Creeaza.com - informatii profesionale despre


Evidentiem nevoile sociale din educatie - Referate profesionale unice



Acasa » familie » diverse
Tiparul – mijloc mecanic de tiparire

Tiparul – mijloc mecanic de tiparire



Tiparul – mijloc mecanic de tiparire

1. Culegerea mecanica la linotip

Masinile de culegere sunt utilaje complexe, automate sau semiautomate, care sunt utilizate in procesul de pregatire a formei de tipar pentru text. In procesul de obtinere a formei de tipar pentru text sunt folosite mai multe tipuri de masini de culegere :

- masini de cules si turnat randuri monolite, de tip linotip, folosite pentru cule­gerea textelor simple;



- completul monotip format din masina de perforat banda purtatoare de program numita taster si masina de turnat litere in randuri numita monoturnat, complet utilizat pentru culegerea textelor complexe cu evidentieri, formule matematice si chimice, tabele etc.;

- masini semiautomate de turnat randuri monolite de litere folosite pentru culegerea titlurilor, indeosebi pentru productia de ziare si reviste de tip ludlow

masini de turnat litere pentru culegerea manuala;

- masini pentru turnarea materialelor de albitura: linii, spatii, regleti;

- masini de fotoculegere, formate din completul masina de tastat si masina de fotocules, care culeg (fotografiaza) litere in randuri. In cazul acestor masini, culegerea este de fapt un proces de fotografiere litera cu litera, in randuri, obtinandu-se in locul spaltului din aliaj tipografic un spalt din film fotosensibil, care dupa developare si uscare este folosit in procesul de pregatire a formei de imprimare pentru tiparul plan sau adanc.

In ultimul timp in domeniul pregatirii formei de imprimare pentru text s-au pus la punct si se utilizeaza calculatoarele electronice. Se obtine mai intai o banda magnetica care contine inregistrate comenzi pentru turnarea literelor, albiturii si pentru implinirea randurilor, banda ce comanda in continuare masina de culegere.

Operatia de culegere se executa mecanizat. Manual se executa operatiile de paginat, scos corecturi, cules titluri.

Fig.1. Vedere de ansamblu a masinii linotip

Avantajele culegerii mecanice:

- cresterea productivitatii muncii si reducerea costului. Productivitatea unei masini de cules este de aproximativ 10 ori mai mare decat a culegerii manuale, in timp ce costul productiei scade cu 30-40% ;

- reducerea suprafetelor de productie a sectiilor de culegere, prin renuntarea la mobilierul masiv necesar pentru culegerea manuala, precum si prin reducerea volumului de zat depozitat;

- reducerea stocului necesar de aliaj tipografic imobilizat in litera de casa. In cazul culegerii manuale, literele de casa se refolosesc, deci o mare cantitate de aliaj tipografic este imobilizata, pe cand in cazul culegerii mecanice, dupa imprimare zatul se retopeste ;

- imbunatatirea calitatii productiei tiparite, datorita faptului ca floarea literelor este de fiecare data noua, neprezentand deci nici un fel de uzura;

- reducerea efortului fizic si imbunatatirea conditiilor de munca ale muncitorilor culegatori.

Principalele operatii executate de masinile de cules

Pentru culegerea mecanica a unui text sunt executate urmatoarele operatii tehnologice:

- culegerea randului;

- implinirea randului cules;

- alinierea matritelor ce compun randul;

- ajustarea pe inaltime;

- turnarea sau fotografierea literelor sau randului;

- prelucrarea randului turnat, a literelor sau a filmului fotosensibil;

- revenirea mecanismelor la pozitia initiala.

In functie de tipul de masina folosit si de gradul de perfectionare, aceste operatii se executa semiautomat sau complet automat.

Culegerea randului se realizeaza prin clavierea literelor si a spatiilor dintre cuvinte, in conformitate cu manuscrisul. Astfel, prin claviere la masina linotip se executa culegerea randului de matrite (Fig.a) si pene de spatiere (Fig.b), iar la masina de tastat se obtine combinatia de perforari pe o banda de hartie (Fig.c), banda care apoi comanda masina de turnat litere in randuri implinite.

c

Fig. a – matrita, b – pene de spatiere, c – banda perforata.

3. Poligrafia

Poligrafia este o ramura a industriei care cuprinde ansamblul procedeelor de reproducere grafica si de multiplicare a unui text sau a unei figuri.

Cele doua directii principale in care poligrafia isi orienteaza activitatea sunt:

- reproducerea textelor si a ilustrariilor;

- multiplicarea lor.

