III

IV

V

Total (ha)

Supraf. cartata

Arabil

Pasiune

Vii

Livezi

Total

Se observa o uniformitate structurala si de fertilitate a solurilor, majoritatea acestora facand parte din categoriile de calitate II si III. Aceasta uniformitate structurala si de fertilitate este combinata cu un pH stabil care favorizeza aplicarea namolului.

Din inventarierea efectuata de Statiunea de Cercetare–Dezvoltare Agricola Braila, calitatea solului este afectata de unele restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in deteriorarea caracteristicilor si functiilor solului, respectiv in capacitatea lor bioproductiva, dar si asupra calitatii produselor agricole si a securitatii alimentare.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici edafice etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Factorii mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii solurilor si chiar anularea functiilor acestora.

Restrictiile calitatii solurilor, cu referire la degradare si potentialul productiv redus, se regasesc in urmatoarele grupari de soluri, dupa cum sunt redate in tabelul de mai jos. Procentele sunt calculate fata de suprafata agricola a judetului:

Tabel nr. 7.3.1.5 Restrictii ale calitatii solului

Tip de sol

Slab

Moderat

Puternic

Foarte puternic

Total

ha

ha

ha

ha

ha

Soluri salinizate

Soluri sodizate

Soluri afectate de eroziune

Soluri afectate de relief eolian si textura grosiera

Exces de umiditate

Total

Solurile afectate de eroziune reprezinta un procent redus (0,20%), cauza principala fiind siroirea apelor si utilizarea intensa a sistemelor de irigare. S-au constatat si procese accentuate de deshidratare cu efecte negative asupra solurilor. Ambele procese ar putea reprezenta argumente favorabile cu privire la aplicarea namolului, deoarece aceste fenomene ar putea fi diminuate prin aportul de materie organica continuta in namolul de epurare.

Tabelul nr.7.3.1. Suprafetele cultivate in judetul Braila

Nr.crt

Culturile

Suprafata cultivata

ha

Cereale pentru boabe

Leguminoase pentru boabe

Plante uleioase total

Plante pentru alte industrializari total

Plante medicinale total

Cartofi total

Legume de camp si in solarii

Pepeni verzi

Pepeni galbeni

Plante de nutret total

Plante pentru producerea de seminte

Campuri experimentale

Capsunerii

Sere

Ramas neinsamantat

Potentialul de reutilizare a namolului in agricultura judetului

Limitele permise pentru ca namolul sa fie utilizat in agricultura sunt conform prevederilor Ordinului 344/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura, cu modificarile si completarile ulterioare.

Daca se indeplinesc standardele definite, sistemul agricol al judetului Braila ofera un inalt potential de reutilizare a namolului prin aplicare pe sol, din urmatoarele motive:

Suprafete intinse de teren arabil disponibile;

Calitatea solului (categoriile de soluri) ofera un potential de absorbtie ridicat pentru metale grele, prin prevenirea infiltrarii acestora in zona apelor subterane;

Structura culturilor, suprafete mari fiind utilizate pentru cultivarea plantelor care nu sunt destinate direct consumului uman.

Tabelul urmator prezinta o estimare a suprafetelor agricole pe care ar putea fi aplicata cantitatea totala de namol generata de Statiile de Epurare din proiect, daca se indeplinesc conditiile de calitate impuse de reglementarile mentionate anterior. In conformitate cu acest normativ se poate aplica o cantitate de namol de 5 t substanta uscata/ha intr-un ciclu de 3 ani. Aceasta inseamna ca daca se aplica intreaga cantitate de namol in primul an pe o anumita suprafata de teren agricol, urmeaza o pauza de doi ani fara nici o aplicare, care trebuie respectata. Prin urmare, va trebui sa se ia in considerare o suprafata de trei ori mai mare decat cea calculata. Aplicarea namolului va trebui sa se faca in mod alternativ, in scopul evitarii supradozelor pe suprafetele pe care namolul a fost deja imprastiat.

In perioada 2010-2012, dupa ce Statia de Epurare a municipiului Braila se estimeaza ca va fi in functiune, numai 1600 ha/an (respectiv aprox 4800 ha/an, pentru a respecta ciclul de 3 ani pe aceleasi suprafete de teren) se considera a fi solicitate. Incepand cu anul 2015, dupa finalizarea statiilor de epurare, vor fi necesare 2156 ha/an (respectiv aprox. 6468 ha/an, pentru a respecta ciclul de 3 ani pe aceleasi suprafete de teren).

Cunoscand faptul ca suprafata totala arabila in judet este de 349838 ha, rezulta ca suprafata necesara pentru aplicarea namolului va fi de 1% din suprafata totala disponibila.

Tabel nr. 7.3.2 Estimarea suprafetelor arabile necesare pentru aplicarea namolului

SU

Dupa 2020

Statie Epurare

t/an

ha/an

t/an

ha/an

t/an

ha/an

t/an

ha/an

t/an

ha/an

Braila

Ianca

Faurei

Insuratei

Zone rurale

TOTAL

Calcul rata de aplicare:

5 t/an/ha pt 3 ani x 0.20 s.u. = 25 t/ha

In contrast cu situatia favorabila referitoare la conditiile reutilizarii in agricultura, prezentate anterior, nu exista inca o experienta a fermierilor in utilizarea produselor rezultate din procesele de epurare ale apelor uzate ca fertilizant agricol. Incadrarea namolului in standardele stricte de calitate este esentiala in promovarea lui ca ingrasamant, fiind necesar suportul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila. Constientizarea publicului, campaniile de promovare a tehnicilor de stabilizare a namolului vor fi elemente esentiale pentru a asigura succesul utilizarii namolului in agricultura.

In concluzie, utilizarea namolului de epurare in agricultura judetului Braila se bazeaza pe o serie de conditii si ipoteze, si anume:

Respectarea normelor de calitate a namolului prevazute prin Ordinul 344/2004;

Respectarea calitatii solurilor, precum si a alternantei aplicarii namolului pe diferite suprafete;

Respectarea perioadei de aplicare a namolului, cu cel putin 6 luni inainte de strangerea recoltei

Monitorizarea acumularii de metale grele in solurile pe care s-a aplicat namol de epurare.

6.7.3.3. Compostarea

Compostarea namolului de epurare reprezinta una din alternativele avantajoase de transformare a namolului de epurare in produs vandabil.

Caracteristicile principale ale namolurilor de epurare:

continut scazut de substanta uscata (20-25%);

continut ridicat de azot si raport scazut C:N (13:1);

potential ridicat de descompunere, instabilitate care conduce la emanare de mirosuri;

suprafata specifica mare 1-1,1 t/m3;

porozitate extrem de redusa;

In urma compostarii se obtine un produs:

continut de substanta uscata (40-60%);

raport C/N (30-35:1);

suprafata specifica 0,5-0,6 t/m3 ;

penetrabilitate suficienta a aerului.

Compostarea asigura:

obtinerea unui produs cu continut ridicat de substante humice;

distrugerea agentilor patogeni;

legarea chimica a nutrientilor, de exemplu a azotului in forme neleviabile.

Se aminteste necesitatea:

descompunerii unei parti a substantelor organice;

evaporarea unei importante cantitati de apa;

utilizarea unor materiale adjuvante de “structura”.

Tehnologia de compostare necesita:

alimentarea cu oxigen pentru desfasurarea descompunerii biologice si antrenarea vaporilor de apa;

evitarea formarii condensului;

cantitatea corespunzatoare de material structural.

Capacitatea anuala ,pentru anul 2014, 50% din cantitatea eliminate din S E a Municipiului Braila

γ (t/m3)

Cantitate (t) 80% apa

Volum (m3)

Namol

Material de structura

Total

Caracteristicile produsului (anual)

20256 (t)  24404(m3) 0,83 t/m3

Elementele principale ale instalatiei (in comun cu fractiunea organica a deseului urban):

omogenizator/dozator/maruntitor;

banda transportatoare;

spatiu inchis pentru descompunere;

spatiu de finisare;

depozitare / ambalare produs finit.

Platforma va fi prevazuta si cu o instalatie de tratare a levigatului provenit din continutul de apa a namolului si din transformarile endogene si exogene.

Ca material de structura se va folosi deseul vegetal din intretinerea unor spatii verzi – parcuri, gradini, cimitire etc. completat in caz de nevoie cu paie.

Compostul se va utiliza ca agent de regenerare-recultivare in arii, straturi si cantitati care se vor stabili de catre organele competente.

Se impune analiza costului transportului:

de namol brut,

de material structural,

de compost.

Compostarea namolului de la gospodarii (fose septice) si de la statiile de epurare municipale se poate realiza numai daca compozitia acestuia este conform cu OM 344/2004.

Costuri de productie: Capacitatile statiilor variaza mult, de la statii mici cu 500 t/an pana la intrari de 70.000 t/an. Costul pe tona de deseuri intrate variaza intre 15 si 75 Euro/t sau, respectiv, 30-45 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul ca este cu mult peste costurile din Romania. In consecinta, sunt recomandate statii de compostare in spatii deschise, mai ieftine, in zone unde terenul nu este asa scump.

Tabel nr. 6.7.3.3. Costul productiei de compost (compostare inchisa)

Capacitate

Investitie

Costul de capital

Costuri fixe

Costuri variabile

Costuri pe tona de intrari €/t

Cost / t de compost €/t

Autoritatile locale din aria Proiectului si-au aratat interesul pentru investitii in statii de compostare a namolului. PRGD Regiunea Sud-Est (2007) mentioneaza faptul ca in judetul Braila sunt prevazute 5 statii de compostare a deseurilor biodegradabile. Una dintre aceste statii, cea de la Ianca, a fost deja realizata. Orasul Ianca dispune astfel de prima statie de compostare pentru deseuri biodegradabile din Braila si cea de-a doua realizata la nivel national. Obiectivul, care are drept scop rezolvarea problemei depozitarii necontrolate a gunoiului de grajd din Ianca si din satele arondate, a costat 762.450 euro, din care 682.450 euro a fost contributia Uniunii Europene, iar restul sumei a fost asigurata de la bugetul orasului Ianca. Prin construirea acestei statii se urmareste transformarea in ingrasamant agricol a gunoiului de grajd provenit din gospodariile orasului Ianca si ale localitatilor arondate, respectiv Perisoru, Berlescu, Tarlele Filiu, Oprisenesti si Plopu. Deseurile biodegradabile se colecteaza de la taranii care cresc animale si se depoziteaza pe o platforma betonata, cu capacitatea de 17.000 metri cubi.

Dupa ce sunt tinute la uscat sase luni, acestea se transforma in ingrasamant natural (5000 tone mranita) si sunt vandute fermierilor interesati sa isi fertilizeze terenurile agricole. Directia Serviciilor Publice Ianca este administratorul statiei de compostare. Instalatia functioneaza pe baze comerciale, crescatorii de animale care beneficiaza de serviciile de colectare a gunoiului de grajd platind o taxa cuprinsa intre 0,45 – 5,42 lei/cap de animal.

Un alt proiect finantat de UE prin Programul PHARE 2005 – “Implementarea unui sistem de management al deseurilor in orasul Insuratei si satele componente” – se deruleaza in orasul Insuratei. Acesta consta in construirea unei statii de compost a deseurilor biodegradabile, amplasarea a 20 puncte de colectare a deseurilor si infiintarea serviciului local de salubrizare. Termenul de finalizare este 31 august 2009.

Namolul poate fi compostat separat sau impreuna cu fractia organica din deseurile municipale solide, pentru a obtine un compost de calitate uniforma, dupa cum s-a prezentat in paragrafele anterioare. Avand in vedere aceste consideratii, precum si costurile ridicate pe care le implica procesul de compostare, se apreciaza ca investitiile de compostare pentru namol separat nu vor putea fi realizate pe termen scurt sau mediu. Totusi, depozitele ecologice noi, respectiv depozitul regional de la Ianca (estimat a fi realizat in 2010), vor oferi capacitati de tratare a fractiunilor biodegradabile colectate selectiv.

In concluzie, in judetul Braila compostarea reprezinta o optiune reala pentru namolurile din judet.

Reutilizarea in reimpadurire (suprafata de padure potrivita pentru reutilizarea namolului)

Ca si in cazul aplicarii in agricultura, namolul continand in principal humus poate fi utilizat pentru crearea unui nou strat de humus pentru arbori si arboret. Aceasta alternativa ca utilizare a namolului in silvicultura este o solutie fezabila. Totusi, in cazul judetului Braila trebuie sa se in in consideratie faptul sa suprafata impadurita este redusa. Aceasta ocupa o suprafata de 5,94% din suprafata totala a judetului. Conform PLAM (2004) exista, de asemenea, si soluri erodate care vor trebui reimpadurite.

Saraturarea, respectiv salinizarea si solonetizarea au ca efect de asemenea degradarea rapida a solului. La nivelul judetului Braila suprafetele de sol erodate din cauza saraturarii se cifreaza la 464 ha.

Au fost inventariate terenurile degradate care pot fi ameliorate prin lucrari de impadurire.

Tinand cont de aceste date, se considera ca solutia reimpaduririi poate fi luata in considerare ca o optiune punctuala si nu ca o solutie pe scara extinsa. O astfel de decizie va trebui analizata impreuna cu autoritatile de mediu, OSPA (Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice) Braila, DADR Braila, precum si cu ocoalele silvice, in scopul definirii arealelor potrivite pentru folosirea namolului la impaduriri.

Reducere termica (incinerare/co-incinerare)

Consideratii generale

Incinerarea este privita ca alternativa pentru eliminarea namolului, reprezentand pe plan mondial aprox. 15% din totalul cantitatii de namol tratat. Mai mult, exista o tendinta de crestere, datorata in principal restrictiilor impuse altor variante de eliminare finala, chiar daca emisiile de la incineratoare au limite stricte reglementate de Directiva 89/369/EEC si transpunerea in legislatia romaneasca.

Exista mai multe tehnici utilizate pentru incinerarea namolului (mono-incinerare, co-incinerare, etc.), avand efect distrugerea poluantilor, in paralel cu recuperarea de energie. Incinerarea este un mod eficient de eliminare finala a namolului.

Prin incinerare, cantitatea de substanta uscata se reduce semnificativ, in timp ce se recupereaza energie si procedeul nefiind sensibil la variatiile de compozitie ale namolului inclusiv ale poluantilor. Totusi, incineratoarele produc gaze si cenusa si care contin diferite tipuri de substante chimice (CO2, Nox, praf, etc.), iar cea mai toxica componenta o reprezinta dioxinele. Gazele sunt filtrate inainte de a fi eliberate in atmosfera, iar cenusa rezultata poate fi depozitata in depozitele de deseuri sau utilizata ca material de constructie. Incinerarea poate avea loc in cuptoare special construite sau in instalatii existente fie destinate deseurilor, fie cu alte destinatii (de exemplu fabricarea cimentului).

In cazul incinerarii, investitia initiala poate fi mare, iar costurile de operare sunt, de asemenea, mari. Prin urmare, incinerarea nu este suportabila in cazul comunitatilor mici, si aceasta solutie nu este privita ca o solutie durabila, dar poate reprezenta o solutie pentru cazuri particulare, locale.

Potentialul de incinerare al namolului in judetul Braila

Asa cum se observa si din referintele anterioare, compania Lafarge Cement are o experienta solida in valorificarea prin co-incinerare a namolurilor de epurare. In Romania, aceasta companie, prin fabrica sa de ciment amplasata in Medgidia, Judetul Constanta, detine Autorizatie de Mediu eliberata de APM Galati pentru a incinera namolul rezultat din Statiile de epurare.

Fabricile de ciment Hoghiz (judetul Brasov) si Medgidia (judetul Constanta) accepta deja cantitati considerabile de deseuri (anvelope uzate, uleiuri uzate, deseuri chimice periculoase, etc) pentru a fi distruse prin incinerare, cantitatile ridicandu-se la cca. 50.000 t/an. Se poate declara faptul ca Lafarge Romania este interesata sa-si extinda gama de deseuri acceptate la co-incinerare si cu namolurile de epurare, prin urmare solutia incinerarii poate fi considerata o solutie pentru mai tarziu.

Distanta de transport intre municipiul Braila si Fabrica de la Medgidia este de 164 Km, iar de la celelalte localitati (Ianca, Faurei, Insuratei) pana la Medgidia este tot intre 150-170 Km. Se considera ca o distanta mai mare de 200 Km conduce la costuri de transport care limiteaza utilizarea solutiei de co-incinerare.

6.7.6. Alte tipuri de reutilizare (de ex. utilizarea namolului pentru recultivarea terenurilor sau produse specifice)

In zonele degradate, cum ar fi fostele exploatatii miniere, depozite de deseuri, situri industriale contaminate, dupa decontaminarea obligatorie a acestora, in scopul revitalizarii terenului va fi necesar un aport substantial de azot si materii organice pentru a restabili stratul de sol de baza pentru plante. In aceste zone namolul de epurare poate fi utilizat in cantitati care sa depaseasca limita agronomica. In astfel de cazuri namolul este de obicei aplicat o singura data, iar apoi se face insamantarea. Din cauza solubilitatii mari a nitratilor, care reprezinta componenta nutritiva principala atat pentru namol, cat si pentru fertilizantii chimici, namolul aplicat in acest mod prezinta potential de contaminat al apelor subterane cu nitrati, daca nu este gestionat corespunzator.

Prin urmare, ori de cate ori namolul trebuie aplicat in cantitati mai mari decat cele acceptate din punct de vedere agronomic, este necesara aprobarea autoritatilor de mediu. In prezent nu exista reglementari nationale care sa definesca parametri de calitate pentru aceasta situatie. Din acest motiv, va trebui studiat cu atentie impactul asupra factorilor de mediu al unei astfel de solutii, precum si analiza de risc fata de mediu si sanatatea populatiei.

In prezent nu s-a identificat un proiect specific pentru a se putea avea in vedere solutia de aplicare a namolului pe terenuri degradate, ca optiune viabila pentru reciclarea namolului de epurare din judetul Braila.

Alternative strategice de eliminare a namolului

Exista patru tipuri de namol

lichid separat si colectat, in trecut imprastiat pe teren;

turte de namol netratat: dezhitratat;

namol tratat conventional fermentare duce la o reducere a continututlui microbiologic d eapproximativ 99%;

tratare intensificata dupa o tratare intensa energetica (uscare, neutralizat cu var) reducere 99.9999% a coliformilor si inlaturarea agentilor.

Succesiunea ctivitatilor privind managmentului deseurilor:

generarea deseurilor trebuie prevenita sau redusa la sursa pe cat de mult posibil ;

acolo unde generarea deseurilor nu poate fi prevenita, materialele sau produsele trebuie refolosite;

apa trebuie reciclata;

energia trebuie recuperata;

depozitarea controlata in gropi ecologice.

Namolul va fi utilizat:

pe terenuri agricole;

in activitati neagricole:

imbunatatiri funciare;

impaduriri.

Matricea de siguranta a namolului: pentru cresterea sigurantei impotriva transferului de agenti patogeni din namol in lantul trofic:

se pot folosi numai namolul tratat conventional sau prin intensificare a fermentarii.

se defineste perioada dintre aplicarea namolului si recoltare.

definitii ale standardelor de tratare si control.

Strategie: fiecare Operator Regional va implementa o strategie regionala coerenta la nivelul intregii zone a serviciilor bazata pe variatii georgrafice, topografice, demografice, de clima. Se evaluaza oportunitatea infiintarii unei banci d eterenuri- prin cuantificarea tereneurilor maximum disposnibileunde pot fi depozitate namolurile luand in consideratie:

zonele cu terenuri adecvate;

tipurile de recolte;

necesitatile de nutrienti pentru recolte;

aplicarea restrictiilor pentru nitrati si fosfati;

acceptarea vulnerabila prin suspiciune publica;

Alte optiuni importante care vor fi luate in consideratie:

reciclarea pe terenuri/ regenerarea solurilor:

imbunatatirea calitatii solurilor,

incurajarea utilizarii terenurilor anterior dezvoltate sau vacante;

reutilizarea namolurilor.

energie, cu probleme cauzate de poluarea atmosferica prin emisiile de gaze – incinerare sau coincinerare;

depozitare in gropi ecologice – interzisa sau conforma cu cerintele de mediu privind:

mirosurile,

probleme de stabilitate create terenurilor,

posibili compusi organici mobili cu impact asupra terenurilor si /sau a calitatii apei de suprafata.

Strategie:  

- durabila,

- benefica,

- eficienta din punct d evedere al costurilor.

Namolul – optiuni de eliminare finala:

utilizare agricola in forma deshidratata;

utilizarea in scopuri de recultivare sub forma deshidratata;

incinerare (in incineratoare dedicate sau in centrale termice cu huila sau cuptoare e ciment);

utilizare in agricultura sub forma de compost;

utilizare in recultivari sub forma de compost;

piroliza – gazeificare cu producere de energie termica si electrica.

Avantajele pirolizei:

o      procedeul susceptibil a fi aplicat descentralizat;

o      procedeu ce se poate aplica in comun cu alte deseuri (anvelope, materiale plastice, deseu organic-urban dupa separare) – co-piroliza;

o      reducerea drastica a volumului;

o      cheltuieli de transport redus.

Schema tehnologica principala este prezentata mai jos:

Continutul de substanta uscata recomandabila namolului deshidratat -- 25-30%.

Continutul de substanta uscata dupa uscare -- 60%.

Energia produsa

0,325 kw/kg s.u. namol;

3000 kwh/kg s.u. namol.

Utilizarea agricola:

namol fermentat deshidratat si pasteurizat, cu 26-28 % continut de substanta uscata, se depoziteaza in zona de utilizare si se utilizeaza dupa prescriptii agronomice (perioada, tip de cultura, doze). Restrictii: distanta 300 m de zone locuite, protectia surselor de apa, zone carsto-dolomitice care determina restrictii suplimentare, nivelul apei subterane – masuratori in ultimii 5 ani, morfologia terenului, inclusiv panta, interzisa utilizarea in pajisti si pasuni, zone inundabile, zone de protectie a naturii.

utilizarea compostului, in agricultura, in respect cu temerile si retinerea populatiei, cu avantajul contributiei substantelor humice si al prezentei de azot ( 5%) si de fosfor (

Alte utilizari

utilizari termice: factorul restrictiv principal este continutul de apa; Prelucrarea namolului pentru stabilizare conduce la reducerea continutului de subtanta organica cu putere calorica mare (carbohidrati 10-15%, grasimi 10-30% si albumine 20-30%).

In centrale termice se considera ca un continut de minim 60% substanta uscata permite utilizarea namolului ca adaos in cuptoarele de ciment. Umiditatea optima pentru aceasta utilizare este considerata de 10%. In fabricarea cimentului, la temperature de 1450 OC in amestecul de piatra de var si cu adaos de sulfat de calciu prin macinarea clincherului se obtine cimentul. S-a demonstrat ca prezenta namolului de epurare asigura o utilizare de peste 97,5% a componentelor sale. De asemenea metalele grele se leaga chimic in topitura de oxizi.

Arderea namolului in centrale termice pe baza de carbune

Se utilizeaza in special in centralele termice pe baza de carbune brun, unde se impune si monitorizarea si purificarea gazelor de ardere, instalatiile moderne fiind prevazute cu astfel de instalatii. Din acest punct de vedere arederea in comun carbune-namol nu ridica probleme ecologice noi sau speciale.

Pentru o serie de variante de depozitare, utilizare si transport, uscarea termica poate fi un procedeu recomandat. Capacitatea uscatorului se stabileste dupa cantitatea care se impune a fi uscata, dar si pe baza unor surse energetice disponibile pe teritoriul statiei de epurare. Ca variante tehnologice pentru utilizarea apelor de racire si a uleiului recirculat la utilizarea motoarelor Diesel se pot aminti in primul rand uscatoarele tip banda, aplicabile namolului fermentat si deshidratat. Utilizandu-se apa calda de la racirea motoarelor Diesel si uleiul cald de la racirea gazelor de ardere se obtine aer cald in urma schimbului termic avand temperatura minima de 80OC. Uscatorul banda functioneaza sub vacuum slab, evitandu-se degajarile de mirosuri, aerul racit se purifica prin trecere prin biofiltre. Umiditatea finala a namolului este mai mica de 90%.

In acest fel se poate analiza o solutie flexibila in care ambele variante se aplica.

Raportul dintre cele doua variante se schimba in timp consecinta a modificarilor din structura aglomeratiei si a evolutiei cantitatii de apa uzata.

Din punct de vedere al transportului – raportul dintre cantitatea de namol cu 25-27% s.u. (uneori chiar 20-22%) fata de cel cu 50% este de 2,5 ori mai mare. Uscarea suplimentara nu se justifica prin economii de transport, ci doar prin pasteurizarea materialului.

Evaluarea si compararea alternativelor de gestionare a namolului

Un sumar al alternativelor de eliminare finala si/sau reutilizare a namolului de epurare este prezentat in tabelul de mai jos.

Tabel nr. 6.8.1.1. Rezumatul alternativelor de valorificare a namolului de epurare

Solutie

Detalii

Depozitare la depozitul ecologic de deseuri

Depozitarea namolului de epurare stabilizat anaerob si deshidratat

Reutilizare prin aplicare pe teren

Reutilizarea in agricultura a namolului deshidratat (fermentare anaeroba)

Reutilizarea prin compostare

Reutilizarea namolului deshidratat la ameliorarea solului degradat

Reutilizarea namolului deshidratat in silvicultura

Incinerare

Incinerarea namolului de epurare

Coincinerarea namolului de epurare

In continuare se prezinta optiunile de depozitare/re-utilizare a namolului si impactul fiecareia dintre aceste solutii fata de mediu si sanatatea populatiei.

Tabelul nr. 6.8.1.2. Impactul solutiilor de eliminare a namolului asupra mediului si sanatatii si constrangerile legislative

Solutii

Emisii

Impact

Constrangeri legale

Depozitare la depozitul ecologic de deseuri

Emisii in aer ale gazelor din depozit

Sanatatea umana (direct si indirect)

Degradarea ecosistemelor

Schimbarea climatului

Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor

HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor

acceptarea pe depozitele de deseuri conforme numai a namolului stabilizat;

inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme (2009);

reducere cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate cu 75% pana in 2010;

sistarea depozitarii pe depozitele neconforme din zonele rurale

Emisii de levigat in sol

Sanatatea umana

Reducerea microorganismelor din sol

Scaderea calitatii apei subterane

Emisii de levigat tratat sau netratat in apa

Sanatatea umana (direct si indirect)

Degradarea ecosistemelor

Scaderea calitatii apei de suprafata

Zgomot, miros, aspect vizual neplacut

Acceptare sociala

Anxietate publica

Incinerare

Productie de energie

Emisii de poluanti dislocate in aer

Directiva 2000/76/EC privind incinerarea deseurilor

Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind incinerarea deseurilor modificata si completata de Hotararea de Guvern nr.268/2005

Ordinul Ministrului Mediului  si Gospodaririi Apelor nr.756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor

- capacitate calorica a namolului > 6000 Kj/Kg;

- acceptul fabricilor de ciment pentru co-incinerare;

Emisie de poluanti in aer prin cosul de fum

Sanatatea umana (direct si indirect)

Degradarea ecosistemelor

Schimbarea climatului

Degradarea cladirilor

Emisii de ape uzate in apa de suprafata

Sanatatea umana

Scaderea calitatii apei de suprafata

Emisii de levigat in sol (depozitare cenusa)

Sanatatea umana

Reducerea microorganismelor din sol

Scaderea calitatii apei subterane

Emisii de levigat in apa (depozitare cenusa)

Sanatatea umana (direct si indirect)

Scaderea calitatii apei de suprafata

Aspect vizual neplacut

Acceptare sociala

Anxietate publica

Reutilizare prin aplicare pe teren

Volatilizare poluanti in aer

Sanatatea umana (direct si indirect)

Degradarea ecosistemelor

Directiva nr. 86/278/EEC privind protectia mediului, in principal a solului, atunci cand namolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit in agricultura;

Ordin ministerial nr. 344/2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protectia mediului, in principal a solului, atunci cand namolul provenit di epurarea apelor uzate este folosit in agricultura

- Pe parcursul a 3 ani, cantitatea de namol care va fi folosita la ferme nu ar trebui sa depaseasca 5 t de substanta uscata pe hectar, daca probele de sol nu vor depasi pragurile stabilite prin Ordinului 344/2004

Emisii de poluanti in apa de suprafata

Scaderea calitatii apei de suprafata

Sanatatea umana (direct si indirect)

Emisii de poluanti in sol

Sanatatea umana (direct si indirect)

Scaderea valorii solului

Scaderea productiei culturilor*

Sanatatea septelului (direct si indirect)*

Scaderea calitatii apei subterane

Degradarea ecosistemului

Reducerea microorganismelor din sol

Miros

Acceptare sociala

Anxietate publica

Transport (toate solutiile)

Emisie de gaze

Schimbarea climatului

Sanatatea umana

Degradarea sistemelor

Degradarea cladirilor

ORDIN Nr. 986/2.188/821

pentru modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului

agriculturii, padurilor, apelor si mediului, al ministrului

transporturilor, constructiilor si turismului si al ministrului

economiei si comertului nr. 2/211/118/2004 pentru aprobarea

Procedurii de reglementare si control al transportului

deseurilor pe teritoriul Romaniei

Zgomot, trafic rutier

Acceptare sociala

Tabelul nr. 6.8.1.3. Capacitati actuale si viitoare de depozitare:

Nume depozit

Suprafata proiectata (ha)

Suprafata ocupata (ha)

Capacitate proiectata (m3)

Volum deseuri depozitat (m3)

Capacitate libera (m3)

Volum deseuri depozitat anual (m3)

Volum disponibil (m3)

Volum disponibil (m3)

Volum disponibil (m3)

An estimat sistare depozit

Depozit Ianca

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 1

Depozit Faurei

Depozit regional Ianca

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 2

Depozit conform Braila - Tracon, Muchea

celula 3

TOTAL

* Estimarea consultantului pe baza indicelui de crestere a cantitatii de deseuri generate = 0.008, conform PRGD (2007)

Cantitatile de namol generate estimate pentru perioada proiectului atat in zona urbana cat si in zona rurala vor fi de aprox. 825.000 t, cu o productie de aprox. 50.000 t/an namol cu 20% continut de s.u.

Namolul depozitat in depozitul de deseuri municipale cu costuri minime pe metrul cub de namol tratat, fara a cauza probleme importante. Cu costuri anuale suplimentare pentru controlul contaminarii apei subterane si poate fi considerata ca o solutie acceptabila pe termen scurt si mediu. Consideratiile referitoare la proiectele de depozite de deseuri menajere din judet, prezentate anterior, demonstreaza ca exista capacitate suficienta pentru depozitarea namolului pe viitoarele depozite din judet.

Specificul situatiei din judetul Braila consta in aceea ca Statia de Epurare a municipiului Braila va deveni operationala din 2010-2011, iar depozitul ecologic regional (investitie noua) este prevazut sa intre in functiune tot din 2010. In plus, exista deja capacitate de depozitare disponibila pe depozitul de la Muchea (TRACON) a carui dezvoltare cu celula 2 este, de asemena, prevazuta pentru perioada 2011-2012. Acest depozit poate reprezenta solutia tampon de depozitare a namolului generat de Statiile de Epurare din orasele Ianca, Faurei si Insuratei, operationale in prezent, dar in curs de reabilitare prin prezentul proiect. Cantitatile rezultate in prezent sunt mici si provin exclusiv din treapta de epurare mecanica. Se face referire la acest depozit deoarece anul 2009 reprezinta anul de inchidere a depozitului neecologic de la Ianca, precum si a depozitelor de deseuri neconforme din zona rurala.

Dupa cum s-a subliniat, namolul este in principiu un fertilizator organic foarte bun. Poate fi utilizat in agricultura, silvicultura sau gradinarit, in forma lichida sau solida, dupa stabilizare aeroba si anaeroba.

Pana acum nu a existat un management al namolului, cu exceptia depozitarii lui la halda de deseuri din localitatea in care se afla statia de epurare. In acelasi timp, cea mai mare aglomerare a judetului, municipiul Braila, nu exploateaza o statie de epurare, apele uzate provenite din reteaua de canalizare oraseneasca fiind in evacuate fara epurare in fluviul Dunarea.

Estimarile efectuate indica posibilitatea reutilizarii namolului in agricultura, in judetul Braila, chiar si cu respectarea constrangerilor legate de alternarea terenurilor pe care se aplica. De asemenea, tinand cont de existenta terenurilor degradate prin saraturare, se recomanda si folosirea namolului ca amendament.

Compostarea este o varianta de tratare care depinde de strategia de promovare a produsului obtinut. S-a observat, un anume interes fermierilor din zona pentru utilizarea compostului rezultat din deseurile verzi, dejectiile animaliere, dovada fiind investitia nou realizata in orasul Ianca, precum si investitiile similare, aflate in faza de proiect.

Pe masura ce sunt disponibile suprafete pentru reimpaduriri, dar si capacitatile de producere a compostului, produsul rezultat din compostarea namolului trebuie sa fie analizat in scopul determinarii caracterisiticilor sale.

Alternativa incinerarii poate fi respinsa din motive economice si de mediu. Totusi se recomanda investigarea posibilitatii de utilizare a namolului ca si combustibil primar pentru fabrica de ciment de la Medgidia, unde exista oarecare interes in acest sens. In acest caz, rezultatele analizei namolului trebuie sa fie prezentate, mai mult chiar anumite teste de combustie ar trebui executate. Utilizarea sa la fabricile de ciment va fi rezultatul unor negocieri.

Tabelul nr. 6.8.1.4 Directii de valorificare

Solutie

(circuit)

Detalii

Viabilitatea solutiei selectate

Depozitare la depozitul ecologic de deseuri

Depozitarea namolului de epurare stabilizat aerob si anaerob, deshidratat

DA

Reutilizare prin aplicare pe teren

Reutilizarea in agricultura a namolului deshidratat (stabilizat aerob si anaerob)

DA, cu conditii

Reutilizarea prin compostare

Pe termen lung; compostul din dejectii animaliere este utilizat de fermieri, instalatii disponibile sau in proiect;

depozitele ecologice sunt prevazute cu statii de compostare

Reutilizarea namolului deshidratat la ameliorarea solului degradat

Proiecte specifice, cantitati reduse de namol; solutie pe termen lung

Reutilizarea namolului deshidratat in silvicultura

Proiecte specifice, cantitati reduse de namol; solutie pe termen lung

Incinerare

Incinerarea namolului de epurare

Cost ridicat (investitie si operare)

Coincinerarea namolului de epurare

Cost ridicat, posibila in fabricile de ciment; solutie pe termen lung

Din directiile enumerate mai sus se recomanda scenariile pentru depozitarea/re-utilizarea namolului de epurare generat de statii de Epurare existente sau viitoare in judetul Braila sunt urmatoarele:

Tabelul nr. 6.8.1.5. Scenarii propuse pentru gestionarea namolului; Recomandari

Nr.

Scenariul propus

Conditii necesare

Depozitare pe depozitul ecologic de deseuri

Respectarea prevederilor legislative

Acceptul operatorului depozitului

Obtinerea autorizatiei din partea autoritatilor de mediu

Reutilizare in agricultura

Negocierea cu fermierii

Stocare temporara in asteptarea reutilizarii

Testarea prealabila a namolului; studii pedologice

Monitorizarea in timp a acumularii de metale grele in sol

Obtinerea autorizatiei din partea autoritatilor de mediu

Depozitare + reutilizare in agricultura

Respectarea prevederilor legislative

Negocierea cu fermierii

Selectarea suprafetelor arabile conform cu normele in vigoare

Testarea prealabila a namolului; studii pedologice

Monitorizarea in timp a acumularii de metale grele in sol

Obtinerea autorizatiei din partea autoritatilor de mediu

Plan de actiune pentru asigurarea viabilitatii masurilor selectate

Depozitarea Focnamolului pe depozitul ecologic de deseuri

Namolul va fi transportat la unul din depozitele regionale de deseuri, cel situat langa orasul Ianca, sau la depozitul ecologic de la Muchea (Tracon).

Namolul poate fi depozitat odata cu indeplinirea urmatoarelor actiuni:

Semnarea unui contract pentru acceptarea namolului cu operatorul depozitului de deseuri;

Obtinerea autorizatiei de depozitare de la autoritatile de mediu;

Monitorizarea permanenta a compozitiei namolului;

Respectarea regulilor impuse de operatorul depozitului de deseuri;

Obtinerea permiselor prevazute de lege referitoare la transportul namolului.

6.8.2.2. Reutilizarea namolului in agricultura

In cadrul strategiei de valorificare a namolurilor, se impune executarea unui studiu privind utilizarea namolului in agricultura si silvicultura (namol deshidratat sau sub forma de compost). Aceasta va fi implementata dupa reabilitarea Statiilor de Epurare existente.

Capacitatea disponibila de stocare in cadrul statiei de epurare, precum si a depozitelor de deseuri ecologice estimata pe termen mediu este considerata suficienta pentru stocarea namolului format in Statia de epurare a Municipiului Braila, in vederea finalizarii solutiile de utilizare a namolului in agricultura. Namolul va fi deshidratat pe paturi de uscare si se estimeaza un continut final de 50-55% substanta uscata.

Strategia de utilizare a namolului se desfasoara:

Faza I:

a)     Evaluarea productiei de namol si a caracteristicile acestuia,

b)     Evaluarea potentialului agricol local pe baza studiilor pedologice, interesat sa accepte aplicarea pe sol a namolului.

Faza II:

c)     Realizarea unui Program Pilot in cooperare cu Operatorul Regional si cu specialistii din agricultura,

d)     Evaluarea rezultatelor obtinute.

Faza III:

e)     Proiectarea sistemului de recuperare pe termen lung si a conceptului de implementare privind utilizarea namolului in agricultura, incluzand transportul, optiunea tehnologica, controlul calitatii namolului, monitorizarea solului, aspecte organizatorice, institutionale si comerciale;

f)      Pregatirea liniilor directoare de protectia mediului la reutilizarea in agricultura a namolului.

In concordanta cu legislatia, prima etapa ar avea urmatoarele directii de actiune:

Identificarea incarcarii statiilor de epurare in special in ceea ce priveste continutul de nutrienti, metale grele si alti compusi toxici;

Evaluarea compozitiei chimice a namolului acordind o atentie speciala asupra evolutiei prezente si viitoare;

Evaluarea calitatii namolului generat in Statiile de Epurare acordand o atentie speciala conformarii cu Directiva 86/278/EEC si Ordinul 344/2004 si cu referire la dezvoltarea viitoare a acestor regulamente;

Evaluarea echipamentului si a capacitatii laboratoarelor proprii ale Operatorului Regional pentru monitorizarea calitatii namolului generat in SE;

In paralel trebuie identificate laboratoarele care indeplinesc toate conditiile pentru o analiza edificatoare a namolurilor separate;

Identificarea zonelor agricole, terenurilor degradate destinate reimpaduririlor, pretabile pentru utilizarea namolului si totodata a zonelor sensibile din punct de vedere geologic si hidrogeologic in care utilizarea namolului nu este recomandata,

Estimarea riscurilor ecologice (poluarea apelor subterane, poluarea apelor de suprafata, acumularea de metale grele in straturile adinci ale solului, procese de eutrofizare etc);

Identificarea si evaluarea potentialului local de incinerare si compostare, ca solutii combinate cu reutilizarea namolului in agricultura;

Prezentarea rezultatelor reprezentantilor Consiliului Judetean/Local.

Tinand cont de faptul ca in judet nu exista o experienta anterioara in utilizarea namolului in agricultura vor trebui luate in considerare urmatoarele recomandari:

Stabilirea unei relatie de colaborare cu institutiile relevante (de ex. Directia pentru Agriculltura si Dezvoltare Rurala, Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice);

Demararea unei campanii de informare a fermierilor;

Mentinerea dialogului cu fermierii pentru monitorizarea efectelor aplicarii namolului pe sol;

Angajarea de personal cu experienta in aplicarea namolului pe sol;

Analizarea solurilor inainte de a incepe aplicarea namolului.

Incinerarea namolului la fabrica de ciment

In cazul in care compozitia namolului nu corespunde cerintelor legale si nici una din variantele prezentate nu constituie o solutie acceptabila, incinerarea sau co-incinerarea namolului poate fi luata in consideratie. Este posibil ca, pe termen lung, cand fabricile de ciment isi vor perfectiona tehnologia, arzatoarele de la cuptoarele de ciment, co-incinerarea namolului sa devina o solutie pe scara extinsa.

Varianta co-incinerarii la fabrica de ciment de la Medgidia poate fi abordabila numai in cazul in care compozitia chimica a namolului nu va permite utilizarea lui in agricultura sau depozitarea la depozitul ecologic de deseuri.

Costuri de depozitare a namolului

In capitolele anterioare au fost identificate optiunile posibile de prelucrare a namolurilor din statiile de epurare si au fost verificate sub aspectul conformarii cu legislatia existenta, al impactului asupra mediului si al fezabilitatii, in conditiile specifice ale judetului Braila

Pe baza acestor rezultate a fost elaborata Analiza de cost, sub forma a 3 scenarii, care furnizeaza elemente de decizie in dezvoltarea strategiei de gestionare a namolului pentru judetul Braila.

Cele trei scenarii propuse sunt urmatoarele:

S1: Depozitarea a namolului in depozitele ecologice (intreaga cantitate)

S2: Reutilizarea in agricultura (intreaga cantitate)

S3: Depozitare pe depozit ecologic + reutilizare in agricultura

In functie de diferitele solutii de gestionare a namolului costurile pot varia foarte mult. Urmatoarele componente sunt utilizate pentru determinarea costurilor:

Distante de transport:

SE Braila – depozit ecologic deseuri Ianca = 48 Km

SE Braila – Depozit ecologic deseuri Muchea (Tracon) = 14 Km

SE Ianca – Depozit ecologic Ianca = 2 Km

SE Insuratei – Depzoit ecologic Ianca = 30 Km

SE Faurei – Depzoit ecologic Ianca = 19 Km

SE Braila – fabrica de ciment Medgidia = 164 Km

SE Faurei – fabrica de ciment Medgidia = 156 Km

SE Insuratei – fabrica de ciment Medgidia = 168 km

Costuri medii pentru prelucrarea namolurilor din SE in Romania

Transport

Imprastiere

Compost

Incinerare

Depozitare

Conform Ministerul Mediului

Conform Consultant

€/t s.u.

€/t

Minim

Maxim

Tariful la depozitul de deseuri (in prezent = 30,81 lei)

S1: Depozitarea a namolului pe depozitele ecologice (intreaga cantitate)

Aspectele legislative referitoare la acceptarea namolului pe depozitul ecologic au fost prezentate in capitolele anterioare. De asemenea, s-a aratat faptul ca in prezent exista o capacitate limitata pentru eliminarea namolului prin depozitare. Aceasta capacitate devine suficienta incepand cu anul 2013, cand va deveni operational centrul de management integrat al deseurilor menajere de la Haret.

Din acest motiv, solutia de depozitare este recomandata numai ca solutie pe o perioada scurta si medie de timp. Oricum, namolul nu va fi depozitat decat dupa stabilizare si deshidratare.

Costurile pentru solutia de depozitare includ elementele urmatoare:

a.      transport;

b.     stabilizare namol (compostare)

c.      depozitare

S2: Reutilizarea in agricultura (intreaga cantitate)

Reutilizarea namolului in agricultura se poate realiza in concordanta cu reglementarile prevazute de Ordinul 344/2004. Suprafata agricola a judetului Braila confera aplicabilitate si durabilitate acestei solutii.

Calculele de costuri pentru reutilizarea in agricultura cuprind urmatoarele elemente:

  1. transport;
  2. imprastiere pe sol;
  3. testare sol si testare namol;
  4. investitii pentru tehnologii de imprastiere.

S3: Depozitare pe depozit ecologic + reutilizare in agricultura

Aceasta varianta este recomandata pentru ca este si cea mai realista, tinand cont de situatia dezvoltarii infrastructurii de canalizare si epurare a apelor uzate in zona urbana si in zona rurala. De asemenea, este solutia cu cele mai mari sanse de reusita daca se ia in considerare faptul ca namolul nu poate fi aplicat pe sol decat in perioadele in care culturile pot beneficia de nutrientii continuti in namol, precum si de alternanta obligatorie a culturilor si restrictiile de aplicare impuse de acumularea metalelor grele in sol.

S3 are la baza urmatoarele consideratii:

  1. namolul generat la Statia de Epurare a Municipiului Braila, va fi utilizat in cantitati crescande in agricultura, ajungand pana la 50% din cantitatea de namol generata dupa 2020, va fi aplicat in agricultura; cantitatea este limitata, deoarece aplicarea pe sol se poate face numai in anumite perioade ale anului (martie – mai si august – noiembrie); se vor lua in consideratie si capacitatile de stocare temporara a namolului; restul de 50% din namolul generat la Statia de Epurare Braila va fi depozitat, mai ales iarna, pe depozitul ecologice existent  de la Muchea (Tracon) si pe viitorul depozit ecologic Ianca (operational incepand cu 2010-2011)
  2. namolul generat din statiile de epurare din orasele mici (Ianca, Faurei, Insuratei) si din zona rurala va fi reutilizat total in agricultura. In situatia acestor localitati va trebui sa se ia in considerare necesitatea unor capacitati de stocare temporara a namolului pentru perioadele in care nu se poate aplica namolul pe sol.

Strategie propusa pentru eliminarea namolului

Strategia de management a namolurilor pe o perioada de 25 de ani – favorizeaza:

a)     maximizarea recuperarii de energie

b)     minimizarea cantitatilor de namol.

Obiective:

managementul namolului pentru evitarea punerii in pericol a sanatatii populatiei sau a mediului inconjurator;

stabilirea unor rezultate pe termen lung sigure si durabile;

participarea factorilor implicati.

Concurenta cu alte deseuri – la aceasi banca de terenuri disponibile alte deseuri compost

Acolo unde o banca de terenuri adecvate este disponibila optiuna favorita ramane utilizarea pe acele terenuri.

Alte recomandari detaliate:

promovarea procedurilor eficiente privind producerea de energie din namol (fermentare, etc);

minimizarea transportului spre si dinspre amplasamentele de depozitare;

tehnici de reducere a cantitatilor de namol;

prin minimizarea necesitatilor de depozitarea a namolului se reduc posibilele mirosuri;

reciclarea pe teren devine restrictiva;

co-fermentarea cu alte deseuri (municipal v. atractiv).

Evaluarea alternativelor prezentate de depozitare si/sau reutilizare a namolului, functie de o serie de criterii, a condus la urmatoarele aprecieri:

Tabelul nr 6.10.1. Evaluarea alternativelor de depozitare si reutilizare a namolului

Solutia

Aplicabilitate

Impact acceptabil asupra mediului

Regulamente clare si mecanisme de control

Acceptabil pentru potentiali utilizatori

Avantaj de cost

Tendita in alte State Membre

Depozitare pe depozitul ecologic de deseuri

Dificil/capacitate limitata de depozitare

Acceptabil

DA

DA

Neclar

Diminuarea cantitatii depozitate conform Directivei 1999/31/EC

Reutilizare in agricultura

Acceptabil

Acceptabil/ Necesitatea monitorizarii

Necesitatea unui sistem de asigurare a calitatii namolului

Necesitatea unor campanii de promovare

Acceptabil

In scadere/ Directiva 86/278/EC

Compostare (namol brut sau in combinatie cu deseuri biodegradabile) si reutilizare in agricultura

Acceptabil

Acceptabil

NU

Necesitatea unor campanii de promovare

Neclar

In crestere

Reimpadurire/aplicare pe terenuri degradate

Neclar/Necesitatea unor investigatii ulterioare

Redus/Nu este implicata hrana

NU

Necesitatea unor campanii de promovare

Acceptabil

In crestere

Co-incinerare in fabrica de ciment

Acceptabil/Functie de umiditatea (deshidratare avansata) si calitatea namolului

Acceptabil

NU

Pe baza unor teste anterioare

NU

Pe scara redusa, numai in unele State Membre

Pe baza tuturor acestor evaluari se propune urmatoarea schema strategica de gestionare a namolului:

Tabelul nr.6.10.2. Strategia de gestionare a namolului de epurare – judetul Braila

Faza 1

Faza 2

Faza 3

Dupa 2020

Depozitare pe depozit ecologic de deseuri

Reutilizare in agricultura

Imprastiere pe teren agricol

Compostare si utilizare in agricultura

Incinerare

Concluzii si Recomandari

Tabelul urmator prezinta in rezumat rezultatul strategiei de depozitare a namolului pe baza urmatorilor indicatori (actual si previziune pentru dezvoltare ulterioara):

Tabelul nr .6.11 : Indicatori de performanta pentru gestionarea namolului

Nr crt *

(numerotare indicativa)

Indicator

U.M.

Actual

Viitor

Volumul de namol

tone/a

Continut de substante uscate

Numar total de parametri care NU sunt in conformitate cu reglementarile RO/CE

numar

nu exista namol

Analiza dupa punerea in functiune a SE Braila

Depozitarea si reutilizarea namolului

Reutilizare in agricultura

tone/a

Reutilizare in reimpadurire

tone /a

Compostare

tone /a

Depozitare la groapa

tone /a

65 (in depozit neecologic)

Incinerare

tone/a

Altele (specificati)

tone /a

Reutilizare in agricultura

% din 3.8.2

Reutilizare in reimpadurire

% din 3.8.2

Compostare

% din 3.8.2

Depozitare la groapa

% din 3.8.2

Incinerare

% din 3.8.2

Altele (specificati)

% din 3.8.2

Capacitate de depozitare a namolului in luni (de ex pentru reutilizare in agricultura)

luni

Volum total de namol depozitat in final in conformitate cu directivele UE

m³/zi

Concluzii

Managementul namolului este considerat ansamblul masurilor tehnice, legislative, institutionale, administrative, logistice, economice si financiare, prin care namolul, separat din statiile de epurare, este eliminat final fara a periclita mediul inconjurator si a impiedica dezvoltarea durabila a serviciilor de apa si canalizare.

Problema principala intampinata in implementarea unui sistem complex si coerent de management a namolului de epurare este, in primul rand, consecinta diferentei semnificative intre modul in care s-a abordat si rezolvat gestiunea namolului, in cadrul statiei de epurare-tehnic si economic - si etapele urmatoare, necesare eliminarii finale durabile. Aceasta problema poate fi abordata numai printr-o strategie coerenta.

Costurile de investitie obisnuite acopera de regula toate etapele gestiunii namolului in interiorul statiei de epurare, iar cheltuielile de operare si intretinere sunt parte integranta a costurilor aferente statiei de epurare. In acelasi timp strategia de eliminare finala a namolurilor de epurare se confrunta cu o problematica multipla amintind:

necesitatea identificarii si desemnarii factorului responsabil;

pluridisciplinaritatea procesului de implementare;

cadrul institutional si legislativ restrictiv;

adversitatea opiniei publice, putin sau chiar tendentios informata etc;

beneficiari de aplicatie relativ putin interesati;

domenii potentiale de aplicatie cu valori relativ mici ale bunurilor respective;

cost.

Factorul clar interesat in rezolvarea cu succes a eliminarii finale in conditii durabile a namolurilor de epurare este, fara indoiala, operatorul regional si generatorul namolului. In cazul unui esec in implementarea unei strategii eficiente de eliminare a namolului, intregul proces de epurare este amenintat.

Se considera totodata ca, desi are si va avea un rol esential in strategia de eliminare a namolului, Operatorul Regional, prin insasi esenta infiintarii sale, cu responsabilitatea exclusiva a serviciilor de apa si canalizare, nu poate fi factorul responsabil cu implementarea strategiei de management a namolului.

Implicarea OR in managementul namolului este in stransa dependenta cu modul de eliminare adoptat: prevenirea si micsorarea cantitatii, respectiv controlul calitatii namolului se impune a fi in sarcina OR; implementarea strategiei prin valorificare energetica-fermentare anaeroba sau stabilizare termica se considera si procedee de prelucrare, parte integranta a gospodariei de namol. Procedeele de transformare a namolului in produse vandabile (compost, palete, gazeificare etc) sau utilizarea acestuia sub alte forme si necesitand clare cunostinte din domeniul aplicatei se considera ca fiind oportun sa fie in responsabilitatea unor operatori economici interesati in a transforma eliminarea namolului prin valorificare intr-o afacere de succes.

In acest sens, politica macro, de incurajare a aplicarii unei strategii coerente trebuie concretizata si cu date tehnico-economice si financiare clare. Acest aspect – al acoperirii costurilor legate de aplicarea strategiei prin solutii concrete – se impune a se considera de la caz la caz in functie atat de dimensiunea problemei – cantitatea de namol – cat si de domeniul de aplicatie posibil – agricultura, energie, etc. de competitia alternativelor. Se considera ca interventia colectivitatii, responsabila de formarea apei uzate, dar nepenalizata ca poluator, pentru eliminarea durabila a namolului, este absolut necesara pentru a se trece de la discutarea unor optiuni strategice, la solutii concrete si durabile.

Conceptul de depozitare a namolului trebuie sa se bazeze pe stategia gestionarii deseurilor pe termen lung pentru a asigura in orice moment depozitarea/reutilizarea deseurilor colectate din toate statiile de epurare a apelor uzate din regiunea studiata. De aceea, strategia trebuie sa includa solutiile fezabile pentru depozitarea/reutilizarea namolului, iar optiunile relevante sa fie intotdeauna echilibrate din punct de vedere tehnic si al costurilor.

Urmatoarele solutii pot fi luate in considerare privind gestionarea namolurilor:

T    Depozitare pe depozitul ecologic de deseuri;

T    Reutilizare in agricultura sub forma de produs vandabil dupa compostare;

T    Compostare, in vederea reutilizarii in agricultura;

T    Reutilizare pentru reimpadurire si ameliorarea terenurilor degradate;

T    Incinerare.

Depozitarea la depozitul ecologic de deseuri nu reprezinta o solutie pe termen lung din cauza capacitatii limitate oferita de depozitele de deseuri, precum si de restrictiile impuse de reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile pana la 35% in 201 Din acest motiv va trebui sa se urmareasca continuu capacitatea disponibila de depozitare, in functie de evolutia realizarii investitiilor legate de cele 2 depozite ale judetului Braila (unul existent si in extindere, iar celalalt cu termen de realizare – 2010).

Utilizarea namolului in agricultura reprezinta solutia pe termen lung, recomandata de prezentul studiu. Pentru a fi pusa in aplicare este necesara colaborarea intre toti factorii interesati. Care sa contribuie la stabilirea unei strategii in acest scop. Fezabilitatea si durabilitatea acestei optiuni va putea fi decisa numai dupa punerea in functiune a statiei de epurare a municipiului Braila, cand compozitia namolului va putea fi analizata. Succesul acestei solutii a fost dovedit de experienta unor State Membre.

De asemenea compostarea ar putea fi retinuta ca o alternativa, pe scara redusa, tinand cont ca exista dovada familiarizarii fermierilor cu acest tip de produs precum si a realizarii unei investitii pentru compostrarea dejectiilor animaliere

Solutia reutilizarii namolului pentru reimpadurire si ameliorarea solurilor degradate reprezinta o solutie cu un impact redus asupra sanatatii populatiei si este recomandat pentru cazuri particulare, ca o solutie pe scara redusa. Promovarea namolului reprezinta si in acest caz o conditie care trebuie indeplinita, pentru ca solutia sa devina fezabila.

Singura posibilitate privind incinerarea este reutilizarea namolului ca si combustibil in cuptoarele de ardere din fabricile de ciment. Fezabilitatea acestei alternative trebuie sa fie, de asemenea, examinata prin teste si in colaborare cu detinatorii acestor fabrici de ciment. Distantele mari de transport cresc exagerat costurile acestei solutii. Construirea unei instalatii de incinerare pentru deseuri si namoluri nu este recomandata.

6.11.2. Recomandari

Reutilizarea in agricultura

T    In general, pe baza experientelor anterioare din Romania, utilizarea namolurilor din procesele de epurare in sistemul agricol este un procedeu costisitor din punct de vedere al administrarii, gestionarii si a fortei de munca, astfel incat este de dorit ca aspectele organizatorice, comerciale si administrative sa fie demarate din timp;

T    Teoretic, intreaga cantitate de namol generata in zonele rurale ar putea fi utilizata in agricultura incepand cu 2015, absenta industriilor din aceste localitati conduce la incadrarea namolului in restrictiile de calitate impuse de Ordinul 344/2004; distantele de transport sunt reduse, iar capacitatile de stocare pentru perioadele in care nu se poate proceda la aplicarea pe sol sunt, de asemenea, disponibile;

T    Campaniile de sensibilizare a fermierilor in vederea utilizarii namolului ca inlocuitor al fertilizatorilor clasici ar trebui sa inceapa inca din perioada de derulare a proiectului;

T    Operatorul Regional va avea initiativa in consultarea tuturor factorilor implicati si in coordonarea activitatii acestora, cum ar fi: alegerea terenurilor agricole pentru investigatii inainte de aplicarea namolului;

T    In cazul municipiului Braila, pentru a se garanta o calitate buna a namolului care urmeaza sa fie generat de viitoarea statie de epurare, agentii economici racordati la canalizarea municipala vor fi fie monitorizati, pentru a li se impune respectarea NTPA 002;

T    Exploatarea gospodariei de namol in cadrul viitoarei statii de epurarea trebuie corect realizata pentru a se respecta continutul de substanta uscata proiectat (20%).

T    Se recomanda tratarea namolului cu var sau lapte de var inainte de aplicarea acestuia pe sol.

T    Varianta propusa si recomandata: utilizarea sub forma de compost.

Depozitarea namolului dupa stabilizare

Depozitele de deseuri existente in judetul Braila sunt in dezvoltare a capacitatii, astfel incat se apreciaza o crestere suficienta a capacitatii disponibile spre anul 2015. Depozitul regional Ianca urmeaza sa fie dat in functiune in 2010. Noul depozit va fi dotat cu statii de sortare si cu statie de compostare a deseurilor biodegradabile.

Depozitarea namolului dupa stabilizare nu este o solutie pe termen lung si trebuie privita ca o alternativa sau in combinatie cu reutilizarea namolului in agricultura sau gradinarit.

Se recomanda Operatorului Regional al Statiilor de Epurare sa inceapa cat mai curand negocierile cu operatorii depozitelor de deseuri pe baza urmatorilor indicatori:

T    Cantitatile de namol estimate pentru a fi eliminate prin depozitare;

T    Calitatea estimata a namolului dupa stabilizare;

T    Costul transportului catre depozitarea finala a namolului stabilizat.

Solutia combinata de reutilizare partiala a namolului in agricultura si depozitare partiala pe depozitele ecologice reprezinta solutia cu cel mai mare grad de aplicabilitate, in conditiile existente din judetul Braila. Cu toate acestea, eforturile administrative si economice sunt aproximativ aceleasi ca cele enumerate pentru optiunea reutilizare integrala a namolului in agricultura. Capacitatile de stocare a namolului in perioadele de indisponibilitate a aplicarii acestuia pe sol (perioadele de iarna) vor fi mai reduse. Aceasta solutie reprezinta si avantajul existentei unei alternative de eliminare a namolului, pentru cazurile in care namolul produs in Statia de Epurare nu indeplineste standardele de calitate pentru reutilizarea in agricultura, in conformitate cu Ordinul 344/2004.

Solutia preferata pe termen lung:

Reutilizarea in agricultura alternata cu depozitarea namolului in depozitele ecologice de deseuri

Rezumat

Strategia de management a namolurilor dezvoltata la nivelul judetului Braila a fost intocmita si tratata de catre Consultant ca studiu privind depozitarea finala a namolurilor in conformitate cu legislatia in vigoare privind protectia mediului, subiect abordat ca parte integranta a prezentului Studiu de fezabilitate si nu ca o problema separata a procesului de epurare a apelor uzate.

Abordarea depozitarii finale a namolurilor porneste de la consideratiile generale ale Consultantului privind namolurilor atat ca deseuri cat si ca resurse si continua cu o detaliere a optiunilor specifice si adecvate de management si depozitare a namolurilor generate de statiile de epurare de pe teritoriul judetului, ca suport oferit in procesul decizional al autoritatilor in alegerea celei mai potrivite optiuni de management.

In linii generale, referirea la namoluri ca deseuri, are in vedere produsul final generat in procesul de epurare in vederea stabilizarii acestuia, precum si eforturile necesare pentru reducerea cantitatii de namol la statia de epurare sub directa responsabilitate a producatorului.

In ceea ce priveste optiunile de depozitare finala a namolurile, pana in prezent au fost abordate si alese directii limitate, in general privind:

depozitarea namolurilor in gropi ecologice, la momentul actual dezvoltandu-se pe etape – depozitele de deseuri sunt fie interzise, fie au impuse restictii foarte severe;

simpla depozitare a namolurilor, optiune ce nu mai poate fi luata in consideratie la momentul prezent

practicile agricole, sub diferite forme mai mult sau mai putin vandabile, cu avantaje in recuperarea de nutrienti sau compusi humici, dar si cu dezavantaje aferente, privind in principal contaminarea solurilor cu metale grele, inhibitori si substante periculoase precum hormoni sau compusi modificati genetic, toate acestea, pe fundalul unei piete cu o competitie stransa a producatorilor de ingrasaminte cunoscuti, dar si a unei piete cu produse ieftine.

producerea de energie prin incinerare si/sau piroliza cu avantaje evidente dar costuri mult mai mari. In cazul incinerarii, depozitarea cenusei cu continut toxic ridica probleme mari care necesita solutii sigure.

Cea mai buna solutie care trebuie luata in consideratie in conjunctura viitorului apropiat, este aplicarea namolului pe terenurile fermelor agricole, care insa ridica probleme majore sectorului de irigatii privind efectele asupra sanatatii consumatorilor. Directia produselor vandabile - utilizarea de bio-soluri pentru produse non-alimentare va fi promovata impreuna cu cea a producerii de energie.

S-au luat in consideratie si au fost investigate doua tipuri de depozitare a namolurilor fara continut toxic:

- namol organic produs de statiile municipale de epurare (clasificate impreuna cu alte tipuri de namol generate de agricultura si cateva dintre industrii)

- namol anorganic produs de tratarea fizico-chimica a apei la statiile de tratare a apelor potabile.

Privite ca si deseuri, problematica namolurilor va fi abordata dupa principiul piramidei tratarii deseurilor incepand cu prevenirea generarii acestora, lucru imposibil de realizat si terminand cu depozitarea acestora in gropi ecologice.

Consultantul recomanda operarea statiilor de epurare tinand cont de cantitatea de namol generata (de exemplu: aerarea extinsa – cel mai eficient proces de reducere a namolului, iar pentru zonele rurale si periurbane, se recomanda utilizarea foselor septice care, prin proiectare devin un mod eficient de minimalizare a productiei de namol.

Reutilizarea namolurilor este scopul cel mai realizabil. Reutilizarea materiilor organice si a nutrientilor se poate face in agricultura , la impaduriri si la regenerarea solurilor.

Alternativa compostului a fost analizata si recomandata in cazul centrelor interconectate si a centrelor satelit, sub foma de produse non-vandabile pentru cantitati mai mici de 40 tsu/an.

Se va implementa o intreaga strategie de achizitii pentru durabilitate, prevenirea riscurilor, sigurantei si impactului asupra mediului inconjurator.

Astfel, managementul namolurilor devine un instrument real pentru identificarea si evaluarea reutilizarii benefice a namolului biologic fara continut toxic produs de statiile de epurare.

Ca o concluzie a investigatiilor, se va cere Operatorului Regional din judetul Braila sa:

introduca procese tehnologice care sa maximizeze valorificarea energetica si sa minimizeze producerea namolui

sa trateze problematica namolurilor in asa fel incat sa se poata reduce pe cat posibil transportul cu vehicule. In consecinta, este recomandat sa se intreprinda eforturi pentru intensificarea fermentarii namolului

sa intensifice fermentarea namolului cu revalorificare pe terenuri, acolo unde acestea sunt disponibile

sa intensifice fermentarea namolului prin distrugere termica ca alternativa acolo unde terenurile sunt o problema

Co-fermentarea este recomandata in judetul Braila ca tehnologie de compost, dar in viitor, pe baza uscarii solare existente se vor analiza optiuni de distrugere termica cu potential de recuperare energetica.

Pe baza acestor consideratii, propunerile de depozitare a namolurilor sunt:

depozitare limitata in timp si cantitate fara reutilizare

cresterea cantitatilor reutilizate in agricultura ca si compost pentru Braila si utilizarea terenurilor sau a productiei de compost pentru localitatile satelit unde acest tip de tehnologii exista si nu este necesara suplimentarea transportului (Ianca, Insuratei) .

la nivel de judet se va analiza posibilitatea infiintarii unei banci de terenuri.

Strategia va fi implementata la nivel regional oferind un cadru adecvat pentru investitiile specifice din urmatorii 5 ani, pentru fiecare locatie in parte, finalizandu-se prin planificarea schemelor de sprijin pentru fiecare locatie specfica.

Optiunile de tratare sunt:

Pentru reciclarea pe teren a produsului final:

fermentare anaeroba mezofila printr-o tehnologie bine stabilita si cunoscuta, aplicata pentru cantitati mari de apa bruta care urmeaza sa fie epurata (Braila)

fermentare acida ca forma de pre-epurare pentru o fermentare si mai eficienta (se va analiza de la caz la caz)

intensificarea fermentarii prin hidroliza termica

compostarea si co-compostarea acolo unde namolul este compostat cu sau fara alte deseuri

Productia de energie, cenusa reziduala pentru gropi ecologice sau agregati:

piroliza/gazeificare adoptata ca solutie pe termen lung care va fi demarata cat de curand posibil ca fiind cea mai promitatoare metoda de depozitarea finala;

distrugere termica – tehnologie la care se asteapta imbunatari si extinderi.

Ca o linie generala care se recomanda ar fi identificarea posibilitatilor de utilizare benefica si durabila:

reciclarea pe terenuri agricole

producerea de energie regenerabila prin generarea de biogas

productia de energie prin (co)- piroliza

Cele trei optiuni enumerate mai sus fac parte din managementul integrat al nutrientilor de carbon din namol..





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI - JUDETUL IASI STUDIU DE FEZABILITATE
Conceptul de mimesis
NOTIUNI, CATEGORII SI PRINCIPII ESTETICE
ALOCAREA TRAFICULUI RUTIER
TRASATURILE PSIHICE DE BAZA ALE AGENTULUI DE PAZA SI PROTECTIE
CALITATEA IMAGINILOR RADIOGFRAFICE SI ASIGURAREA CALITATII
Activitatea in colectiv
Cultura organizationala universitara – cultura a plagiatului?



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu