APRECIEREA VARIABILITATII RITMULUI CARDIAC LA COPIII CU TULBURARI FUNCTIONALE CARDIACE

APRECIEREA  VARIABILITATII RITMULUI CARDIAC LA COPIII CU TULBURARI FUNCTIONALE CARDIACE

Summary

Heart rate variability assessment in children with functional heart disorders

Heart rate represents an indicator for changes in autonomous nervous system functionality. Studies on heart rate variability have a diagnostic and prognostic role in physical examination of healthy people, athletes and different pathologic circumstances. The study included 50 patients with functional arrhythmias (average age was 12.5 ±0.44 years) who were examined with electrocardiography, cardiointervalography, echocardiography with color Doppler and ECG Holter monitoring over 24 hours. Results of the study showed that functional cardiac arrhythmias are associated with supraventricular extrasystoles in 78% and vegetative dysfunction with hypersympathicotonia in 98% which is an arrhythmogenic factor.

Rezumat

Ritmul cardiac este indicatorul schimbarilor sistemului nervos vegetativ. Studierea variabilitatii ritmului cardiac, are un rol diagnostic si pronostic in examinarea la sanatosi, sportivi si in diverse patologii. Studiul a inclus 50 de pacienti cu tulburari functionale cardiace (varsta medie 12.5 ±0.44), examinati prin metodele (electrocardiografie, cardiointervalografie, Echo- CG cu Doppler color si Holter ECG monitorizare 24 ore). Tulburarile functionale cardiace in studiul efectuat sunt asociate cu extrasistolii supraventriculare in 78% si disfunctie vegetativa prin hipersimpaticotonie in 98%, ca factor predispozant in aritmogeneza.

Introducere

Simbioza sistemului vegetativ simpatic si parasimpatic aprovizioneaza functia coordonatoare si obtinerea rezultatelor optimale in plan de adaptare la conditiile mediului inconjurator, schimbarile ce pot interveni sunt primordiale schimbarilor hemodinamice, metabolice, energetice si sunt cele mai precoce semne pronostice nefavorabile [3,4].

Ritmul cardiac   se considera a fi indicatorul modificarilor reglarii vegetative si deacea studierea variabilitatii ritmului cardiac (VRC), are un rol diagnostic si pronostic in examinarea la persoane sanatoase, sportivi si in diverse patologii: disfunctii vegetative, maladii cardiovasculare, afectiuni respiratorii cronice, patologii endocrine si neurologice [6].

Sistemul nervos vegetativ are un rol important in geneza aritmiilor. S-a constatat ca sistemul nervos vegetativ simpatic are un rol predispozant si de trigger al aritmiilor, iar sistemul nervos vegetativ parasimpatic - un rol de protectie [2].

In ultimii ani se face un efort important pentru identificarea si stratificarea riscului de moarte subita la pacientii cu aritmii ventriculare si stabilirea schemei terapeutice care ar reduce acest risc . Riscul de moarte subita cardiaca (MSC) in prolapsul de valva mitrala (PVM) este foarte mic, dar nu poate fi neglijat din cauza prevalentei populationale inalte a bolii. Fara o explicatie privind cauza directa de deces, PVM a fost singura anomalie descoperita la circa 10% din cazuri de moarte subita la o serie de tineri. Stratificarea bolnavilor in functie de riscul de MSC, in lipsa unor date pe grupe mari de pacienti, se bazeaza exclusiv pe opiniile expertilor [5].

VRC poate fi inregistrata la monitorizarea electrocardiografica ambulatorie Holter. Sen-

sibilitatea monitorizarii Holter ECG pentru detectarea aritmiilor semnificative la copii este dupa unii autori de aproximativ 40%, conducand la masuri terapeutice si investigatii suplimentare in circa 11% din cazuri [2,5,6].

Tulburarile de ritm supraventricular si ventricular sunt relativ frecvente la copiii cu PVM. Se semnaleaza o frecventa a tulburarilor de ritm ventricular  potential periculos de pana la 26% [2]. Dupa datele monitorizarii Holter ECG in 24 ore au fost determinate extrasistole ventriculare de la 18,2% pana la 90,6% [2,5].

Una din cauzele etiologice posibile ale disritmiilor in tulburarile functionale cardiace este disfunctia sistemului nervos vegetativ cu hipercatecolaminemie si hiperactivitatea adrenergica ale adrenoreceptorilor [3,5].

Printre markerii generali de risc de MS sunt incluse anomaliile sistemului nervos vegetativ si anume VRC, care este considerata ca un index al interactiunii simpato- vagale. Studiile clinice au aratat, ca pacientii prezentand o reducere a VRC au o crestere a tonusului simpatic si pot avea un risc inalt de dezvoltare a disritmiilor ventriculare [3,6]. Cercetarea caracterului si particularitatilor dereglarilor de ritm prezinta un interes deosebit si necesita o atentie majora. Toate acestea argumenteaza importanta clinica a disritmiilor la pacientii cu tulburarile functionale cardiace si PVM, cu aprecierea VRC pentru depistarea factorilor de risc aritmogen.

Scopul studiului

Aprecierea variabilitatii ritmului cardiac ca marker de baza a reglarii vegetative la copiii cu tulburari functionale cardiace (TFC).

Material si metode

In studiu prospectiv au fost inclusi 50 de copii cu tulburari functionale cardiace si PVM (16 baieti si 34 fete) cu varsta intre 7- 17 ani (varsta medie 12.50± 0.44), spitalizati in sectia de cardiologie a IMSP Institutul de Cercetari Stiintifice in Domeniul Ocrotirii Sanatatii Mamei si Copilului. Diagnosticul de TFC a fost stabilit in baza manifestarilor clinice, paraclinice (electrocardiografia, cardiointervalografia, Echo- cardiografia cu Doppler color). Studiul valorilor parametrilor analizei spectrale a VRC a inclus inregistrarea ECG Holter monitorizare timp de 24 ore.

Rezultate si discutii

Pacientii inclusi in studiu au prezentat mai frecvent: dureri precordiale (98%), palpitatii (84%), senzatii de iregularitate a ritmului cardiac (66%), de asemenea au fost acuze vegetative - dispozitie labila (96%), excitabilitate (92%), transpiratii (74%), extremitati reci (60%), anxietate (60%). In examenul obiectiv a predominat in 94% suflu sistolic la apex si in punctul V, clic sistolic la apex izolat in 78%, prezenta suflului sistolic si clicului sistolic in pozitie verticala si dupa efort fizic in 74%. Pacientii examinati au avut urmatoarele modificari ECG:

a)     dereglarea proceselor de repolarizare la 43 (86%) copii;

b)     bradicardie sinusala la 13 (26%) cazuri;

c)     tahicardie sinusala la 10 (20%) pacienti;

d)     extrasistole supraventriculare la 8 (16%);

e)     extrasistole ventriculare la 2 (4%);

f)      alungirea P- Q intervalului la 2 (4%).

Sindromul repolarizarii precoce in miocardul VS predomina in 86%. Cardiointervalografia a fost efectuata la 48 de pacienti cu tulburari functionale cardiace si a permis determinarea tonusului vegetativ initial si reactivitatea vegetativa. La majoritatea pacientilor (41.7%) s-a determinat simpaticotonia. Reactivitatea vegetativa la 45.8% copii a fost hipersimpaticotonica (tab.1).

Tabelul 1

Spectrul cardiointervalografiei (n= 48)

Examinarea Ecografica cu Doppler color la copiii cu tulburari functionale cardiace a determinat prezenta prolapsului de valva mitrala gr.I in 98%, gr.II- 2%, cordaj fals in cavitatea VS in 28 (56%), indurarea cuspidelor v. mitrale la 14 (28%), regurgitare la v. mitrala in 13 (26%), regurgitare la v. tricuspida in 6 (12%).

Monitorizarea Holter ECG timp de 24 ore cu durata medie 22.19±0.17 ore a fost efectuata la 50 pacientii. In urma examinarii la copiii cu TFC s-a determinat FCC minimala 49.91±2.00 batai/min., FCC maximala 157.0±3.07 batai/min. si FCC medie 83.87±2.31 batai/min. Analiza Holter ECG monitorizare timp de 24 ore a permis evidentierea unor tulburari de ritm la copiii cu TFC. Astfel, in 78% cazuri s-au inregistrat extrasistole supraventriculare, tahicardie sinusala (diurna) - 56%,  extrasistole supraventriculare izolate - 58%, tahicardii supraventriculare - 24% cazuri (tab.2).

Tabelul 2

Modificarile ECG Holter monitorizare timp de 24 ore la pacientii cu TFC

(n= 50)

Parametrii spectrali a variabilitatii ritmului cardiac la pacientii cu TFC examinati au fost calculati pe parcurs a 24 de ore. In urma aprecierii variabilitatii ritmului cardiac dupa metoda Holter ECG 24 de ore, cu ajutorul valorilor parametrilor analizei spectrale se observa o predominare a benzilor de frecventa joasa si foarte joasa ce demonstreaza activitatea sistemului nervos vegetativ simpatic (tab.3) .

Tabelul 3

Valorile parametrilor analizei spectrale a VRC (n= 30)

Concluzii

Prezenta dereglarilor proceselor de repolarizare in miocardul VS in 86% de cazuri la pacientii examinati in asociere cu tulburari functionale cardiace, poate fi considerat ca factor declansator al aritmiilor la copii.

Examinarea tonusului vegetativ initial si a reactivitatii vegetative in studiul efectuat demonstreaza predominarea sistemului nervos vegetativ simpatic.

Parametrii spectrali (VLF- benzi de frecventa foarte joasa si LF- benzi de frecven-ta joasa) predomina in 98% in studiul efectuat si explica disfunctia vegetativa cardiaca, caracterizata prin hipersimpaticotonie.

Bibliografie

Brookfield E., Steinberger J. et al. Echocardiography in Healthy Children. Pediatrics, 2001; 107:1237.

Ciudin R., Ginghina C. Aritmiile cardiace la copil si adultul tanar. Bucuresti 2003, p. 34-41.

Gunduz H., Arinc H. et al. Heart rate turbulence and heart rate variability in patients with mitral valve prolapse. Europace, 2006; 8: p. 515-520

c

Priori S., Aliot E. et al. Task Force on Sudden Cardiac Death of the European Society of Cardiology. Eur Heart J, 2001; 22: 1374-1450.

Task Force of the European Society of Cardiology and the North American Society of Pacing and Electrophysiology. Heart rate variability, standards of measurement, physiological interpretation and clinical use, 1999.