Activitatea poligrafica se caracterizeaza de fapt prin multiplicare; multiplicarea textelor sau a imaginilor se realizeaza prin imprimare.

lmprimarea este procesul de multiplicare al imaginii reproduse, prin transferul cernelii de tipar de pe o suprafata special pregatita, numita forma de tipar, pe hartie sau alt material, in masini special construite pentru aceasta.

Forma de tipar - plana sau cilindrica - este compusa din elemente de text, ilustratii sau text combinat cu ilustratii care, in urma ungerii sale cu cerneala si a presarii, transmite imaginea textului si a ilustratiilor pe hartie, sub forma unor straturi de cerneala.

Forma de tipar este constituita din elemente imprimabile si elemente neim­primabile.

Elementele imprimabile sunt acele portiuni ale formei care reprezinta imaginea de reprodus (litere, puncte, semne, linii etc.). In timpul imprimarii, cerneala este depusa pe elementele imprimabile, de unde este transferata pe materialul pe care se imprima.

Elementele neimprimabile sunt acele portiuni ale formei, pe care, in timpul impri­marii, nu se depune cerneala si, ca urmare, imaginea lor nu apare pe tipar. Ele for­meaza suprafetele albe ale tiparului: spatiile albe dintre litere, cuvinte, randuri, spatiile care marginesc pagina etc.

Dupa forma si caracterul elementelor imprimabile si neimprimabile ale formei de tipar se deosebesc trei procedee de reproducere si multiplicare:

- tiparul inalt;

- tiparul plan;

- tiparul adanc.

4. Procese tehnologice intalnite in industria poligrafica

Tehnica reproducerii si multiplicarii poligrafice cuprinde trei grupe mari de procese tehnologice poligrafice:

- pregatirea formelor de tipar;

- imprimarea;

- finisarea.

Fiecare grupa este impartita in numeroase procese care imbina pro­cedee si metode tehnologice foarte variate. Aceste metode si procedee sunt determinate de modul de prelucrare al materiilor prime, al materia­lelor si semifabricatelor, de metodele si mijloacele folosite pentru prelu­crarea respectiva.

Fiecare lucrare poligrafica necesita alegerea procedeului tehnologic cel mai adecvat.

Procesele tehnologice de pregatire a formei de tipar se deosebesc dupa procedeul de tipar carora le sunt destinate formele respective.

Scopul acestor procese este de a se realiza o forma adecvata.

Procesele de imprimare au drept scop obtinerea unor imprimate de pe formele de tipar; ele servesc la multiplicarea imaginilor prin trans­ferul cernelii de pe forma pe hartie sau pe alt material.

Procesele de finisare cuprind totalitatea operatiilor care se executa asupra imprimatelor pentru ca acestea sa capete forma necesara difuzarii (faltuire, adunare, coasere, lipire etc.). Astfel, pentru ca o revista sa poata fi vanduta este necesar ca hartia imprimata sa se indoaie o data sau de mai multe ori, pentru a avea un format mai mic. Colile obtinute se aduna (pentru ca lucrarea sa contina toate paginile, asezate intr-o anumita ordine) si se cos cu sarma (pentru a se uni filele intre ele) (fig.4.).

Fig.4. Finisarea unei reviste.

5. Tiparul inalt

Acest tip de tipar se caracterizeaza prin faptul ca elementele imprimabile ale formei au o inaltime mai mare decat elementele neimprimabile. Ca urmare, cerneala se va depune numai pe elementele imprimabile aflate in relief, de unde este preluata de hartie. Pentru ca imprimarea sa decurga in bune conditii, este necesar ca toate elementele imprimabile ale formei sa aiba aceeasi inaltime.

Cantitatea de cerneala transferata de pe forma pe hartie este proportionala cu suprafata elementelor imprimabile sau, altfel spus, cantitatea de cerneala pe unitatea de suprafata a elementelor imprimabile este constanta pentru toata forma.

Densi­tatea imaginii tiparite va fi deci constanta pentru toate elementele imprimabile ale formei. In aceste conditii, reproducerea imaginilor in semitonuri (fotografii) nu poate fi facuta direct, ci este necesar sa se recurga la un artificiu : imaginea in semitonuri, continua, este transformata prin procedee fotomecanice intr-o imagine discontinua, formata din puncte (numite puncte de raster) cu suprafata mai mare sau mai mica dupa cum, in zona respectiva, originalul de reprodus este mai intunecos sau mai luminos. Aceste puncte fiind de dimensiuni foarte mici, ochiul nu le poate percepe separat si sesizeaza numai imaginea de ansamblu a acestora.

In zonele in care punctele au suprafete mari va sesiza o imagine intunecata, iar in zonele in care punctele au suprafete mici, o imagine luminoasa. Senzatia generala este aceeasi ca atunci cand este privita imaginea originala, in semitonuri.

Formele de imprimat pentru ilustratii, realizate prin descompunere in puncte, in procesul de fotoreproducere, poarta numele de clisee zincografice, iar imaginile obtinute prin tiparirea acestora se numesc autotipii. Auto­tipia este deci o imagine aparent in semitonuri, formata din puncte de raster cu suprafete diferite, luminozitatea sau opacitatea ei depinzand de suprafata mai mare sau mai mica a acestora.

Tiparul inalt este un procedeu de imprimare care foloseste forme de tipar (fig.5.) ale caror suprafete active 1 sunt situate la inaltime fata de suprafetele neutre

Elementele tiparitoare, fiind situate in relief, vor primi cerneala 3 pe care apoi o vor depune pe materialul de tiparit

Caracteristic formei de tipar inalt este situarea obligatorie a tuturor elementelor tiparitoare in acelasi plan pentru a primi un strat uniform ca grosime de cerneala. In felul acesta, toate elementele tiparitoare se vor imprima, iar imaginile lor, aparute pe hartie, vor avea aceeasi inten­sitate.

Fig.5. Forma de tipar inalt si modul de imprimare

6. Tiparul plan

La tiparul plan, atat elementele imprimabile cat si cele neimpri­mabile se afla practic in acelasi plan. Diferenta intre cele doua tipuri de elemente constitutive ale formei nu se mai realizeaza printr-o diferenta de inaltime, ci prin proprietati fizice si chimice deosebite. Forma de tipar este pregatita in asa fel incat elementele imprimabile sa devina oleofile, adica sa permita depunerea cernelii grase de tipar pe suprafata lor, iar elementele neimprimabile hidrofile, adica sa permita depunerea apei, ceea ce are ca efect respingerea cernelii.

In timpul imprimarii, forma este acoperita succesiv cu apa si cu cerneala. Datorita proprietatilor fizico-chimice mentionate, cerneala va adera numai pe elementele imprimabile, de unde se transfera pe hartie, elementele neimprimabile retinand apa si impiedicand astfel depunerea cernelii pe ele.

Este un procedeu de imprimare care foloseste forma de tipar a carei suprafata activa 1 (fig.6.)se situeaza practic in acelasi plan cu suprafata neutra

Fig.6. Forma de tipar plan si modul de imprimare. 1- elemente tiparitoare, 2- suprafata neutra, 3- cerneala, 4- haria.



Elementele tiparitoare 1 au proprietatea (capatata in urma prelucrarii chimice) de a retine cerneala si a respinge apa. Ele sunt deci elemente oleofile.

In realitate si la tiparul plan exista o diferenta de nivel intre elementele formei, care difera in functie de modul de pregatire al placii: la copierea pozitiva elementele imprimabile se afla sub nivelul elementelor neimprimabile, in timp ce la copierea negativa se afla deasupra. Diferenta de nivel este neinsemnata (de ordinul micronilor), nu are un efect esential in procesul de imprimare si de aceea se neglijeaza.

7. Tiparul plan direct

Este in prezent foarte putin folosit, deoarece uzura formei la imprimarea directa este foarte mare, hartia actionand ca un abraziv datorita neuniformitatilor sale. Hartia vine in contact direct cu forma de tipar acoperita cu cerneala. Tiparul direct a fost inlocuit cu tiparul plan indirect sau ofset.

Fig. 7.. Imprimarea la tiparul plan a - procedeul direct

b- procedeul indirect.

8. Tiparul plan indirect sau ofset

La acest gen de tipar, forma nu mai vine in contact direct cu hartia, ci cu un cilindru intermediar acoperit cu un strat de cauciuc caruia ii preda cerneala iar acesta, la randul sau, o transfera pe hartie.

In prezent notiunile de tipar plan si de ofset au ajuns sa se confunde, tiparul plan direct find un procedeu care aproape nu se mai foloseste.

La acest gen de tipar cantitatea de cerneala transferata pe unitatea de supra­fata este constanta pentru toate elementele imprimabile ale formei si, ca urmare, reproducerea imaginilor in semitonuri va fi facuta cu ajutorul rasterului prin tipar autotipic.

9. Clasificarea masinilor de imprimat ofset

Masinile de imprimat ofset se deosebesc intre ele deoarece exista o mare varietate datorita atat factorilor constructivi cat si necesitatii ob­tinerii unei game largi de imprimate prin acest gen de tipar.

Dupa principiul de constructie, masinile ofset se impart in:

- masini plano-cilindrice;

- masini rotative.

10. Masinile de tiparit plano-cilindrice

 

Fig.10.. Masina ofset plano-cilindrica. 1-forma de tipar plana, 2- cilindru intermediar.

Masinile plano-cilindrice au forma de tipar plana 1 si se folosesc pentru executarea lucrarilor de tiraj mic si in special pentru realizarea tiparelor de proba (andruck), din care motiv se mai numesc si prese pentru andruck sau prese pentru tipare de proba.

Acest tip de masina ofset seamana cu masinile litografice, dar se deosebeste de acestea prin faptul ca are un cilindru intermediar 2 cu asternut de cauciuc specific tiparului ofset. Viteza masinilor plano-cilindrice nu depaseste 600 imprimate pe ora. Alimentarea cu hartie se face manual, iar la unele tipuri si alimentarea cu apa si cerneala se face tot manual. Din cauza acestor inconveniente, in prezent aceste masini se mai folosesc numai pentru tipare de proba si pentru imprimarea suporturilor neabsorbante, cum ar fi, de exemplu, imprimarea tablei necesare con­fectionarii ambalajelor pentru conserve. Bineinteles ca in acest ultim caz, dupa imprimare urmeaza o operatie de uscare fortata a cernelii depuse, operatie ce se executa intr-un cuptor special.

11. Masinile de tiparit ofset rotative

 

Fig. 11. Masina ofset rotativa. 1-cilindru cu asternut de cauciuc, 2-forma de imprimare.

Masinile ofset rotative (fig 11 ) constituie forma constructiva ce se foloseste in momentul de fata aproape in exclusivitate.

Aceste masini, in afara cilindrului cu asternut de cauciuc 1, mai au, in principiu, un cilindru pe care este fixata forma de imprimare 2 si un cilindru de presiune. Masinile ofset rotative difera intre ele in functie de felul hartiei, dupa numarul culorilor in care se poate imprima, dupa for­matul de imprimare, dupa sistemul de amplasare al cilindrilor, cat si dupa numarul fetelor ce se pot tipari la o singura trecere prin masina.

Dupa sistemul de amplasare al cilindrilor se deosebesc urma­toarele tipuri:

- Masini ofset cu cilindrii dispusi in serie (fig. la care apara­tele de imprimat si 4) sunt unul dupa altul, fiecare aparat avand cilindrul sau propriu de presiune 5, 6, 7 si 8, iar colile trecand de la un grup de imprimare la altul prin intermediul unor cilindri au­xiliari.

- Masini ofset la care aparatele de tiparit sunt suprapuse (Fig. avand cilindrii de presiune comuni (1 si

- Masini ofset la care aparatele de tiparit sunt asezate in forma de V (Fig. 11.3. varful fiind ocupat de cilindrul de presiune 1 si 2 comun celor doua aparate. La masinile in patru culori, doua masini in doua cu­lori sunt unite intre ele prin intermediul unor cilindri intermediari.

Fig. 11.1. Masina ofset cu cilindri dispusi in serie. 1,2,3,4 - aparate de imprimare, 5,6,7,8 - cilindrii de presiune.

Fig. 11. Masina ofset cu aparatele de tiparit suprapuse. 1,2 – cilindrii de presiune comuni.

Fig. 11.3. Masina ofset cu aparatele de tiparit asezate in V. 1,2 – cilindrii de presiune comuni.

- Masini ofset care folosesc un singur cilindru de presiune (Fig. de format marit in jurul caruia se amplaseaza mai multe aparate de tiparit. Clapele cilindrului de presiune 1 conduc coala de hartie succesiv la grupurile de imprimare 2, 3, 4 si 5. In acest fel se asigura o suprapunere perfecta a culorilor.

Fig. 11.4. Masina ofset cu un singur cilindru de presiune. 1- cilindru de presiune. 2,3,4,5 –grupurile de imprimare.

 

Fig. 11.5. Masina ofset pentru tiparirea hirtiei in coli. 1-alimentarea masinii, 2-eliminarea imptimatelor.

Dupa felul hartiei folosite masinile ofset pot fi

- masini ce folosesc pentru imprimare hartie in coli (plana)

- masini ce folosesc hartie in sul (bobina).

Masinile pentru tiparit hartie in coli (Fig. ) sunt cele mai ras­pandite, ele folosindu-se pentru imprimarea tirajelor medii la care se cere o calitate deosebita, rezultata din suprapunerea perfecta a culorilor. Astfel, acestea se folosesc pentru realizarea de afise, carti ilustrate pentru copii, pliante, ambalaje, reproduceri de arta etc. La acest tip de masini alimentarea 1 si eliminarea imprimatelor 2 se face in coli.

Masinile pentru tiparit hartie in bobina (Fig. 11.6. se folosesc in special pentru obtinerea tirajelor mari, cum ar fi: ziare iin culori, am­balaje, reviste etc. Se pot construi in mai multe variante, cu posibili­tatea de a imprima pe o fata, sau pe ambele fete. Alimentarea cu hartie 1, se face din bobina iar eliminarea imprimatelor 2, in coli.

 

Fig. 11.6. Masina ofset pentru tiparirea hartiei in bobina.1-alimentarea cu hartie, 2-eliminarea imprimatelor in coli.

Dupa numarul culorilor ce se pot imprima la o singura trecere a hartiei prin masina se disting: masini ofset intr-o culoare (Fig. ) si masini ofset in mai multe culori (Fig. 11.8.).

Fig.11.7. Masina ofset intr-o culoare. 1-alimentarea cu hartie, 2-eliminarea imprimatelor.

Masinile intr-o culoare se folosesc, de obicei, pentru executa­rea lucrarilor monocrome cu multe ilustratii si pentru lucrari avand un numar impar de culori. Datorita constructiei lor, aceste masini sunt usor de manevrat in sensul ca se poate interveni prompt la o eventuala dereglare mecanica, alimentare cu cerneala, cu solutie de umezire etc. De obicei, se construiesc pentru formate utile de imprimare cuprinse intre 50 x 70 cm si 70 x 100 cm. Cele mai des folosite sunt cele de format 50 x 70 cm dupa care urmeaza cele de format 61 x 86 cm.

La aceste masini alimentarea cu hartie 1 si eliminarea imprima­telor 2 se face la acelasi nivel.

Dupa formatul de imprimare masinile ofset se impart in

masini de format mic, avand formatul hartiei sub 30 x 42 cm, folosite in special pentru lucrari administrative



masini de format mijlociu, avand formatul hartiei pina la 50 x 70 cm

masini de format mare, avand formatul hartiei de 84 x 119 cm

- masini de format foarte mare, avand formatul hartiei de 110 x 160 cm;

 

Fig. 11.8. Masina ofset in mai multe culori. 1-alimentarea cu hartie, 2-eliminarea imprimatelor.

Dupa numarul fetelor ce se pot tipari la o singura trecere prin masina se deosebesc:

masini care tiparesc pe o singura fata

masini care tiparesc pe ambele fete.

De obicei, masinile ofset cu hartie in coli se construiesc pentru imprimarea pe o singura fata, in timp ce masinile cu hartia in bobina se construiesc pentru imprimarea pe ambele fete ale hartiei. Aceste masini se folosesc in special pentru imprimarea zia­relor bogat ilustrate, fapt pentru care sunt prevazute cu aparate de faltuit (Fig. ) 1 si

Masinile ofset ce folosesc hartie in bobina pot imprima pana la culori, dintre care unele pe fata si altele pe verso-ul hartiei, in functie de modul de dispunere a cilindrilor in cadrul masinii.

 

Fig. 11.9. Masina ofset rotativa cu aparat de faltuit.1,2- aparate de faltuit.

In unele cazuri, masinile ofset ce folosesc hartie in bobina sunt dotate cu insta­latii de celofanare sau lacuire, pentru a da suprafetelor imprimate un aspect atragator. In cazul in care masinile ofset sunt destinate execu­tarii ambalajelor, pe langa instalatiile mentionate mai sus, acestea poseda o instalatie de stantare. Masinile ofset pot tipari atat hartie cat si diverse sorturi de carton.

Procesul tehnologic de imprimare pe masini ofset rotative cu hartie in coli

Acesta (Fig.1) se desfasoara in modul urmator: aparatul de alimentare 1 antreneaza colile de hartie din stiva 2, pe toba masinii 3 spre aparatul de imprimare cu ajutorul dispozitivului oscilant 11.

Aparatul de imprimare este compus din cilindrul portforma 4, cilindrul cu aster­nut de cauciuc 8 (numit si cilindru ofset) si cilindrul de presiune 7. Forma de imprimare primeste cerneala de la aparatul de alimentare cu cer­neala 6 si este umezita cu solutie de umezire prin intermediul apara­tului de umezire 5. Cerneala trece de pe forma pe asternutul de cau­ciuc ofset care, la randul sau, transmite cerneala colii de hartie ce se afla infasurata pe cilindrul de presiune. Coala de hartie imprimata este ­apoi preluata de lantul transportor 9 si depusa pe masa de eliminare

Principalele parti componente ale masinii sunt:

1- aparat de alimentare cu hartie;

2 - stiva de coli;

3 – toba masinii;

4 – cilindru platforma;

5 – aparat de umezire;

6 – aparat de alimentare cu cerneala;

7 – cilindru de presiune;

8 – cilindru cu asternut de cauciuc;

9 – lantul transportor;

10 – masa de eliminare

11 – dispozitiv oscilant.

Fig. 1 Schema procesului tehnologic de imprimare pe masini ofset rotative cu hartie in coli.

13. Tiparul adanc

Este un procedeu de imprimare care fololseste forme de tipar cu elementele tiparitoare 1 (Fig. 4.) situate in adancime si in planuri diferite fata de elemtele netiparitoare 2 care sunt in relief si in acelasi plan.

Cerneala 3 se depune atat pe elemen­tele active cat si pe cele neutre, dar este indepartata de pe suprafata neutra cu ajutorul unei raclete (lama metalica)

In timpul imprimarii, in urma con­tactului dintre forma de tipar si hartia 5 sub presiune, cerneala care umple elmenentele tiparitoare este preluata de hartie.

Datorita adacimii diferite a elemen­telor tiparitoare, cantitatea de cerneala preluata de hartie va fi diferita. In felul acesta, tonurile imaginii obtinute pe hartie vor varia ca intensitate, ele cores­punzand tonurilor imaginii care se mul­tiplica.

Fig.13. Imprimarea si forma de tipar adanc. 1- elemente tiparitoare, 2- elemente netiparitoare, 3- cerneala, 4- racleta (lama metalica), 5- hartie.

Venind in contact cu forma, sub influenta presiunii, hartia absoarbe cerneala din gravura, obtinandu-se tiparul. Spre deosebire de tiparul inalt si plan, tiparul adanc se caracterizeaza prin ele­mente imprimabile cu aceeasi suprafata si cu adancimi diferite. Datorita adancimii diferite a celulelor gravate, cantitatea de cerneala transferata pe hartie va fi diferita, iar in functie de aceasta se va modifica si densitatea tiparului obtinut.

La tiparul adanc nu mai este necesara descompunerea in puncte de raster pentru obtinerea semitonurilor, acestea find obtinute prin transferarea unor cantitati de cerneala mai mari sau mai mici, corespunzatoare adancimii celulelor gravate.

La imprimarea prin tiparul adanc elementele tiparitoare au suprafete egale, sunt situate in adancime fata de cele netiparitoare si in planuri diferite. Diferitelor portiuni, de tonalitati variabile ale imaginilor de reprodus, le corespund pe forma de imprimare elemente active cu adancimi diferite.

Astfel, elementele active, care prin imprimare trebuie sa reproduca tonurile tari ale imaginii (negru), au o adancime mult mai mare (40 mi­croni) decat cele care vor reproduce tonurile foarte fine gri deschis (3 microni).

Adancimea variabila a elementelor imprimabile determina o variatie a volumului de cerneala pe care il contin, deci o variatie a cantitatii de cerrneala care se depune pe imprimat si implicit o intensitate dife­rita a tiparului in diferite portiuni.

Procesele de pregatire a formei pentru tiparul adanc urmaresc obtinerea unor elemente active, a caror adancime sa corespunda intocmai intensitatii tonurilor imaginii de re­produs.

La baza pregatirii elementelor imprimabile pentru tiparul adanc stau procesele fotochimice. Situarea in adancime a elementelor active fata de cele neutre face ca cerneala sa se depuna si pe elementele neimprimabile. Indepartarea cernelii se face cu ajutorul racletei. Pentru ca lama metalica numita racleta sa nu scoata cerneala si din elementele active este absolut necesar ca pe suprafata cilindrului forma sa se creeze elemente de sprijin. Acest lucru se realizeaza prin folosirea rasterului in procesul de pre­gatire a formei. Rasterul este un cristal a carui suprafata este impartita in linii transparente, perperndiculare intre ele si in celule opace.



Forma de tipar adanc obtinuta in urma folosirii rasterului, va fi brazdata de o retea de linii situate in planul elementelor neutre, linii ce corespund liniilor transparente ale rasterului. Elementele active se afla intre aceste linii si au adancime diferita.

Procesul tehnologic de pregatire a formei de tipar adanc - operatii principale

Manuscris-original;

Obtinerea negativelor textului pe un suport transparent;

Obtinerea diapozitivelor;

Retusarea diapozitivelor;

Montarea textului si a ilustratiilor;

Sensibilizarea hartiei pigment si uscarea sa;

Copierea rasterului;

Copierea montajului;

Depunerea camasii de cupru;

Slefuirea cilindrului;

Aplicarea hartiei pigment pe suprafata cilindrului de cupru;

Developarea copiei;

Corodarea cilindrului cu solutie de clorura ferica;

Spalarea cilindrului;

Executarea tiparelor de proba;

Corectarea cilindrului;

Cromarea cilindrului.

14. Particularitatile executarii formelor pentru diferitele genuri de imprimare

In afara de modul in care se diferentiaza elementele imprimabile de cele neim­primabile, formele de tipar folosite la cele trei genuri de imprimare se deosebesc prin aspectul lor ca si prin modul de realizare.

Forma de tipar pentru tiparul inalt este compusa dintr-o serie de elemente indi­viduale (litere, cifre, elemente de albitura, clisee zincografice etc.), grupate in mod rational pentru a rezulta un tipar inteligibil si fixate in asa fel incat sa rezulte un ansamblu compact, rigid, care sa poata fi introdus in masina de imprimat.

Diferitele elemente constitutive ale formei de tipar inalt se obtin prin tehnologii diferite: elementele de text se obtin prin procese de culegere, iar elementele de ilustratie (cliseele zincografice) se obtin prin asa-numitele procese fotomecanice, procese de fotoreproducere, copiere si gravare.

Aceste elemente, obtinute in forma finita, se asambleaza dupa anumite reguli in cadrul operatiilor de inchidere a formelor, rezultand ansamblul compact pe care il reprezinta forma de tipar.

Spre deosebire de tiparul inalt, la tiparul plan si la tiparul adanc forma este mono­lita, dintr-o singura bucata (o placa la ofset sau un cilindru la tiparul adanc) si cuprinde atat elementele de text cat si elementele de ilustratie. In toate situatiile, formele pentru aceste genuri de imprimare se obtin prin procese fotomecanice.

Indiferent de destinatia formei de tipar, in realizarea sa se pot distinge doua tipuri de procese tehnologice total deosebite :

- procesele de culegere prin care se realizeaza formele de text pentru tipa­rul inalt;

- procesele fotomecanice prin care se realizeaza formele de ilustratie pentru tiparul inalt, precum si formele monolite pentru celelalte genuri de imprimare.

In afara de pocedeele de tipar obisnuite (despre care s-a amintit mai sus) exista si procedee de tipar speciale. Ele difera atat prin modul de oonfectionare al formelor de tipar, cat si prin materialele folosite la imprimare. Dintre acestea se amnintesc tiparul serigrafic, xerografic, tipa­rul magnetic.

3. Imprimanta

Imprimanta este un periferic (de iesire) optional. Ea reprezinta principalul dispozitiv cu ajutorul caruia se tiparesc pe hartie rezultatele obtinute in urma executarii unui program (valori numerice, texte, grafice, imagini

Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt:

- rezolutia;

- viteza de tiparire;

- dimensiunea maxima a hartiei pe care poate tipari;

- memoria imprimantei;

- posibilitatile de extindere;

- fiabilitatea.

Rezolutia unei imprimante se masoara in numarul de puncte pe care le poate tipari imprimanta intr-un inch'. Rezolutia pe orizontala nu este obligatoriu egala cu rezolutia pe verticala. Unitatea de masura este d.p.i. (dots per inch ­adica numar de puncte pe un inch).

3.1.Imprimanta matriceala (dot matrix printer)

La imprimantele matriceale, imprimarea se face prin intermediul unor “ace” actio­nate electromagnetic, care percuteaza o banda tusata. Astfel, se imprima pe hartie punct cu punct (pixel cu pixel) textele, graficele, imaginile care trebuie tiparite, prin alegerea potrivita a acelor. Imprimantele matriceale pot fi cu 9 ace sau cu 24 de ace.

Rezolutia acestor imprimante este in general de 180 d.p.i., ceea ce permite tiparirea unor texte sau imagini fara pretentii grafice deosebite, dar sunt rapide si ieftine, deci sunt ideale pentru programe de contabilitate. Pot tipari si imagini grafice simple. Singurul avantaj este costul redus.Ca deza­vantaje mentionam:

- sunt zgomotoase;

- calitate proasta a tiparirii

3.Imprimanta laser (laser printer)

Imprimarea se face dupa principiul care sta la baza copiatoarelor (xerox). O raza laser polarizeaza electrostatic mai mult sau mai putin un cilindru special (numit tambur), care se roteste intr-o baie cu pulbere de toner (un soi de praf de carbune), si pe care apoi se „agata' mai mult sau mai putin toner (in functie de incarcarea electrostatica) ce va fi depus pe hartie.

Fig.3. Principiul de aplicare a tonerului pe hartie.

Acest procedeu permite atingerea cu usurinta a unei rezolutii de 1200 d.p.i., dar se poate urca pana la cateva mii de d.p.i. O rezolutie de 600 d.p.i. permite realizarea unor tipariri de o calitate excelenta. Tiparesc imagini grafice cu o calitate foarte buna, dar sunt scumpe. Fata de imprimantele matriceale unde imprimarea se face caracter dupa caracter, la cele laser, inainte de imprimare, toata pagina e construita in memorie, ca o imagine grafica.

Avantaje: sunt silentioase, ofera o calitate ridicata a tiparirii si sunt cele mai rapide imprimante. Ca dezavantaje, mentionam pretul ridicat si costul mare pentru intretinere.

3.3. Imprimanta cu jet de cerneala (ink jet printer)

Tiparirea se realizeaza prin depunerea pe un suport a unor picaturi de cerneala. Au un “cap de tiparire” la care sunt conectate rezervoare cu cerneala, printr-un circuit complex de canale. Capul de tiparire contine cateva tuburi foarte subtiri (numite duze), din care sunt proiec­tate in exterior picaturile care se fixeaza apoi pe hartie. Antrenarea si ghidarea picaturilor se realizeaza electrostatic.

Ca si celelelte tipuri de imprimante, pot realiza tiparire alb-negru sau color. In varianta color, culorile sunt aduse pe hartie din patru rezervoare: negru, albastru, galben si rosu. Din cele trei culori de baza, imprimanta isi mixeaza culorile nece­sare.

Fig.3.3. Imprimanta cu jet de cerneala.

Calitatea documentelor obtinute este foarte buna, de aceea sunt utilizate mai mult pentru realizarea documentelor folosite la prezentari. Pot tipari si imagini grafice cu o calitate buna. Sunt foarte des intalnite si se apropie de performantele imprimantelor laser. Au un cost mai mic decat imprimantele laser, dar imprima la fel de frumos si silentios si imprimarea este uniforma de la primul pana la ultimul caracter. Imprimantele cu jet de cerneala necesita hartie speciala, pentru o calitate ridicata a tiparirii. Sunt alimen­tate de obicei cu coli de hartie folosite in copiatoare, calitatea tiparirii fiind destul de buna in acest caz.

3.4. Imprimanta termica

Imprimantele termice (tip mai rar intalnit) se bazeaza pe procedeul de fixare termica pe hartie a vaporilor de cerneala. Imprimantele color de calitate deosebita (milioane de culori) sunt realizate astfel: principiul de functionare se bazeaza pe topirea substantei de pe o banda tusata, pe hartie. Sunt foarte silentioase, produc tipariri de calitate foarte buna, dar au un pret ridicat.





loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE CLASA: a X a EDUCATIE MUZICALA - OPERA IN GERMANIA SI RUSIA
 PROIECT DIDACTIC 3-5 ani Limba si comunicare - Strugurele, de Maria Gaitan
 Proiect instalatii electrice - Sa se proiecteze instalatia electrica si de forta a unei microintreprinderi la alegerea studentului
 PROIECT - Ingineria reglarii automate - sistemul de reglare automata a unei actionari cu motor electric

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 LUCRARE DE DIPLOMA - Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului cu A.V.C.
 Relatiile diplomatice dintre Romania si Austro- Ungaria din a doua jumatate a secolului al XIX-lea
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 Lucrare de licenta contabilitate si informatica de gestiune - politici si tratamente contabile privind leasingul (ias 17). prevalenta economicului asupra juridicului
 Lucrare de licenta educatie fizica si sport - studiu asupra imbunataȚirii motricitaȚii in lectia de educatie fizica la clasele a v-a de la &
 Lucrare de licenta ecologie si protectia mediului - aspecte ecologice privind fauna de orthoptere si mantide din parcul national muntii macinului
 LUCRARE DE LICENTA - Asigurarea calitatii la firma Trans

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT INFORMATICA - GESTIONAREA STOCULUI UNEI FARMACII
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 Evidenta a clientilor dar si a serviciilor in Visual Fox pro 9 - Lucrare de atestat
 Lucrare atestat Tehnician in turism - CALITATEA SERVICIILOR TURISTICE




USTENSILELE DE SERVICIU SI DE UZ GOSPODARESC PENTRU PERSONALUL DE SERVICIU
Animale si obiecte realizate din alimente - deliciul copiilor
Tiparul – mijloc mecanic de tiparire
INDIA RELIGIOASA
Artificiile - sisteme si dispozitive pirotehnice
AMENAJARE TERENURI DE SPORT IN COMUNA COZMESTI - JUDETUL IASI STUDIU DE FEZABILITATE
Floarea – soarelui - confectionare
LUCRARE DE DIZERTATIE SECURITATE - ELITELE. STUDIU DE CAZ: SUPRAELITA




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu