Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
Disciplina nursing obstetrica patologica - teste grila

Disciplina nursing obstetrica patologica - teste grila



DISCIPLINA NURSING OBSTETRICA PATOLOGICA

222.     In prezentatia faciala :

a)       operatia cezariana este inutila 

b)       cand travaliul nu progreseaza, se recurge la operatia cezariana ;

c)       aplicatia de forceps este o manevra utilizata in peste 90% din cazuri ;

d)       daca fatul roteaza posterior, nasterea se produce pe cale naturala ;

e)       daca fatul roteaza anterior cu mentonul, nasterea se produce pe cale naturala .



R:b,e


223.     In prezentatia frontala:

a)            nasterea pe cale naturala este imposibila;

b)           nasterea pe cale naturala este posibila, dar se rezolva in majoritatea cazurilor prin operatie cezariana ;

c)            prognosticul este bun atat pentru mama cat si pentru fat ;

d)           nasterea pe cai naturale nu este posibila, mai ales daca prezentatia se transforma in faciala ;

e)            diametrul de angajare al craniului fetal este occipito-frontal (12,5 cm).

R : b


224.     In prezentatia pelvina :

a)       operatia cezariana se practica la multipare;

b)       nu se practica operatie cezariana, nasterea pe cai naturale fiind intotdeauna posibila

c)       membranele se rup de la debutul travaliului;

d)       nu se face nici o interventie pe fat pana nu apare insertia ombilicului la nasterea pe cai naturale;

e)       se poate aplica una din urmatoarele manevre: Bracht, Mauriceaux

R :d,e


225.     In prezentatia transversa :

a)       versiunea externa se practica dar este greu de efectuat si fatul nu isi pastreaza noua pozitie intotdeauna;

b)       se practica operatie cezariana inainte de inceperea travaliului unei primipare;

c)       se practica operatie cezariana inainte de luna a 8-a

d)       se practica operatie cezariana inainte de inceperea travaliului daca membranele s-au rupt prematur ;

e)       nu se practica operatie cezariana, nasterea pe cai naturale fiind posibila.

R:a


226.     Prognosticul in prezentatia transversa:

a)            este favorabil atat mamei cat si fatului;

b)           este nefavorabil atat mamei cat si fatului;

c)            se apreciaza ca mortalitatea fetala este direct proportionala cu ruperea membranelor ;

d)           mortalitatea fetala este ridicata(30%) ;

e)            mortalitatea fetala este mai mare in cazurile rezolvate pe cai naturale.

R:b,c,d,e


227.     Ruperea artificiala a membranelor se face in urmatoarele conditii, cu exceptia:

a.            la o dilatatie aproape completa;

b.            cand se estimeaza ca membranele impiedica dilatatia colului

c.     uneori in declansarea artificiala a travaliului;

d.            dupa iesirea primului fat din sarcina gemelara;

e.            dupa iesirea celui de-al doilea fat din sarcina gemelara.

R:e


228.     Tehnica ruperii artificiale a membranelor presupune urmatoarele, cu exceptia:

a.            se introduce indexul si mediusul de la mana dreapta in vagin;

b.            cu mana stanga se introduce un brat al pensei de col, cu un dinte protejandu-l intre cele

doua degete;

c.     perforarea se face de obicei in timpul unei contractii;

d.            perforarea se face de obicei in afara unei contractii;

e.            dupa rupere, se verifica daca lichidul este clar.

R:d


229.     Perineotomia se efectueaza in urmatoarele situatii:

a.            in nasterile premature, cand evita lupta fatului fragil cu perineul rigid;

b.            la primipare la care se constata un perineu inalt, rigid si un inel vulvar in iminenta de ruptura;

c.     fatul apreciat ca fiind mare;

d.            la multipare

e.            in placenta praevia.

R:a, b, c


230.     Rupturile vagino-perineale se impart in functie de intinderea lor in 3 grade:

a)            rupturi de gradul I, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular subcutanat, muschii perineali superficiali;

b)           rupturi de gradul I, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular subcutanat, muschii perineali profunzi;

c)            rupturi de gradul II, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular subcutanat, muschii perineali superficiali, si muschii ridicatori anali;

d)           rupturi de gradul II, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular subcutanat, muschii perineali superficiali, muschii ridicatori anali, sfincterul anal extern;

e)            rupturi de gradul III, care cuprind mucoasa vaginala si tegumentele perineale, tesutul celular subcutanat, muschii perineali superficiali, muschii ridicatori anali, sfincterul anal extern.

R:a, c, e


231.     Extractia manuala a placentei se indica in urmatoarele situatii:

a)            lipsa expulziei placentei dupa 30 de min de la nastere;

b)           ca timp complementar al aplicatiei de forceps;

c)            ori de cate ori se impune verificarea imediata a integritatii cavitatii uterine;

d)           hemoragia prin decolarea partiala a placentei, ce depaseste 300 de ml;

e)            lipsa expulziei placentei dupa 15 min de la nastere.

R:a, b, c, d


232.     Anomaliile care se produc in perioada a treia a nasterii sunt urmatoarele, cu exceptia :

a)       hemoragii de delivrare prin aderenta patologica;

b)       retentia de placenta;

c)       inversiunea uterina ;

d)       hemoragii prin hipotonie uterina ;

e)       ruptura uterina.

R:e


233.     Hemoragiile de delivrare :

a)       sunt definite ca o pierdere de sange din aceasta perioada, care depaseste 500 de ml;

b)       sunt definite ca o pierdere de sange din aceasta perioada, care nu depaseste 300 de ml;

c)       pot avea cauze ruptura uterina, apoplexia utero-placentara ;

d)       pun in pericol viata parturientei ;

e)       daca hemoragia depaseste 900 de ml, este bine tolerata.

R:b,c,d


234.     In etiologia inversiunii uterine sunt implicate urmatoarele, cu exceptia :

a)       ruptura uterina

b)       hipotonia uterina ;

c)       aderente placentare si localizarea placentei la fundul uterului ;

d)       tractiuni de cordon ;

e)       compresiuni pe fundul uterului pentru decolarea placentei

R:a


235.     Simptomatologia hemoragiilor de delivrare :

a)       hemoragia survine inainte sau dupa expulzia placentei ;

b)       hemoragia poate fi interiorizata, externa si mixta.

c)       forma mixta este cea mai rara

d)       hemoragie intre 500 si 800 de ml nu necesita transfuzie;

e)       hemoragie peste 1000 de ml este bine tolerata.

R:a,b,d


236.     Cauzele care duc la retentie de placenta sunt urmatoarele, cu exceptia :

a)       procese inflamatorii endometrale ;

b)       anexite cronice ;

c)       cicatrici la nivelul uterului ;

d)       decolarea prematura de placenta normal inserata ;

e)       placenta acreta.

R:b,d


237.     Placenta acreta :

a)       este o varietate normala a placentei ;

b)       vilozitatile coriale sunt in contact direct cu muschiul uterin ;

c)       vilozitatile coriale sunt patrunse in grosimea miometrului ;

d)       are ca si variante anatomice placenta acreta, placenta increta, placenta percreta ;

e)       aceasta varianta de placenta este datorata unor anomalii cromozomiale.

R:b,c,d


238.     In atonia uterina :

a)       hemoragia se poate produce inainte sau dupa delivrare;

b)       daca hemoragia incepe si placenta este in cavitatea uterina se incearca un masaj extern sau se administreaza intravenos oxitocin;

c)       daca placenta nu se decoleaza si nu se elimina imediat, se practica o decolare manuala de placenta;

d)       uterul mic si de consistenta crescuta

e)       tratamentul cuprinde si compresiunea aortei abdominale si histerctomie de hemostaza pentru salvarea vietii mamei

R:a,c,e


239.     In cadrul retentiei de membrane sau de resturi placentare :

a)            Uterul este relaxat;

b)           Nu sunt solutii de continuitate la nivelul canalului moale;

c)            La examinarea placentei se constata lipsa cotiledoanelor;

d)           se poate face control manual sau instrumental al cavitatii uterine;

e)            Nu se practica controlul manual sau instrumental al cavitatii uterine.

R:b,c,d


240.     Rupturile vulvo-perineale:

a)            sunt mai frecvente la multipare;

b)           se impart in doua categorii: posterioare, care sunt mai frecvente; si cominutive, care sunt mai rare;

c)            se intalnesc in special la primipare si la nasterea fetilor cu greutate peste 4000 g

d)           nu depind de calitatea perineului;

e)            nu depind de cicatricile anterioare.

R:c


241.     Cauzele fetale care genereaza rupturi vulvo-perineale, sunt urmatoarele, cu exceptia:

a)            extremitate cefalica voluminoasa;

b)           degajarea in occipito-sacrata;

c)            nasterea in prezentatii deflectate;

d)           degajarea in occipito-pubiana la fatul prematur;

e)            aplicatia de forceps.

R:d


242.     In cadrul rupturilor vulvo-perineale sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

a)in ruptura de grd. 1 sunt interesate doar o parte din tesuturile perineului anterioar;

b)in ruptura de grd. 2 sunt interesati toti muschii perineului anterior, pana la sfincterul anal;

c)in ruptura de grd. 3 este interesant si sfincterul anal;

d~)ruptura de grd. 3 se mai numeste si ruptura completa;

e)in ruptura de grd. 1 vaginul comunica cu rectul.

R:e


243.     Rupturile colului uterin:

a)            sunt frecvente dupa perineotomie profilactica

b)           cea mai frecvent interesata este comisura stanga;

c)            se pot propaga la segment

d)           unicul simptom al rupturii este durerea;

e)            hemoragia ce apare in cadrul rupturii de col este o hemoragie cu sange negru, venos.

R:b,c.


244.     Ruptura uterina poate fi determinata de urmatorii factori, cu exceptia:

a)       varsta, aparand mai frecvent la femeile mai in varsta;

b)       cicatricile uterine;

c)       obstacole praevia;

d)       fat eutrofic;

e)       prezentatii flectate.

R:a,b,c


245.     Simptomatologia iminentei de ruptura uterina este:

a)            dinamica uterina este excesiva ( hiperkinetica si hipertona);

b)           contractiile depasesc 60 sec, pauzele dintre contractii se scurteaza;

c)            durerea este din ce in ce mai intensa;

d)           aspectul uterului este acela de para;

e)            apare suferinta fetala, sau se produce chiar moartea fatului.

R:a,b,c,e.


246.     Simptomele rupturii uterine sunt urmatoarele:

a)       durerea devine la un moment dat foarte puternica, sincopala, apoi cedeaza brusc;

b)       parturienta are puls bine batut, puternic;

c)       contractiile sunt violente, subintrante;

d)       in general, regiunea supraombilicala este foarte sensibila;

parturienta este palida, cu puls tahicardic, filiform.

R:a,e


247.     Tratamentul curativ al rupturii uterine consta in:

a)       tratament chirurgical;

b)       tratament radioterapic;

c)       tratarea socului;

d)       tratament chimioterapic;

e)prevenirea infectiei.

R:a,c,e.


248.     In cadrul rupturii uterine:

a)       diagnosticul de certitudine nu necesita laparotomie;

b)       in timpul interventiei se va practica histerectomie daca ruptura este intinsa, anfractuoasa;

c)       in timpul interventiei se va practica sutura plagii chiar daca ruptura este intinsa, anfractuoasa;

d)       se va practica histerorafie daca ruptura este redusa si pacienta nu are copii;

e)       tratamentul antiinfectios nu este necesar.

R:b,d.


249.     In cadrul rupturii uterine:

a)       prognosticul matern este bun;

b)       prognosticul fetal este si mai rezervat, mortalitatea este in jur de 75%;

c)       in general, mortalitatea materna nu depinde de gradul hemoragiei;

d)       prognosticul cel mai bun il au rupturile produse dupa cezariene;

e)       prognosticul cel mai bun il au rupturile traumatice.

R:b,d.


250.     Suferinta fetala:

a)            este o stare patologica determinata de diferite agresiuni care actioneaza printr-un mecanism comun, hipoxia;

b)           nu i se poate decela cauza

c)            determina modifficari ale BCF-urilor;

d)           nu determina modificari ale ph-ului sangelui fetal;

e)            poate duce la moarte fetala intrapartum.

R:a,c,e


251.     Pentru imbunatatirea fluxului sanguin uterin, se practica urmatoarele:

a)            pacientele trebuie asezate in decubit lateral stang;

b)           daca a fost folosita o perfuzie ocitocica, aceasta trebuie intrerupta;

c)            se poate incerca tocoliza;

d)           perfuzia ocitocica trebuie accelerata;

e)            pacienta trebuie asezata in decubit dorsal.

R:a,b,c.


252.     Cauzele tahicardiei fetale sunt urmatoarele:

a)            hipoxie;

b)           febra materna;

c)            prematuritatea;

d)           prezentatii vicioase

e)            medicamentele antispastice

R:a,b,c


253.     Indicatiile aplicatiei de forceps sunt urmatoarele, cu exceptia:

a)            uter cicatricial;

b)           rinichi chirurgical;

c)            eclampsia si preeclampsia;

d)           afectiuni oftalmologice;

e)            infectie urinara joasa.

R:e


254.     Tehnica aplicatiei de forceps cuprinde urmatorii timpi:

a)            introducere si asezarea lingurilor;

b)           articularea lingurilor;

c)            infiltratia perineului in H1H2Aburel

d)           extractia cordonului;

e)            delivrenta naturala.

R:a, b, c


255.     Indicatiile vidextractiei obstetricale sunt urmatoarele:

a)            membrane intacte;

b)           orificiu uterin dilatat complet;

c)            membrane rupte;

d)           fat viu;

e)            prezentatie craniana sus situata.

R:b,c,d


256.     Printre indicatiile materne ale operatiei cezariene se numara urmatoarele, cu exceptia:

a)            distociile;

b)           boli preexistente sarcinii;

c)            interventii operatorii anterioare;

d)           infectie urinara joasa;

e)            sindrom hemoragic.

R:d


257.     Printre indicatiile fetale ale operatiei cezariene se numara urmatoarele, cu exceptia:

a)            suferinta fetala;

b)           prolabare de cordon;

c)            sarcina biologic prelungita;

d)           izoimunizarea;

e)            fat cu monstruozitati prematur.

R:e


258.     Precizati indicatiile operatiei cezariene sunt:

a)            prezentatie transversa;

b)           prezentatie in expulzie;

c)            disproportie cefalo-pelvica;

d)           prezentatie craniana cu fat de 3000 g;

e)            fat mort, placenta praevia centrala

R:a,c,e


259.     Operatia cezariana cuprinde urmatorii timpi:

a)            incizia peretelui abdominal;

b)           incizia peritoneului uterin;

c)            perineotomie;

d)           incizia segmentului inferior;

e)            extragerea fatului.

R:a, b, d, e


260.     Complicatiile ce pot aparea in timpul operatiei cezariene sunt urmatoarele:

a)     accidente determinate de anestezie;

b)     hemoragii grave in placenta cu aderente anormale;

c)      prelungirea liniilor de incizie cu interesarea vaselor mari;

d)     leziuni vezicale sau ureterale;

e)     leziuni uretrale.

Rasp:a, b, c, d


261.     In cadrul infectiei puerperale:

a)            germenii provin fie din mediul extern,in majoritatea cazurilor;

b)           este mai frecventa la primipare

c)            germenii provin doar din mediul intern pe cale sangvina sau limfatica;

d)           nu se complica cu septicemie;

e)            dintre cauzele favorizante, nu este implicat actul sexual in lehuzie.

R:a.


262.     Endometrita acuta:

a)            apare de obicei la 7-10 zile dupa nastere;

b)           apare de obicei la 2-3 zile dupa nastere;

c)            la examenul cu valve, lohiile sunt nemodificate;

d)           tuseul vaginal constata uter involuat contractat;

e)            tratamentul este strict profilactic.

R:b.


263.     Metrita parenchimatoasa:

a)            se asociaza de obicei cu endometrita;

b)           procesul inflamator depaseste bariera endometrului;

c)            uterul este involuat, contractat;

d)           fenomenele apar la 4-7 zle dupa nastere;

e)            tratamentul este acelasi ca la endometrita acuta, strict profilactic.

R:a,b,d.


264.     Pelviperitonita:

a)            reprezinta extensia procesului inflamator la nivelul peritoneului pelvin;

b)           clinic, se manifesta prin dureri in etajul abdominal superior;

c)            tratamentul consta in administrarea de antibiotice, echilibrare hidro-electrolitica, gheata pe abdomen;

d)           adesea, se face colpotomie in fundurile de sac vaginale laterale;

e)            abcesul Douglas-ului reprezinta localizarea colectiei purulente

R:a,c,e.


265.     Tromboflebita puerperala:

a)            este o complicatie ce afecteaza structurile venoase si venele membrelor inferioare;

b)           tromboflebita pelvina se manifesta prin dureri pelvine, febra, frison,;

c)            tromboflebita superficiala are doua aspecte: flegmatia alba dolens si flegmatia celulea dolens;

d)           tratamentul anticoagulant este total ineficient;

e)            tromboflebita profunda apare de obicei dupa travalii distocice, operatie cezariana.

R:a,b,e.


266.     Sarcina gemelara:

a)            monozigota, uniovulara sau univitelina, rezulta din fecundarea a doua ovule;

b)           bizigota, biovulara sau bivitelina rezulta din fecundarea unui ovul;

c)            in sarcina monozigota, un ovul este fecundat de 2 spermatozoizi;

d)           in sarcina dizigota, doua ovule sunt fecundate de un spermatozoid;

e)            sarcina multipla poate fi tripla, cvadrupla, cvintupla, sextupla.

R:e.


267.     Cauzele ce duc la aparitia sarcinii gemelare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a)            varsta inaintata a mamei;

b)           caldura ambianta ridicata;

c)            ereditatea;

d)           contacte sexuale multiple in perioada ovulatiei;

e)            medicatia care stimuleaza ovulatia.

R:d


268.     Diagnosticul sarcinii gemelare se pune pe urmatoarele elemente:

a)            anamneza;

b)           inspectie;

c)            palpare;

d)           percutia;

e)            examenul cu valve.

R:a,b,c.


269.     Operatia cezariana este indicata in urmatoarele situatii in sarcina gemelara:

a)            placenta praevia;

b)           prezentatie transversa a primului fat;

c)            suferinta fetala;

d)           varsta mamei intre 25-35 ani;

e)            membrane rupte intempestiv.

R:a,b,c.


270.     Distociile ce pot aparea in cursul nasterii in sarcina gemelara sunt:

a)            prezentatie transversa la cel de-al doilea fat;

b)           prezentatii combinate;

c)            distocii de dinamica in minus;

d)           hidrocefalia

e)            eliminarea meconiului.

R:a,b,c,


50.         Nasterea patologica sau distocica poate fi secundara unor anomalii ale:

a)            Canalului dur

b)           Canalului moale

c)            Perioadei a III-a a nasterii

d)           Perioadei a V-a a nasterii

e)            Perioadei a IV-a a nasterii

R:a,b,c,e


51.         Dupa clasificarea dimensionala, canalul dur patologic stramtat limita la stramtoarea superioara are urmatoarele diametre la nivelul acestei stramtori:

a)            Diametru antero-posterior< 12 cm si diametru transversal < 10 cm

b)           Diametru antero-posterior< 11 cm si diametru transversal < 12 cm

c)            Diametru antero-posterior< 10 cm si diametru transversal < 12 cm

d)           Diametru antero-posterior< 11 cm si diametru transversal < 11 cm

e)            Diametru antero-posterior< 10,5 cm si diametru transversal < 12 cm

R:c


52.         Urmatoarele tipuri de afectiuni osoase nu sunt implicate in determinismul bazinului patologic:

a)            Afectiuni ale oaselor bazinului

b)           Afectiuni ale oaselor membrelor inferioare

c)            Afectiuni ale coloanei vertebrale

d)           Afectiuni ale oaselor membrelor superioare

e)            Afectiuni generale osoase

R: d


53.         Prognosticul nasterii este periclitat in conditiile unui canal dur patologic prin urmatoarele riscuri:

a)            Risc de tulburari de dinamica uterina

b)           Risc de rupere precoce de membrane

c)            Risc crescut de macrosomie fetala

d)           Risc de distocie de dilatatie a colului uterin

e)            Risc de distocie de placenta

R: a, b, d

54.         Urmatoarele tipuri de distocii la nastere nu se datoreaza vaginului:

a)            Prin septuri

b)           Prin cicatrici

c)            Prin vaginism

d)           De dinamica

e)            Prin tumori

R: d


55.         Urmatoarele conditii nu constituie obstacole praevia la nastere:

a)            Rinichi ptozat

b)           Tumori ovariene

c)            Tumori vezicale

d)           Hidrosalpinx

e)            Fibroame uterine

R: d


56.         Urmatoarele deplasari uterine pot constitui premisele unui avort sau unei distocii la nastere:

a)            Anteflexie exagerata – abdomen pendulum

b)           Retroversie fixa

c)            Laterodeviatia spre dreapta

d)           Prolaps uterin

e)            Retroversie mobila

R: a,b,d


57.         Dilatatia colului uterin incepe de la o intensitate a contractiilor uterine sistematizate de:

a)            15 mmHg

b)           14 mmHg

c)            13 mmHg

d)           10 mmHg

e)            8 mmHg

R: a


58.         Limita superioara fiziologica de intesitate si frecventa a contractiilor uterine dureroase este de:

a)            intensitate 20-30 mmHg

b)           intensitate 50-60 mmHg

c)            frecventa 3-5 contractii la 10 minute

d)           frecventa 5-10 contractii la 10 minute

e)            durata unei contractii 5 minute

R: b,c


59.         Factorii implicati in aparitia dinamicii uterine in exces (hipekineziei) pot fi:

a)            Disproportia cefalo-pelvica

b)           Administrarea in exces a medicamentelor antispastice

c)            Rezistenta anormala a membranelor amnio-coriale

d)           Placenta praevia

e)            Distocia de col uterin

R: a,c,e


60.         Prognosticul nasterii este afectat in cazul dinamicii in exces prin urmatoarele complicatii:

a)            Nasterea precipitata

b)           Tetanizarea uterului

c)            Infectie amniotica

d)           Embolie amniotica

e)            Hemoragii in perioada a III-a nasterii

R: a,b,d,e


61.         Principiile terapeutice in cazul dinamicii in minus din timpul travaliului, cuprind:

a)            Glucoza hipertona

b)           Oxitocin

c)            Atropina

d)           Spasmolitice

e)            Prostaglandinele

R: a,b,e


62.         Factorii de risc in aparitia dinamicii uterine in minus (hipokineziei) pot fi:

a)            Multiparitatea

b)           Prezentatii fetale vicioase

c)            Cicatricile uterine

d)           Tumorile praevia

e)            Anemia

R: a,c,e


63.         Prognosticul nasterii este afectat in cazul dinamicii in minus din timpul travaliului prin urmatoarele complicatii frecvente:

a)            Infectie amniotica

b)           Tetanizarea uterului

c)            Ruptura uterina

d)           Incarcerarea placentei

e)            Traumatisme obstetricale materne prin nastere precipitata

R: a


64.         Tratamentul in cazul dinamicii excesive din timpul travaliului, cuprinde:

a)            Neuroleptice



b)           Oxitocin

c)            Atropina

d)           Spasmolitice

e)            Sulfat de Magneziu

R: a,c,d,e


65.         Caracteristicile definitorii ale hipokineziei se situeza intre urmatoarele limite:

a)            Contractiile uterine rare, 1 la 20 minute

b)           Contractiile uterine rare sub 2 la 10 minute

c)            Intensitatea contractiilor sub 25 mmHg

d)           Intensitatea contractiilor sub 15 mmHg

e)            Intensitatea contractiilor sub 5 mmHg

R: b,d


66.         Principiile terapeutice in cazul dinamicii in minus din timpul travaliului, cuprind:

a)            Vitamina B1

b)           Glucoza hipertona

c)            Infiltrarea cervicala sau paracervicala cu novocaina

d)           Solutii parenterale cu calciu

e)            Estrogeni

R: a,b,d,e


67.         Distocia de volum fetal total este considerata la greutati ale fatului peste:

a)            3500g

b)           3700g

c)            4000g

d)           4200g

e)            4500g

R: c,


68.         Bifati factorii de risc pentru aparitia macrosomiei fetale:

a)            Multiparitatea

b)           Primiparitatea

c)            Sexul masculin

d)           Sexul feminin

e)            Sarcina prelungita

R: a,c,e


69.         Riscurile implicate de distocia de volum fetal total sunt:

a)            Hemoragii meningo-cerebrale fetale

b)           Rupturi de parti moi materne

c)            Nasterea precipitata

d)           Aglutinarea colului uterin

e)            Traumatism fetal

R: a,b,e


70.         Ce riscuri implica o varietate de cordon ombilical scurt?

a)            Prezentatie distocica

b)           Decolare de placenta

c)            Circulara de cordon

d)           Inversiune de uter

e)            Procidenta de cordon

R: a,b,d


71.         Circularele de cordon ombilical predispun la deces fetal in timpul:

a)            Sarcinii

b)           Pretravaliului

c)            Perioadei I a nasterii

d)           Perioadei a II-a a nasterii

e)            Perioadei a III-a a nasterii

R: d


72.         Recunoasteti complicatiile caracteristice rupturii premature de membrane:

a)            Rupturi ale colului uterin

b)           Prolabarea de cordon

c)            Infectia amniotica

d)           Dinamica uterina in exces

e)            Retractia uterului

R: b,c,e


73.         Care este cantitatea corecta de lichid amniotic ce defineste hidramniosul?

a)            600 ml

b)           1200 ml

c)            Peste 2000 ml

d)           Peste 800 ml

e)            Peste 1500 ml

R: c


74.         Bifati cauzele materne din etiologia hidramniosului:

a)            Tromboza de cordon ombilical

b)           Diabet matern

c)            Spina bifida fetala

d)           Atrezia esofagiana fetala

e)            Insuficienta renala materna

R: b,e


75.         Care este cantitatea corecta de lichid amniotic ce defineste oligoamniosul?

a)            Sub 2000 ml

b)           Sub 1000-1500 ml

c)            Sub 500-1000 ml

d)           Sub 300-400 ml

e)            Sub 200-300 ml

R: d


76.         Precizati care dintre complicatiile de mai jos nu sunt intalnite in oligoamnios:

a)            Distocii de dinamica

b)           Suferinta fetala

c)            Prezentatii fetale anormale

d)           Nasterea precipitata

e)            Prolabarea de cordon

R: d,e


77.         Bifati definitia corecta a placentei praevia anatomica:

a)            Placenta care acopera complet orificiul cervical intern

b)           Placenta care acopera partial orificiul cervical intern

c)            Placenta care se insera la marginea orificiului cervical intern

d)           Placenta care se insera sub 2 cm de marginea orificiului cervical intern

e)            Placenta care se insera la la 2 – 10 cm de marginea orificiului cervical intern

R: e


78.         Factorii favorizanti in etiologia placentei praevia pot fi:

a)            Multiparitatea

b)           Varsta tanara

c)            Cicatricile uterine

d)           Malformatiile uterine

e)            Insuficienta corpului gestational

R: a,c,d


79.         Originea sangerarii din delivrenta la o pacienta cu placenta praevia poate fi:

a)            Deficit de contractie a segmentului uterin

b)           Ruptura colului uterin de sub aria de insertie a placentei

c)            Aderenta anormala a placentei cu decolare partiala

d)           Leziuni deciduale de sub aria de insertie placentara

e)            Ruptura placentei la trecerea fatului transplacentar prin canalul de nastere

R: a,c,d


80.         Recunoasteti caracteristicile sangerarii in placenta praevia:

a)            Nedureroasa

b)           Unica

c)            Frecvent noaptea in somn

d)           Sange rosu cu cheaguri

e)            Frecvent dupa luna a saptea

R: a, c, d, e


81.         Prognosticul fetal in placenta praevia poate fi grevat de urmatorii factori de risc:

a)            Prematuritate crescuta

b)           Anemie intrauterina

c)            Rata mai mare a malformatiilor

d)           Aspiratie de meconiu

e)            Traumatism fetal la nastere

R: a, b, c


82.         Bifati elementele cuprinse in definitia avortului

a)            Varsta gestationala sub 28 de saptamani

b)           Greutate fetala sub 2000 grame

c)            Greutate fetala sub 1000 grame

d)           Talie fetala sub 35 cm

e)            Talie fetala sub 37 cm

R: a, c, d


83.         Bifati cauzele materne locale din etiologia avortului:

a)            Oligospermia

b)           Leziuni endometriale

c)            Retroversia uterina

d)           Insuficienta cervico-istmica

e)            Incompatibilitate de Rh

R: b, c, d


84.         Etiologia sarcinii extrauterine poate fi:

a)            Infectii anexiale

b)           Contraceptie prin sterilet

c)            Polispermie

d)           Dezordini endocrine

e)            Anomalii ale zigotului

R: a, b, d, e


85.         Evolutia sarcinii uterine poate fi catre:

a)            Sarcina abdominala dupa avortul tubar al unei sarcini pavilionare

b)           Sarcina intrauterina dupa avortul tubar al unei sarcini interstitiale

c)            Lithopedion dupa expulzarea produsului de conceptie in cavitatea abdominala

d)           Hemoragie intraperitoneala

e)            Hemoragie in ligamentul larg

R: a, c, d, e


86.         Bifati semnele locale prezente la evaluarea unei sarcini molare :

a)            Uterul este crescut in volum dar mai mic decat decat varsta de amenoree a sarcinii

b)           Ovare marite, polichistice

c)            Eliminare de vezicule molare

d)           Uneori se poate ausculta un suflu uterin

e)            Uterul poate creste sau scadea in funcsie de hemoragie

R: b, c, d, e


87.         Complicatiile sarcinii molare sunt urmatoarele:

a)            Infectia

b)           Perforatia uterului

c)            Polihidramniosul

d)           Degenerare in corioepiteliom

e)            Degenerare in adenocarcinom

R: a, b, d


88.         Urmatoarele principii terapeutice sunt valabile in sarcina molara:

a)            Sarcina molara sub patru luni se evacueaza prin histerotomie

b)           Sarcina molara sub patru luni se evacueaza de principiu prin chiuretaj uterin

c)            Sarcina molara sub patru luni se evacueaza prin histerectomie

d)           Sarcina molara sub patru luni se evacueaza de principiu prin chiuretaj uterin la pacientele cu mai multi copii

e)            Sarcina molara sub patru luni se evacueaza de principiu prin chiuretaj uterin la pacientele peste 40 de ani

R: b


89.         Marcati metodele prin care pacientele sunt supravegheate dupa evacuarea sarcinii molare:

a)            Dozarea hormonului corionic gonadotrop

b)           Radiografie pulmonara

c)            Examen clinic ginecologic

d)           Radiografie abdominala

e)            Histerosalpingografic

R: a,b,c


90.         In tratarea coriocarcinomului se folosesc urmatoarele principii:

a)            Radioterapia pentru metastaze

b)           Radioterapia adresata tumorii

c)            Chimioterpie optionala

d)           Tratamentul chirurgical pentru extirparea tumorii in toate cazurile

e)            Tratamentul chirurgical pentru extirparea tumorii in cazurile rebele la chimioterapie

R: a,e


91.         Definitia nasterii premature cuprinde urmatoarele criterii:

a)            Varsta de sarcina intre 37-39 saptamani

b)           Varsta de sarcina intre 28-39 saptamani

c)            Greutatea fatului intre 2000-3000 de grame

d)           Greutatea fatului intre 1000-2000 de grame

e)            Greutatea fatului intre 1000-2500 de grame

R: e


92.         In tratamentul folosit pentru stoparea travaliului prematur se pot folosi urmatoarele principii medicamentoase:

a)            Progesteron

b)           Estrogeni

c)            Betamimetice

d)           Betablocante

e)            Agenti prostaglandinici

R: a, c


93.         Intre cauzele fetale ale nasterii premature se numara:

a)            Sarcina multipla

b)           Macrosomia fetala

c)            Incompatibilitatea Rh

d)           Disgravidia tardiva

e)            Sarcina molara

R: a, b, c


94.         Durata peste care o sarcina se considera prelungita este reprezentata de:

a)            40 de saptamani sau 280 de zile

b)           41 de saptamani sau 287 de zile

c)            42 de saptamani sau 295 de zile

d)           43 de saptamani sau 300 de zile

e)            37 de saptamani sau 259 dezile

R: c


95.         Riscul de sarcina prelungita este crescut in urmatoarele situatii:

a)            Multiparitate

b)           Primiparitate

c)            Spina bifida fetala

d)           Rinichi polichistic fetal

e)            Anencefalie fetala

R: a,e


96.         Insuficienta placentara secundara imbatranirii acesteia in sarcina prelungita, este

insotita de urmatoarele modificari hormonale:

a)            Scaderea progesteronului seric

b)           Cresterea estrogenilor serici

c)            Cresterea progesteronului seric

d)           Scaderea hormonului lactogen placentar

e)            Cresterea hormonul lactogen placentar

R: a,d


97.         Marcati principiile terapeutice care trebuie urmate in intentia de a finaliza o sarcina prelungita :

a)            Sensibilizarea uterului prin administrare de estrogeni

b)           Administrarea de progesteron pentru sustinerea functiei deficitare a placentei

imbatranite

c)            Proba de travaliu

d)           ruperea membranelor

e)            Operatia cezariana

R: a,c,d,e


98.         Semne subiective ale mortii fetale intrauterine pot fi:

a)            Aparitia secretiei lactate

b)           Cresterea tensiunii mamare

c)            hiperpigmentarea areolelor secundare mamare

d)           Lipsa perceperii batailor cordului fetal

e)            Lipsa perceperii miscarilor fetale active

R: a,e


99.         Moartea fetala intrauterina se poate insoti de urmatoarele semne obiective:

a)            Scaderea consistentei corpului uterin

b)           Oprirea cresterii uterine

c)            Lipsa perceperii miscarilor fetale active

d)           Lipsa perceperii batailor cordului fetal

e)            Cresterea tonusului corpului uterin

R: b,c,d


100.     Urmatoarele investigatii se realizeaza in scopul precizarii etiologiei mortii fetale intrauterine:

a)            Amnioscopia

b)           Examen bacteriologic al produsului de conceptie

c)            Investigatii biologice hormonale

d)           Examen genetic

e)            Examen histopatologic

R: b,d,e


101.     Estimati perioada de retentie uterina a unui fat mort care prezinta urmatoarele caracteristici: flictene sero-hematice la nivelul extremitatilor,decolari epidermice la nivelul regiunii toracice dorsale, craniul deformat, cristalin necolorat, opac:

a)            2 zile

b)           8 zile

c)            12 zile

d)           15 zile

e)            30 zile

R: b


102.     Moartea fetala intrauterina „tardiva” este definita la o varsta a produsului de conceptie:

a)            Peste 13 saptamani

b)           Peste 20 saptamani

c)            Dupa luna a VII-a

d)           In trimestrul III

e)            In luna a IX-a

R: b


103.     Bifati cauzele materne ale mortii fetale intrauterine, din variantele etiologice expuse mai jos:

a)            Traumatisme

b)           Intoxicatii

c)            Placenta extracoriala

d)           Disgravidia tardiva

e)            Anomalii ale cordonului ombilical

R: a,b,d


104.     Caracteristicile travaliului cu produs de conceptie mort are frecvent urmatoarele caracteristici:

a)            Este hipoton-hipokinetic

b)           Este hiperton-hiperkinetic

c)            Membranele se rup precoce

d)           Colul se dilata greu

e)            Membranele se rup tardiv

R: a, c,d


105.     Afectarea cerebrala grava apare in boala hemolitica a nou-nascutului la concentratii ale bilirubinei peste:

a)            2 mg/dl

b)           10 mg/dl

c)            15 mg/dl

d)           20 mg/dl

e)            25 mg/dl

R: e


106.     Profilaxia izoimunizarii anti-D in primul trimestru de sarcina se face pentru urmatoarele afectiuni:

a)            sarcina extrauterina

b)           biopsie de trofoblast

c)            amenintare de avort

d)           iminenta de avort

e)            placenta praevia

R: a,b,d


107.     Profilaxia izoimunizarii anti-D in ultimul trimestru de sarcina se face pentru urmatoarele afectiuni:

a)            amniocenteza

b)           cordonocenteza

c)            moarte fetala intrauterina

d)           iminenta de avort

e)            placenta praevia

R: a,b,c,e

108.     Masurile profilactice izoimunizarea Rh cuprind:

a)            Determinarea Rh-ului la toate femeile gravide

b)           Determinarea Rh-ului la gravidele cu feti morti in antecedente

c)            La gravidele Rh negative cu soti Rh pozitiv, dupa 20 saptamani, repetarea testelor de

determinare a anticorpilor anti –Rh la intervale de 2 saptamani, daca se mentin in limite normale

d)           La gravidele Rh negative cu soti Rh pozitiv, dupa 20 saptamani, repetarea testelor de

determinare a anticorpilor anti –Rh la intervale de 4 saptamani, daca se mentin in limite normale

e)            La nastere, daca fatul este Rh negativ, se va face profilaxia cu anticorpi anti-D la mama

R: a,d


109.     Bifati rolurile ecografiei in cadrul supravegherii sarcinii cu izoimunizare Rh:

a)            Depisteaza hiperbilirubinemie

b)           Studiul starii fetale

c)            Estimarea titrului de anticorpi anti Rh

d)           Estimarea severitatii icterului

e)            Diagnosticul de hidrops

R: b, e


110.     Titrurile de anticorpi anti-Rh care implica un pericol mic de afectare fetala si permit o atitudine de expectativa sunt:

a)            Sub ½

b)           Sub ¼

c)            Sub 1/8

d)           Sub 1/16

e)            Sub 1/32

R: d


111.     Marcati, dintre variantele expuse mai jos, indicatiile amniocentezei in izoimunizarea anti-Rh:

a)            Titrul de anticorpi de cel putin 1/32 in izoimunizarile aparute in cursul sarcinii

respective

b)           Titrul de anticorpi de cel putin 1/64 in izoimunizarea preexistenta

c)            Anasarca placentara in antecedente

d)           Evolutie patologica a sarcinii cu hidramnios la gravidele cu izoimunizare anti-Rh

e)            Feti morti intrauterin in antecedente

R: c, d, e


112.     Profilaxia generala a izoimunizarii Rh cuprinde:

a)            Recomandarea de contraceptie la cuplurile cu incompatibilitate in sistem Rh, pana la

deciderea obtinerii unei sarcini

b)           Spatierea sarcinilor la cel putin trei ani in cazul incompatibilitatii de Rh

c)            Abtinerea de la metode precum: ocitocicele, operatia cezariana, extractia manuala de

placenta, pentru a nu creste transfuzia feto-materna

d)           Folosirea metodelor precum: ocitocicele, operatia cezariana, extractia manuala de

placenta, pentru a diminua timpul in care se pot produce transfuzii feto-placentare

e)            Administrarea de imunoglobulina anti-D in caz de avort la gravidele cu

incompatibilitate in sistemul Rh

R: a, b, c

113.     Profilaxia speciala a izoimunizarii Rh cuprinde:

a)            Administrarea de imunoglobulina anti-D in caz de avort la gravidele cu

incompatibilitate in sistemul Rh

b)           Administrarea de imunoglobulina anti-D in saptamanile 28-32

c)            Administrarea de imunoglobulina anti-D in pretravaliu

d)           Administrarea de imunoglobulina anti-D postpartum la femeile Rh negative care au

nascut un fat Rh pozitiv in primele 72 de ore dupa nastere

e)            Recomandarea de contraceptie la cuplurile cu incompatibilitate in sistem Rh, pana la

deciderea obtinerii unei sarcini

R: a, b, d


114.     Asfixia alba a nou-nascutului are urmatoarele caracteristici:

a)            Este forma grava de asfixie

b)           Nou-nascutul isi revine rapid frecvent dupa manevrele de stimulare

c)            Frecvent se datoreaza traumatismului fetal

d)           Frecvent se datoreaza obstructiei cailor respiratorii superioare fetale

e)            Cordul este abia perceptibil

R: a,c,e


115.     Asfixia albastra a nou-nascutului are urmatoarele caracteristici:

a)            Este forma grava de asfixie

b)           Nou-nascutul isi revine frecvent dupa manevrele de stimulare

c)            Frecvent se datoreaza traumatismului fetal

d)           Frecvent se datoreaza obstructiei cailor respiratorii superioare fetale

e)            Cordul este abia perceptibil

R: b,d


116.     Marcati definitia corecta a hipotrofiei fetale:

a)            Intarzierea de crestere intrauterina a fatului fata de o anumita varsta de gestatie, cu 10%

mai mica decat varsta de gestatie

b)           Intarzierea de crestere intrauterina a fatului fata de o anumita varsta de gestatie, cu 25%

mai mica decat varsta de gestatie

c)            Intarzierea de crestere intrauterina a fatului fata de o anumita varsta de gestatie, cu 50%

mai mica decat varsta de gestatie

d)           Intarzierea de crestere intrauterina a fatului fata de o anumita varsta de gestatie, cu 5%

mai mica decat varsta de gestatie

e)            Intarzierea de crestere intrauterina a fatului fata de o anumita varsta de gestatie, cu 20%

mai mica decat varsta de gestatie

R:b


117.     Gradul II de hipotrofie fetala implica:

a)            Scaderea numai a greutatii fetale, cu peste 25% mai mica decat cea corespunzatoare

varstei de gestatie

b)           Scaderea greutatii fetale, cu peste 50% mai mica decat cea corespunzatoare varstei de

gestatie

c)            Scaderea greutatii fetale, cu peste 25% mai mica decat cea corespunzatoare varstei de

gestatie, asociata cu scaderea taliei fetale

d)           Scaderea greutatii fetale, cu peste 25% mai mica decat cea corespunzatoare varstei de

gestatie, asociata cu scaderea taliei fetale si a perimetrului cranian fetal

e)            Scaderea greutatii fetale, cu peste 15% mai mica decat cea corespunzatoare varstei de

gestatie, asociata cu scaderea circumferintei abdominale

R: c


118.     Combaterea insuficientei respiratorii la nou-nascutul hipotrofic se face cu:

a)            Manitol

b)           tonicardiace

c)            Bicarbonat de sodiu somultie e=semimolara i.v.

d)           Calciu gluconic

e)            diuretice

R: c


119.     Combaterea insuficientei renale la nou-nascutul hipotrofic se face cu:

a)            Manitol

b)           Sedative

c)            Bicarbonat de sodiu

d)           Calciu gluconic

e)            diuretice

R: a,e


120.     Criteriile tensionale care definesc disgravidia tardiva sunt urmatoarele:

a)            Crestere a tensiunii arteriale sistolice cu 130 mmHg


b)           Crestere a tensiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg

c)            Crestere a tensiunii arteriale sistolice cu 40 mmHg, peste valorile cunoscute anterior

d)           Crestere a tensiunii arteriale diastolice peste 90 mmHg

e)            Crestere a tensiunii arteriale sistolice cu 15 mmHg, peste valorile cunoscute anterior

R: b,d,e


121.     Parametrii care trebuie urmariti zilnic in preeclampsie, sunt urmatorii:

a)            Circumferinta abdominala materna

b)           Greutatea

c)            Diureza

d)           glicozuria

e)            Proteinuria

R: b,c,e


122.     Semnele care sugereaza faza tonica a eclampsiei, sunt urmatoarele:

a)            Contracturi musculare la nivelul muschilor fetei

b)           Hipertonie musculara generalizata

c)            Hipertonia muschilor respiratori, inclusiv diafragmul

d)           Miscari dezordonate, generalizate

e)            Pacienta isi musca limba

R: b,c


123.     Forma clinica usoara a disgravidiei de prim trimestru este caracterizata prin:

a)            disurie

b)           Bradicardie

c)            Peste 10 varsaturi / 24 ore

d)           Peste 4 varsaturi / zi, matinale sau postprandiale

e)            Parametri biologici nemodificati

R: d,e

124.     Forma severa a disgravidiei de prim trimestru este caracterizata clinic prin:

a)            Tahicardie

b)           Bradicardie

c)            Constipatie

d)           4 varsaturi / zi, matinale sau postprandiale

e)            Scadere in greutate

R: a, c,e


125.     Forma severa a disgravidiei de prim trimestru este caracterizata biologic prin:

a)            Hipoproteinemie

b)           Hiperproteinemie

c)            Hipoglicemie

d)           Alcaloza

e)            Hiperbilirubinemie

R: a,c,e


126.     Tratamentul medical al formei clinice usoare de disgravidie de prim trimestru consta in:

a)            Progestativ

b)           Estrogen

c)            antiemetice

d)           Sedative

e)            Vitaminoterapia cu Zinc si Fier

R: c,d


127.     Parametrii urmariti zilnic in disgravidia de prim trimestru sunt:

a)            varsaturile

b)           Greutatea

c)            Diureza

d)           Proteinuria

e)            Tensiunea arteriala

R: a,b,c,e


128.     Recunoasteti care din urmatoarii factori sunt implicati in etiopatogenia decolarii premature de placenta normal inserata?

a)            Varsta tanara

b)           Hipotensiunea arteriala

c)            Hipertensiunea arteriala

d)           Carenta de calciu

e)            Carenta de acid folic

R: c,e


129.     Care sunt parametrii paraclinici urmariti in decolarea prematura de placenta normal inserata?

a)            Diureza

b)           Teste de coagulare

c)            Examen sumar de urina

d)           Corpii cetonici

e)            Hemograma

R: b,c,e


130.     Care sunt parametrii care definesc apoplexia utero-placentara?

a)            hemoragie vaginala cu sange negricios fara cheaguri

b)           Tulburari de coagulare

c)            Uter cu consistenta lemnoasa in majoritatea timpului

d)           Suferinta fetala grava sau moartea fatului

e)            Tulburari de coagulare absente

R: a,b,c,d


131.     Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la finalizarea sarcinii cu decolare prematura de placenta normal inserata sunt adevarate?

a)            Nasterea trebuie sa se produca in 6 ore de la debutul simptomatologiei

b)           In cazul in care nasterea este declansata, se prefera extractia de urgenta a fatului prin

operatie cezariana, indiferent de forma clinica

c)            In cazul in care nasterea este declansata, se prefera aplicatie de forceps, de regula

d)           In formele grave se prefera extractia de urgenta a fatului prin operatie cezariana

e)            Histerectomia este recomandata de rutina dupa operatia cezariana, datorita

modificarilor apopleptice de la nivelul uterului

R: a,d


132.     Bolile infectioase in sarcina se pot solda cu:

a)            avort

b)           malformatii congenitale

c)            macrosomie

d)           malformatii cromozomiale

e)            moartea produsului de conceptie

R: a, b, d, e


133.     Mecanismele de producere a avorturilor in caz de infectie acuta sunt:

a)            actiunea directa a germenilor

b)           hematomul retroplacentar

c)            hipertermia si anoxia

d)           anergia gravidica favorizeaza aparitia bolilor infectioase

e)            aberatiile cromozomiale

R:a,c,d


134.     Mecanismele de contaminare a produsului de conceptie in caz de infectie acuta sunt:

a)            placenta este impermeabila pentru virusuri, bacterii, paraziti

b)           invazia din aproape in aproape a placentei si fatului

c)            ruptura membranelor

d)           diseminarea hematogena transplacentara

e)            ascensiunea florei vaginale cu contaminare deciduala nu este permisa, deoarece orificiul

intern al colului este inchis

R:b, c, d


135.     Diagnosticul infectiei acute in sarcina presupune:

a)            dozarea IgG la mama

b)           investigatiile bacteriologice, virusologice, parazitare si imunologice se adreseaza numai mamei

c)            in sangele fatului se gasesc numai anticorpi de la mama- imunizare pasiva

d)           in sangele mameise gasesc anticorpi fabricati de fat

e)            cumul de investigatii ce se adreseaza mamei, placentei si fatului

R: e


136.     Infectia rubeolica in sarcina:

a)       este o afectiune benigna asupra mamei si fatului

b)       risc abortiv de trei ori mai mare decat la gravida normala

c)       sindromul malformativ la nou-nascut este prezent

d)       este obligatorie reactia serologica cu ocazia examenului prenuptial

e)       contaminarea in primele patru luni de sarcina impune intreruperea sarcinii

R: b, c, d, e


137.     Hepatita epidemica in sarcina:

a)       infectarea fatului se produce mai frecvent cand la placenta este inserata anterior pe corpul uterin

b)       are o forma evolutiva mai usoara

c)       in cazul contaminarii materne cu virus hepatitic B- se administreaza gama-globuline anti-HBs

d)       se recomanda nasterea prin operatie cezariana

e)       nu are consecinte asupra produsului de conceptie

R:c


138.     Toxoplasmoza:

a)       infectie parazitara grava care determina moartea intrauterina a produsului de conceptie

b)       Toxoplasma nu trece prin lapte de la mama la nou-nascut

c)       Infectia acuta nu da malformatii la fat

d)       boala abortiva in antecedente impune efectuarea serologiei pentru toxoplasma

e)       gravidele cu infectie recenta in cursul sarcinii se trateaza cu spiramicina 2,5g/ zi- cura discontinua

R:a, d, e


139.     TBC-ul pulmonar asociata sarcinii presupune:

a)       radiografie pulmonara in orice conditii

b)       nu se executa examenul de sputa deoarece apar modificari imunologice datorate gestatiei

c)       nu se face tratament datorita riscului teratogen

d)       se impune ablactarea datorita riscului de contaminare a nou-nascutului

e)       in travaliu este indicata nasterea prin operatie cezariana sau aplicatie de forceps

R: e


140.     Luesul si sarcina::

a) in infectia luetica placenta este hipotrofica

b)       nu se transmite produsului de conceptie

c) este obligatorie depistarea prin doua RBW in primul si ultimul trimestru de sarcina

d)       nu se efectueaza tratament profilactic al luesului congenital la pacientele infectate

e)       tratamentul aplicat inainte de 18 saptamani nu poate preveni leziunile fetale

R:c,a


141.     Bolile bacteriene in sarcina:

a)       scarlatina este o infectie data de sterptococ, fiind agravata de sarcina

b)       avorturile septice nu pot provoca tetanosul

c)       prevenirea tetanosului se face prin revaccinarea gravidei in ultimul trimestru de sarcina cu ATPA

d)       nou-nascutul nu poate contracta tetanosul

e)       in caz de infectie bacteriana este crescut riscul de sarcina suprapurtata

R:a, c.


142.     Bolile cavitatii dentare in timpul sarcinii;

a)       angiogranulomul este o tumora maligna ce apare in trimestrul II de sarcina si dispare dupa nastere

b)       gingivita se manifest ca un edem al gingiei cu sangerare

c)       cariile dentare nu beneficiaza de tratament in cursul sarcinii

d)       hiperreactivitatea gingiilor se datoreste cresterii steroizilor placentari

e)       igiena bucala sustinuta este necesara in cursul sarcinii

R:b, d, e


143.     Pirozisul

a)       este dat de refluxul gastro-esofagian datorat cresterii presiunii abdominale

b)       este dat de refluxul gastro-esofagian datorat cresterii tonusului cardiei si a esofagului inferior

c)       refuxul gastro-esofagian poate produce ulceratii, necroze si hemoragii esofagiene

d)       se recomanda prinzurile mici si repetate

e)       nu se administreaza medicatie anticolinergica

R:a, c, d


144.     Mecanismele de aparitie a constipatiei in timpul sarcinii sunt:

a)       excesul de progesteron ce relaxeaza musculatura intestinala

b)       comprimarea rectului de catre uterul gravid

c)       destinderea ligamentelor uterine

d)       retinerea apei si grasimilor, ce favorizeaza un bolus fecal anormal

e)       administrarea purgativelor usoare

R:a, b, c, d


145.     Patologia digestiva care necesita interventie chirurgicala de urgenta in sarcina este:

a)       apendicita acuta

b)       ulcerul peptic necomplicat

c)       eventratia

d)       ocluzia intestinala

e)       criza de hemoroizi

R: a,d


146.     Apendicita acuta in timpul sarcinii presupune;

a)       in cazul unei apendicite nasterea va avea loc prin operatie cezariana

b)       un diagnostic mai dificil deoarece uterul gravid schimba topografia apendicelui

c)       un diagnostic sigur datorita leucocitozei din sarcina

d)       hipertonia uterina persistenta exclude diagnosticul de apendicita

e)       un diagnostic mai dificil, deoarece debutul este cu anorexie, greturi si varsaturi

R:b,e


147.     In timpul sarcinii ocluzia intestinala este data de :

a)       acceleratia peristalticii intestinale

b)       obstructia mecanica datorata unor corpi straini, aderente, cancere stenozante

c)       compresiunea sau torsiunea uterului gravid

d)       pirozis

e)       impregnarea hormonala de sarcina care accentueaza staza intestinala

R:c, e


148.     Hepatita virala in timpul sarcinii

a)       virusul hepatitic A este rar responsabil de hepatita la nou-nascut, deoarece apar rapid anticorpi specifici care trec placenta la fat

b)       virusul hepatitic B se transmite vertical de la mama la fat prin placenta

c)       in timpul nasterii boala se poate transmite prin ingestie de lichid amniotic sau contact cu sangele matern

d)       poate determina avorturi spontane, nasteri premature, mortalitate fetala

e)       sarcina atenueaza efectele hepatitei

R:a, b, c,d


149.     Alterarea functiei de excretie a hepatocitului pentru bilirubina apare in

a)       hepatita virala A

b)       icterul recidivant de sarcina

c)       administrarea de antispastice abuziv

d)       ciroza hepatica

e)       disgravidia de I trimestru

R: b


150.     Hemoroizii:

a)       nu se asociaza cu sarcina

b)       reprezinta o urgenta chirurgicala in sarcina

c)       tratamentul este chirurgical de prima intentie

d)       recunosc ca etiopatogenie constipatia din ultimul trimestru de sarcina si o crestere a presiunii venoase

e)       este contraindicat tratamentul local cu unguente si supozitoare

R: d


151.     Infectia urinara este favorizata in sarcina de:

a)       obstructia mecanica a ureterului prin stricturi

b)       obstructia mecanica a ureterului prin dextropozitia uterului gravid

c)       cresterea nivelului de progesteron

d)       cresterea nivelului de estrogeni

e)       modificarea pH-ului urinar si continutului in substante organice

R:b,c,e


152.     .Contaminarea urinara in timpul sarcinii poate fi:

a)       ascendenta, prin modificari de turbulenta a jetului

b)       ascendenta, prin flora din vagin

c)       pe cale hematogena prin sindromul entero-renal

d)       din aproape in aproape de la apendice

e)       ascendenta, prin manevre instrumentale

R:a, c,e


153.     Care sunt simptomele unei infectii acute urinare la gravide:

a)       dureri in loja renala stanga

b)       dureri in loja renala dreapta

c)       febra, varsaturi

d)       edeme, proteinurie

e)       polakiurie, disurie

R:b, c, e


154.     Conduita in debutul infectiei urinare la gravide impune:

a)       administrarea de urgenta de tetracicline si cloramfenicol

b)       regim bazat pe proteine

c)       recoltarea uroculturii

d)       dministrarea de ampicilina sau colimicina, dupa recoltarea uroculturii

e)       antispastice si antipiretice

R:c,d, e


155.     Bacteriuria asimptomatica :

a)       are o incidenta scazuta la gravidele diabetice

b)       numarul de germeni este peste 100 000/ ml , fara semne de infectie urinara

c)       numarul de germeni este sub 100 000/ ml, fara semne de infectie urinara

d)       evolueaza 100% catre o infectie urinara acuta

e)       simptomatologia este grava , cu febra, varsaturi, disurie

R:c


156.     Antibioterapia in caz de infectie urinara are urmatoarele principii:

a)       nu se instituie tratament antibiotic pana la confirmarea infectiei prin urocultura pozitiva

b)       se instituie terapia imediata pe baza prezumtiei etiologice dupa recoltarea uroculturii

c)       dupa obtinerea rezultatelor uroculturii cu antibiograma se inlocuieste antibioticul, conform acesteia daca pacienta este febrila

d)       se pot folosi ,de prima intentie tetraciclinele si cloramfenicolul

e)       tratamentul se efectueaza pana la disparitia simptomelor

R;b, c


157.     Anomaliile aparatului renal care contraindica operatia cezariana sunt:

a)       rinichiul polichistic

b)       infectia urinara

c)       rinichiul ectopic

d)       rinichi unic

e)       calculoza renala

R:b


158.     Diagnosticul de litiaza urinara in sarcina se pune de rutina prin:

a)       urografie de prima intentie

b)       cistografie

c)       echografie

d)       RMN

e)       tomografie computerizata

R:c


159.     Conduita in sarcina asociata cu boli renale preexistente este:

a)       aminarea oricarei investigatie pana dupa nastere

b)       evitarea agravarii leziunii renale

c)       daca este de cauza renala hipertensiunea in sarcina nu se trateaza

d)       se recomanda intreruperea sarcinii in primul trimestru obligatoriu

e)       se declanseaza travaliul dupa 28 de saptamani de sarcina

R: b


160.     Influenta arcinii asupra aparatului cardio- vascular se manifesta prin:

a)       cresterea presiunii sistolice si diastolice la valori peste 140/90 mmHg

b)       scade retentia de apa

c)       creste consumul de oxigen cu 15% intre saptamanile 16-40

d)       creste pulsul cu 10 batai/min dupa 14- 16 saptamani

e)       EKG- devierea la dreapta a axului

R:c, d


161.     Clasificarea gravidelor cardiace in clasa aII-a presupune

a)       dispnee la efort minim

b)       cianoza in pozitie sezanda

c)       dispnee la eforturi mari

d)       edem pulmonar acut

e)       palpitatii, extrasistole la eforturi moderate si mari

R:c, e


162.     Prognosticul matern al bolilor cardio- vasculare este influentat de:

a)       varsta- creste riscul accidentelor peste 30 de ani

b)       asocierea disgravidiei tardive influenteaza negativ

c)       daca fenomenele cedeaza in repaus, cordul avand rezerve functionale, prognosticul este bun

d)       nu influenteaza starea gravidei

e)       sarcina are un efect benefic asupra bolilor cardio- vasculare

R:a, b, c


163.     .In timpul travaliului la gravidele cardiace de clasa I si II:

a)       este interzisa utilizarea medicatiei analgezice

b)       este indicata nasterea pe cale naturala, eventual cu aplicare de forceps in expulzie

c)       este contraindicata anestezia epidurala datorita riscului de hipotensiune

d)       nu se utilizeaza perfuzia ocitocica

e)       nu este necesara administrarea de oxigen

R:b


164.     La cardiacele de clasa a III-a si a IV-a:

a)       este contraindicata sarcina

b)       se recomanda spitalizare prelungita

c)       este obligatoriu consultul interdisciplinar cardiologic

d)       este recomandata nasterea prin operatie cezariana

e)       este interzis regimul hiposodat si administrarea de diuretice

R:a, b, c


165.     HTA esentiala:

a)       se defineste ca valoare de peste 120/70 mmHg sub 20 de saptamani de sarcina

b)       se defineste ca valoare de peste 140/ 90 mmHg sub 20 de saptamani de sarcina

c)       este insotita de proteinurie si acid uric crescut in urina

d)       la gravidele peste 35 de ani are un prognostic bun

e)       tratamentul de electie este metildopa si rezerpina

R:b, e


166.     prognosticul hipertensiunii in sarcina este :

a)       peste 35 de ani prognostic sever

b)       poate determina prin circulatie deficitara avort

c)       placenta isi mentine functiile fiziologice, de aceea prognosticul fetal este bun

d)       poate evolua catre preeclampsie si eclampsie

e)       cresterea in greutate accentuata si albuminuria sunt factori de prognostic defavorabil

R:a, b,d, e


167.     In etiopatogenia varicelor si hemoroizilor de sarcina sunt implicati:

a)       hormonii estrogeni

b)       gonadotrofinele placentare

c)       hormonii hipofizari

d)       progesteronul

e)       primiparitatea

R:d


168.     Varicele in timpul sarcinii:

a)       pot apare la membrele inferioare in diferite regiuni

b)       pot apare in regiunea vulvara

c)       sunt favorizate de obezitate

d)       evolueaza cel mai frecvent spre ulcere varicoase

e)       se datoresc presiunii venoase utero-placentare scazute

R:a, b, c


169.     Tratamentul varicelor in timpul sarcinii implica:

a)       este interzisa pozitia decliva a membrelor inferioare

b)       nu se utilizeaza ciorapii elastici deoarece favorizeaza staza

c)       beneficiaza de tratment sclerozant in sarcina

d)       in cazul flebitelor profunde se utilizeaza tratamentul cu heparina

e)       este indicat tratamentul chirurgical pentru prevenirea complicatiilor

R:d


170.     Tulburarile de statica ale uterului gravid care pot duce la avort sunt:

a)       cistocelul

b)       retroversoflexia fixa

c)       uterul bicorn

d)       prolapsul uterin de gr II

e)       rectocel

R:b, d,


171.     Complicatiile fibromului uterin in timpul sarcinii:

a)       fibromul creste in dimensiuni

b)       datorita excesului de hormoni se transforma malign

c)       poate apare torsiunea sau necrobioza

d)       se ramoleste, se deplaseaza

e)       isi reduce dimensiunile pana la disparitie, datorita nivelului ridicat de progesteron in sarcina

R:a, c, d


172.     Complicatiile fibromului uterin la nastere;

a)       infectie

b)       tulburari de dinamica uterina

c)       sangerari in delivrenta

d)       daca este situat la nivelul fundului uterin poate actiona ca o tumora praevia

e)       se poate torsiona in travaliu daca este pediculat

R:b, c, e


173.     Influenta sarcinii asupra chistului de ovar:

a)       isi reduce dimensiunile pana la disparitie

b)       poate apare hemoragia intrachistica cu ruptura consecutiva

c)       rareori creste in dimensiuni

d)       se transforma malign

e)       se poate torsiona acut sau subacut

R:b, c, e


174.     Leziunile diplazice de col in timpul sarcinii:

a)       sunt datorate modificarilor hormonale

b)       majoritatea sunt reversibile si dispar la 6- 7 saptamani de la nastere

c)       histologic apare ingrosarea epiteliului pavimentos

d)       histologic apare inmultirea celulelor din stratul parabazal cu cresterea lor in dimensiuni

e)       impun sanctiune chirurgicala de urgenta

R:a, b,c, d


175.     Cancerul de col uterin in sarcina :

a)       este un diagnostic dificil, uneori tardiv

b)       sarcina nu agraveaza neoplazia

c)       dispenzarizarea corecta a gravidei prin colposcopie, examen citologic, biopsie permite diagnosticul in stadii precoce

d)       depistarea in trimestrul I si II amana tratamentul pana dupa nastere

e)       depistarea in trimestrul III impune radioterapia, apoi operatia cezariana

R:a, c


176.     Diagnosticul de certitudine al neoplasmului de col in sarcina este pus prin:

a)       examen cu valvele

b)       colposcopie

c)       biopsie urmata de examen histopatologic

d)       citologie Babes- Papanicolaou

e)       examen echografic

R:c


177.     Complicatiile fibromului uterin in lehuzie sunt:

a)       datorita lipsei progesteronului isi mareste brusc dimensiunile

b)       se interzice mobilizarea precoce datorita riscului crescut de flebotromboza

c)       pot apare sangerari, necrobioze, torsiuni

d)       se poate maligniza

e)       se practica de rutina chiuretajul biopsic

R:c


178.     Modificarile sistemului hematopoetic in sarcina pot fi:

a)       scade concentratia fierului datorita cresterii volumului plasmatic cu 30- 40%

b)       scade numarul de trombocite,antrenand tulburari de coagulare

c)       numarul leucocitelor scade

d)       in trimestrul II de sarcina apare anemia fiziologica de sarcina

e)       cresc factorii de coagulare

R:a, d, e


179.     In sindromul anemic in sarcina se constata:

a)       Hb<14g, Ht<37%, hematii <4 milioane

b)       Hb<11g, Ht<34%, hematii<3,5 milioane

c)       volumul hematic este redus

d)       fierul plasmatic sub 60 gama%

e)       eritroblasti in periferie

R:b, c, d, e


180.     .Anemiile carentiale sunt definite ca:

a)       scaderea cantitatii de fier

b)       scaderea cantitatii de acid folic

c)       scaderea cantitatii de vitamine de grup B

d)       sferocitoza

e)       anemia aplastica

R:a, b, c


181.     .Anemia feripriva in sarcina are urmatoarele caracteristici:

a)       este hipocroma, microcitara

b)       in sarcina consumul de fier este scazut

c)       evolutia anemiilor grave este spre avort, prematuritate , hipotrofie

d)       necesita administrare orala de fier

e)       nu se administreaza preparate de fier intravenos

R:a, c,d


182.     Talasemia este:

a)       anemie prin lipsa de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza

b)       defect de formare a hemoglobinei A

c)       anemie cu transmitere ereditara

d)       carenta de fier

e)       carenta de vitamina B12

R: b,c


183.     .Hipofibrinogenemia apare ca o complicatie in :

a)       apoplexia utero- placentara

b)       administrarea unei perfuzii ocitocice

c)       fat mort de 2- 5 saptamani

d)       infectia cu Toxoplasma Gondii

e)       transfuzia de sange integral in sindromul anemic

R:a, c

184.     Patogenia hipofibrinogenemiei implica:

a)       defect de conjugare a hemoglobinei

b)       eliberare de tromboplastina de catre caduca, lichid amniotic, placenta

c)       fibrinoliza

d)       carenta de acid folic

e)       deficit enzimatic de factor hemofilic A

R:b,c


185.     .In sarcina aportul de fier este necesar/zi:

a)       1-5 mg

b)       0- 15mg

c)       100mg

d)       150mg

e)       1g

R:b


186.     .In sarcina prin marirea de volum a hipofizei si compresia pe chiasma optica pot aparea:

a)       sindrom Sheehan

b)       tulburari de camp vizual

c)       hemianopsia

d)       retinopatia gravidica

e)       semn Salus-Gun

R:b, c


187.     Retinopatia gravidica stadiul III presupune:

a)       vasoconstrictie arteliolara

b)       vasoconstrictie arteliolara, cu modificari de calibru ale vaselor

c)       aparitia hemoragiilor si exudatelor retiniene

d)       aparitia edemului si stazei papilare

e)       toate aceste elemente

R:c


188.     .Afectiunile ORL in sarcina:

a)       sunt agravate de sarcina

b)       pot influenta negativ sarcina prin evolutie si tratament

c)       in sinuzite este interzis drenajul chirurgical

d)       otospongioza sau surditatea progresiva nu contraindica sarcina

e)       TBC laringian are o evolutie lenta in sarcina

R:a, b


189.     Agravarea glaucomului in sarcina se datoreaza:

a)       compresiunii pe chiasma optica

b)       spasmului arteriolar

c)       progesteronul scade tonusul ocular

d)       edem, staza papilara

e)       retinopatie diabetica

R:c


190.     Miastenia Gravis in sarcina:

a)       raspunde la tratamentul cu Diazepam

b)       se caracterzeaza prin prinderea muschilor fetei, gat, trunchi, membre

c)       sarcina si avortul agraveaza evolutia bolii

d)       nu este indicata contraceptia

e)       nasterea se poate produce pe cai naturale cu aplicatie de forceps in expulzie

R;b, c, e


191.     Bazinul osos patologic apare in :

a)       bolile osoase generale , carentiale: nanism, rahitism

b)       afectiuni ale oaselor bazinului

c)       afectiuni ale coloanei vertebrale

d)       afectiuni ale membrelor inferioare

e)       afectiuni ale membrelor superioare

R:a, b, c, d


192.     Patologia osoasa in sarcina:

a)       debutul afectiunii in copilarie nu are importanta in dezvoltarea normala si simetrica a bazinului femeii

b)       nasterea pune probleme deosebite datorita distociilor de bazin

c)       este indicata ablactarea in cifaze

d)       procentul operatiilor cezariene este mult crescut

e)       evolutia sarcinii poate fi intrerupta prin nastere prematura la femeile sub 1,5m inaltime

R:b, d,e


193.     Bolile osoase generale carentiale sunt:

a)       rahitismul prin lipsa vitaminei D

b)       osteomalacia

c)       acondroplazia

d)       se caracterizeaza prin afectarea intregului sistem osos

e)       cu cat apar mai aproape de perioada adulta cu atat sunt mai grave

R:a, b.d


194.     .Sarcina poate fi intrerupta terapeutic cand testele functionale pulmonare sunt scazute:

a)       sub 35%

b)       sub 50%

c)       sub 15%

d)       sub 75%

e)       sub 90%

R:a,b


195.     .Astmul bronsic:

a)       in 90% din cazuri nu este influentat de sarcina

b)       sarcina influenteaza negativ astmul bronsic

c)       in caz de crize frecvente se recomanda intreruperea sarcinii

d)       se administreaza aminofilina 250- 500mg

e)       este interzisa administrarea corticosteroizilor in sarcina

R:a, b, c, d


196.     Consecintele pneumoniei in sarcina sunt:

a)       creste decesul matern

b)       in trimestrul I de sarcina, ou mort retinut sau avort

c)       efectele negative se datoreaza hipertermiei

d)       in trimestrul III de sarcina nu are efecte negative

e)       nu se modifica functiile ventilatorii

R:a, b, c


197.     .TBC- ul pulmonar:

a)       afectiune compatibila cu sarcina in formele stabilizate

b)       este interzisa sarcina datorita riscului de transmitere la fat transplacentar

c)       evolutie favorabila in lehuzie

d)       se va evita sarcina timp de 2 ani de la stabilizarea leziunilor pulmonare

e)       fertilitatea este redusa datorita leziunilor endometriale si salpingitei nodulare

R:a, d, e


198.     .Diagnosticul de TBC pulmonar activ in sarcina se pune pe:

a)       examen radiografic pulmonar cu protectie abdominala

b)       IDR la tuberculina

c)       examen de sputa

d)       echografie

e)       test non- stress

R:a,c


199.     .Care sunt consecintele diabetului matern asupra evolutiei sarcinii si nasterii?

a)       malformatii genitale la nou- nascut

b)       avorturi

c)       sangerari inperioada a IV- a a nasterii

d)       preeclampsie

e)       moartea fatului in uter

R:b, d, e


200.     Sindromul Sheehan este:

a)       necroza adenohipofizara datorita hemoragiei din postpartum

b)       apare la 15% din femeile cu hemoragii la nastere

c)       apare prin compresiunea hipofizei asupra chiasmei optice

d)       este insotit de lactatie redusa



e)       tratamentul este simptomatic

R:a, b, d


201.     .Sindromul Chiari- Frommel presupune

a)       pentru punerea in repaus a ovarelor se utilizeaza contraceptivele orale

b)       se menifesta prin hemoragii uterine disfunctionale

c)       lipsa lactatiei

d)       sindrom amenoree- galactoree in postpartum

e)       se practica recontrolul cavitatii uterine

R:d


202.     Patologia tiroidei si sarcina:

a)       hipotiroidia scade fertilitatea

b)       hipertiroidia induce sterilitate

c)       hipertiroidismul este accentuat de sarcina si poate duce la avort

d)       nou- nacutul nu este afectat de fluctuatiile hormonilor tiroidieni

e)       nu se administreaza extracte de tiroida sau tiroxina in sarcina

R:a, b, c


203.     Hipoparatiroidismul In sarcina:

a)       induce tulburari in metabolismul fosfo- calcic

b)       spasmofilia se asociaza frecvent cu sarcina

c)       in travaliu pot sa apara crize tetanice

d)       se face tratament cu clorura de calciu si vitamina D2

e)       se practica tiroidectomia

R:a, b, c, d


204.     .Patologia hipofizei anterioare frecvent asociata cu sarcina este:

a)       hipertiroidismul

b)       hipotiroidismul

c)       adenomul cromofob

d)       gusa endemica

e)       diabetul insipid

R:c


205.     Rolul diabetogen al sarcinii se manifesta prin:

a)       hormonii de sarcina scad toleranta la glucoza si utilizarea ei perifrica

b)       celulele trofoblastice degradeaza insulina

c)       hormonii de sarcina nu afecteaza sensibilitatea la insulina

d)       sunt generati anticorpi antiinsulinicila nivelul celulelor trofoblastice

e)       fatul actioneaza prin eliberarea de antagonisti antiinsulinici

R:a, b, d, e


206.     .Diagnosticul de diabet infraclinic se pune pe;

a)       valorile glicemiei

b)       curba hiperglicemiei provocate

c)       feti macrosomi

d)       cresterea acidului uric

e)       proteinurie

R:b


207.     .Ingrijirea gravidelor diabetice presupune:

a)       supravegherea materna privind fundul de ochi, curba glicemiei, glicozuriei, cetonuriei

b)       chiar daca diabetul este compensat se intrerupe sarcina la 32- 34 de saptamani pentru a preveni moartea fetala

c)       se sustine sarcina cu progestative

d)       este permisa alaptarea

e)       imediat dupa nastere nu se administreaza glucoza la fat datorita riscului de hiperglicemie

R:a


208.     Pruritul da sarcina este dat de :

a)       infectie herpetiforma

b)       cortizolul secretat de suprarenalele fetale

c)       cresterea nivelului de progesteron

d)       cresterea nivelului de saruru biliare in sangele circulant matern

e)       cresterea acidului uric

R:d


209.     Condiloma acuminata si sarcina:

a)       are o etiologie virala

b)       se dezvolta rapid in sarcina

c)       beneficiaza de tratament antibiotic

d)       beneficiaza de extirpare chirurgicala

e)       se prezinta sub forma unor vegetatii vulvo- vaginale, anale

R:a,b,d,e


210.     Bolile psihice in sarcina:

a)       apar la primiparele in varsta

b)       se datoresc tulburarilor de adaptare la maternitate

c)       riscul scade in lehuzie

d)       in lehuzie se indica intreruperea alaptarii si administrarea ciclurilor artificiale

e)       psihoza puerperala apare dupa 6 saptamani de la nastere

R:b,d


211.     Cefaleea in sarcina:

a)       poate fi frontala sau occipitala

b)       cand se asociaza cu hipertensiunea arteriala indica o iminenta de eclampsie

c)       se insoteste de hemiplegie

d)       este indicatie de intrerupere a sarcinii

e)       este necesara tomografia craniana pentru diagnosticul etiologic

R:a, b


212.     Epilepsia:

a)       nu este transmisibila la fat

b)       de obicei debuteaza cu ocazia unei sarcini

c)       tratament cu Fenitoin este permis de la inceputul sarcinii

d)       tratamentul cu fenitoin nu se administreaza in primele 12 saptamani de sarcina

e)       in antecedente gravidele prezinta crize convulsive

R:d,e


213.  Diagnosticele nursing in sarcina ectopica cuprind:

a.         Deficit volemic potential

b.        Durere

c.         Potential de infectie urinara

d.        Infectia potentiala datorata anemiei, colpopunctiei si interventiei operatorii

e.         Anxietate datorita riscului potential in ceea ce priveste procreerea

R:a,b,d,e


214.  Interventiile nursing ce trebuie instituite la avortul in curs, cuprind:

a)        Mentinerea unei volemii adecvate

b)        Evaluarea semnelor vitale ale pacientei

c)         Pozitionarea pacientei in decubit lateral stang, pentru imbunatatirea perfuziei placentare

d)        Determinarea grupului si Rh-ului pacientei

e)        Inspectarea tesuturilor pierdute pe cale vaginala

R: a,b,d,e


215.  Evaluarea nursing specifica preeclampsiei cuprinde:

a)        determinarea istoricului si cantitatii hemoragiei

b)        monitorizarea semnelor vitale materne si fetale

c)         evaluarea si notarea prezentei contractiilor

d)        evaluarea TA in pozitie sezanda si pozitie laterala

e)        evaluarea prezentei epigastralgiilor,cefaleei,tulburari de vedere

R: b,d,e


216.  Urmatoarele diagnostice nursing nu sunt prezente in cazul sarcinii hidramnios:

a)        Alterarea schimburilor gazoase

b)        Alterarea volemiei si a perfuziei tisulare materne

c)         Alterarea confortului matern

d)        Anxietate prin necunoasterea prognosticului fetal

e)        Alterarea perfuziei placentare

R: b


217.  Evaluarea nursing pozitiva in sarcina multipla se face pe baza urmatoarelor considerente:

a)        Parintii discuta despre sentimentele legate de sarcina multipla

b)        Valorile hemoglobinei si hematocritului arata numai valori de anemie usoara

c)         Cresterea ponderala peste 20 kg

d)        Familia discuta cu realism despre motivele de teama datorate sarcinii multiple

e)        Participa la activitatile de divertisment sugerate de nursa

R:a,d,e


218.  Interventiile nursing acordate in ruptura uterina in vederea asigurarii unei volemii

adecvate sunt urmatoarele:

a)        Se monteaza sau se mentine abordul venos

b)        Se mentine o atmosfera de liniste si calm

c)         Se monteaza drenaj uretro-vezical Foley pt evaluarea perfuziei renale

d)        Se monitorizeaza semnele vitale

e)        Nursa raspunde la intrebarile gravidei si familiei

R: a,c,d


219.  Evaluarea nursing dupa corectarea inversiunii uterine, trebuie sa cuprinda urmatoarele,

cu exceptia:

a)        Evaluarea sangerarii pe cale vaginala

b)        Semnele vitale materne

c)         Pozitia fundului uterin

d)        Se evalueaza masura in care familia a inteles situatia

e)        Consistenta uterului

R: d


220.  Care dintre urmatoarele interventii nursing sunt gresite in acordarea ingrijirilor pentru

prevenirea infectarii plagii de epiziotomie?

a)        Se incurajeaza dieta bogata in proteine si vitamina C si consumul a cel putin 2000 ml

lichide zilnic

b)        Se invata tehnica se stergere a perineului, dinspre posterior spre anterior

c)         Se invata tehnica se stergere a perineului, dinspre anterior spre posterior

d)        Se explica importanta schimbarii torsonului vulvar la 12 ore in cursul zilei

e)        Se explica importanta schimbarii torsonului vulvar la 12 ore in cursul zilei

R: a,c,e


221.  Care dintre urmatoarele interventii nursing sunt gresite in acordarea ingrijirilor pentru

imbunatatirea confortului lehuzei cu plaga de epiziotomie?

a)        Se aplica punga cu gheata in primele 24 ore, local, pe perineu, pentru perioade de circa 2

ore

b)        Se aplica punga cu gheata in primele 24 ore, local, pe perineu, pentru perioade sub 30 de minute

c)         Bai de sezut cu apa rece

d)        Bai de sezut cu apa calda

e)        Exercitii ale musculaturii abdominale

R: a,e


222.  Care dintre urmatoarele interventii nursing sunt eronat aplicate in timpul degajarii

craniului din canalul dur?

a.         Moasa incurajeaza utilizarea tehnicilor de respiratie si relaxare

b.        Moasa se asigura ca vezica este goala

c.         Moasa incurajeaza efortului de screamat intre contractii

d.        Moasa incurajeaza folosiera muschilor abdominali si a efortului de screamat in timpul contractiei

e.         Moasaevalueaza semnele vitale ale mamei

R: c


223.  Care dintre urmatoarele interventii nursing sunt eronat aplicate in lehuzia dupa nasterea

prin operatie cezariana?

a)        Se verifica semnele vitale materne la fiecare 30 minute in primele 2 ore si la 2 ore

ulterior in primele 24 de ore

b)        Se verifica semnele vitale materne la fiecare 15 minute in primele 2 ore si la 30 minute in urmatoarele 24 ore

c)         Se verifica inaltimea fundului uterin si consistenta sa

d)        Se evalueaza intensitatea legaturii mama – nou-nascut

e)        Se verifica aspectul lohiilor

R: b


224.  Care dintre urmatoarele interventii nursing sunt eronat aplicate in acordarea ingrijirilor

pentru prevenirea infectiei dupa nasterea prin operatie cezariana?

a)        Nursa va face toaleta perineala la fiecare 4 ore

b)        Nursa va face toaleta perineala la fiecare 12 ore

c)         Dupa extractia sondei Foley, pacienta este incurajata sa urineze frecvent

d)        Dupa extractia sondei Foley, pacienta este incurajata ingere lichide in cantitate crescuta dar sa urineze rar, pentru a reface contentia vezicala

e)        Se sfatuieste pacienta sa tuseasca si sa inspire profund la fiecare 2 ore ziua si la fiecare 4 ore noaptea

R: b,d


225.  Bifati interventiile nursing corect aplicate in acordarea ingrijirilor pentru endometrita

postpartum:

a)        Moasa se asigura ca lehuza are perioade adecvate de repaus in decubit dorsal

b)        Moasa se asigura ca lehuza are perioade adecvate de repaus in decubit lateral stang

c)         Moasa se asigura ca lehuza are perioade adecvate de repaus in pozitie Fowler

d)        Moasa explica necesitatea schimbarii torsoanelor vulvare dupa mictiune sau defecatie sau la fiecare 2 ore atunci cand pacienta este treaza

e)        Moasa explica necesitatea schimbarii torsoanelor vulvare dupa mictiune sau defecatie sau la fiecare 4 ore atunci cand pacienta este treaza

R: c,e


226.  Evaluarea nursing in tromboflebita postpartum a membrelor inferioare cuprinde:

a)        Moasa evalueaza starea de hidratare

b)        Moasa masoara in dinamica membrele inferioare, daca tromboflebita a aparut la acest nivel

c)         Moasa masoara in dinamica diametrele pelvisului, in cazul tromboflebitei pelvine

d)        Moasa evalueaza sangerarile in cursul tratamentului cu anticoagulante

e)        Nu este nevoie de evaluarea sangerarilor in cursul tratamentului cu anticoagulante, deoarece dozele administrate nu prezinta risc de tulburari de coagulare

R: a,b,d


227.  Deficitul volemic potential din sarcina molara complicata este legat de:

a)        Fragilitatea tumorii

b)        Hipervascularizatia vilozitatilor coriale

c)         Declansarea avortului

d)        Sarcina ectopica molara

e)        Tratamentul chimioterapic

R: a,c,d


228.  Care dintre urmatoarele manevre nu fac parte din evaluarea nursing in hemoragia

postpartum:

a)        Masurarea inaltimii fundului uterin

b)        Evaluarea consistentei uterului

c)         Evaluarea distensiei vezicii urinare

d)        Evaluarea distensiei ampulei rectale

e)        Evaluarea cantitatii de sange pierduta

R: d


229.  Care dintre urmatoarele interventii nursing nu reprezinta manevre de ingrijire a sanului

in lehuzie?

a)        Moasa subliniaza necesitatea spalarii mainilor inainte de alaptare si de orice atingere a

sanilor

b)        Moasa explica necesitatea oferirii ambilor sani in timpul alaptarii si explica lehuzei ca alaptatul urmator va incepe cu sanul care a fost oferit ultimul

c)         Moasa explica necesitatea oferirii unui singur san nou-nascutului in timpul unui alaptat si explica lehuzei ca la alaptatul urmator va fi oferit sanul celalalt, pentru a nu traumatiza ambele mameloane la fiecare alaptat

d)        Moasa instruieste lehuza sa maseze sanii inainte alaptarii

e)        In cazul dezvoltarii unei mastite, lehuza este instruita sa sustina sanul cu prosoape sau cu perne cand se odihneste la pat

R: c


230.  Bifati interventiile nursing corecte in ingrijirea hematoamelor perineale postpartum:

a)        Pacientei i se aplica punga cu gheata pe perineu

b)        Pacientei i se recomanda caldura locala pentru calmarea durerilor

c)         Lehuza este indrumata sa adopte o pozitie in sezut, pentru compresiune si consolidarea hemostazei la nivelul perineului

d)        Lehuza este indrumata sa adopte o pozitie in decubit, pentru a scadea presiunea pe zona afectata si imbunatatirea confortului

e)        In dificultatile lehuzei de a urina, moasa asigura intimitatea pacientei si da drumul incet la robinet atunci cand aceasta incearca sa urineze

R: a,d,e


231.  Care dintre urmatoarele interventii de ingrijire adresate gravidei cu placenta praevia sunt

gresite?

a)        Moasa va evalua cantitatea de sange pierdut, durata sangerarii si istoricul sangerarilor

precedente

b)        Moasa va pozitiona pacienta in decubit dorsal cu picioarele ridicate in pozitie procliva, pentru a imbunatati perfuzia placentara

c)         Moasa consemneaza mirosul sangerarilor pe cale vaginala

d)        Moasa discuta cu pacienta despre efectele spitalizarii si a repausului prelungit la pat

e)        Moasa va pozitiona pacienta in anumite situatii in pozitie sezanda, pentru a permite ca greutatea fatului sa comprime placenta si sa reduca sangerarea

R: b


232.  Urmatoarele afirmatii despre evaluarea gravidei cu placenta praevia hemoragica sunt

adevarate:

a)        Se deceleaza contractiile uterine prin palpare

b)        Se evalueaza cantitatea sangerarii anamnestic si prin examenul cu valve

c)         Se evalueaza prin tuseu vaginal stadiul travaliului si varietatea anatomica de placenta praevia, pentru stabilirea conduitei la nastere

d)        Se monitorizeaza semnele vitale ale gravidei

e)        Dupa delivrenta, monitorizarea este identica cu a parturientelor cu placenta normal inserata

R: a,b,d


233.  Evaluarile nursing necesare in decolarea prematura de placenta normal inserata si

placenta praevia sunt urmatoarele:

a)        Tipul si cantitatea hemoragiei

b)        Tonusul uterin si caracteristicile contractiilor uterine

c)         Monitorizarea inaltimii fundului uterin

d)        Evaluarea semnelor si a potentialului de infectie urinara

e)        Evaluarea starii de plenitudine a vezicii urinare

R: a,b,c


234.  Care dintre urmatoarele interventii nursing adresate gravidei cu preeclampsie sunt corect

acordate pentru prevenirea aparitiei convulsiilor?

a)        Instruirea gravidei asupra importantei comunicarii cefaleei, tulburarilor vizuale,

ametelilor, epigastralgiilor, in cazul in care acestea apar

b)        Moasa instruieste pacienta sa adopte pozitia de decubit lateral stang in cazul aparitiei simptomelor descrise mai sus

c)         Moasa se asigura de disponibilitatea unei surse de oxigen si de aspiratie, precum si o trusa de intubare oro-traheala, pentru a fi folosite in cazul aparitiei convulsiilor

d)        Evaluarea contractiilor uterine, deoarece cresterea intensitatii si frecventei acestora sugereaza iminenta convulsiilor

e)        Administrarea de urgenta intravenos a unei fiole de diazepam sau fenobarbital

R: a,b


235.  Care dintre urmatoarele interventii nursing adresate gravidei cu preeclampsie sunt corect

acordate pentru promovarea unei nutritii adecvate?

a)        Alcatuirea unui plan nutritional adecvat pe 24 de ore la pacientele spitalizate

b)        Nu este nevoie de alcatuirea unui plan nutritional la pacientele spitalizate, deoarece acestea sunt alimentate parenteral

c)         Instruirea asupra nevoilor crescute de proteine ingerate

d)        Instruirea asupra necesitatii de a evita proienele in dieta zilnica, pentru a nu creste proteinuria

e)        Instruirea asupra importantei de a suplimenta aportul de sodiu din dieta, pentru a creste volemia si, implicit, a imbunatati perfuzia placentara

R: a,c


236.  Pentru urmarirea efectelor administrarii parenterale de sulfat de Magneziu la gravida cu

preeclampsie, se monitorizeaza:

a)        Respiratiile

b)        Tensiunea arteriala si pulsul

c)         Reflexele osteo-tendinoase

d)        Diureza si modificarile fundului de ochi

e)        Eliminarea de sulfat de Magneziu prin urina

R: a,b,c,e


237.  Interventiile nursing la gravidele cu patologie cardiaca asociata sarcinii cu semne de

decompensare, cuprind urmatoarele:

a)        Moasa sfatuieste pacienta sa se odihneasca in sezut, in cea mai mare parte a timpului,

pentru a facilita excursiile diafragmului si ventilatia pulmonara

b)        Moasa sfatuieste pacienta sa se odihneasca in decubit lateral stang, in cea mai mare parte a timpului

c)         Moasa va evalua trimestrial cresterea fetala prin masurarea inaltimii fundului uterin

d)        Moasa instruieste pacienta asupra necesitatii unui aport crescut de proteine in sarcina

e)        Moasa instruieste pacienta asupra necesitatii unui aport crescut de fier si sodiu in sarcina

R: b,d


238.  Pentru prevenirea infectiilor la sarcina asociata cu diabet zaharat, moasa trebuie sa aplice

urmatoarele interventii nursing:

a)        Explica gravidei sa urineze ori de cate ori are senzatia

b)        Explica necesitatea limitarii ingestiei de lichide, pentru a mentine cat mai mult timp vezica urinara goala, deoarece nivelul crescut al glucozei in urina creste riscul infectiei urinare

c)         Explica importanta igienei mainilor

d)        Invata gravida sa semnaleze simptomele de arsura vaginala cand acestea se insotesc si de prurit vulvar

e)        Invata pacienta sa poarte lenjerie intima de bumbac si sa stearga zona perineala dinspre posterior spre anterior

R: a,c


239.  Care dintre urmatoarele interventii de ingrijire adresate gravidei cu ruptura uterina sunt

adecvate?

a)        Se monteaza drenaj uretro-vezical Foley

b)        Nu se monteaza drenaj uretro-vezical Foley, deoarece rupturile uterine pot interesa si vezca urinara

c)         Se mentine pe cat posibil gravida intr-o pozitie de ortostatism, pentru orientarea prezentatiei fetale spre filiera cervico-vaginala si a scadea presiunea exercitata de aceasta asupra leziunii

d)        Se mentine pe cat posibil gravida intr-o pozitie de sezut, pentru impiedicarea progresiunii prezentatiei fetale si a scadea astfel presiunea exercitata asupra leziunii

e)        Se renunta la monitorizarea fatului, deoarece timpul trebuie folosit la maxim pentru ingrijirile necesare mamei

R: a


240.  Dupa nasterea prin operatie cezariana, promovarea unei imagini pozitive despre sine a

lehuzei este incurajata de moasa astfel:

a)        Se evita exprimarea termenului de 'nastere prin operatie cezariana', preferand termenii

de interventie chirurgicala/operatie, pentru a sublinia sacrificiul prin care lehuza a trecut pentru a aduce pe lume nou-nascutul

b)        Se prefera exprimarea termenului de 'nastere prin operatie cezariana', pentru a sublinia faptul ca este doar o alta cale de nastere

c)         Inainte de nastere insista asupra riscurilor si complicatiilor manevrelor chirurgicale si anestezice

d)        Se evita intrebarile pacientei despre nastere, motivand caracterul de urgenta al acestei interventii

e)        Se va incuraja pacienta sa se mobilizeze precoce postoperator, pentru a diminua diferentele fata de lehuzele care au nascut eutocic

R: b


241.  Interventiile nursing la lehuza cu tromboflebita cuprind:

a)        Daca lehuza este reinternata, moasa faciliteaza reinternarea nou-nascutului

b)        Moasa nu va permite reinternarea nou-nascutului sau vizitele lungi ale acestuia la mamele cu aceasta patologie

c)         Moasa va incuraja plasarea de fotografii ale nou-nascutului in salon

d)        Moasa incurajeaza pastrarea alaptarii, oferind pompa si instruind pacienta sa isi goleasca sanii zilnic

e)        Moasa recomanda ablactarea, pentru a evita orice solicitare in plus a organismului lehuzei

R: a,c,d


242.  Interventiile nursing acordate de moasa pentru scaderea anxietatii in hemoragiile

postpartum cuprind:

a)        Mentinerea unei stari de stimulare permanenta a pacientei

b)        Mentinerea unei stari de liniste

c)         Moasa ofera toate informatiile despre situatia creata si va explica toate interventiile la care este supusa

d)        Moasa ofera partial informatii despre situatia creata pentru a nu speria inutil pacienta

e)        Se incurajeaza prezenta unui apartinator

R: b,c


243.  Interventiile nursing acordate de moasa pentru mentinerea echilibrului volemic la

lehuzele cu hematoame perineale postpartum, cuprind:

a)        Montarea sau mentinerea unei linii venoase

b)        Recoltarea de urgenta la indicatie a Hb si Ht

c)         Montarea unei perfuzii cu oxitocin

d)        Masajul bimanual al corpului uterin

e)        Evaluarea semnelor vitale in dinamica

R: a,b,e


244.  Intre masurile pentru ameliorarea confortului la lehuza cu tromboflebita, pot fi

urmatoarele interventii nursing:

a)        Se evita exercitarea vreunei presiuni asupra membrului

b)        Se indica purtarea ciorapilor elastici

c)         Se administreaza medicatie antialgica la indicatie

d)        Se aplica gheata la nivelul regiunii afectate

e)        Se mobilizeaza precoce si intens membrul afectat, pentru reluarea fluxului circulator

R: a,c,d


245.  Urmatoarele interventii nursing sunt indicate in mastita acuta postpartum, pentru

imbunatatirea confortului lehuzei:

a)        Daca se continua alaptarea, copilul se pune rar la san, pentru a evita durerea si extinderea

infectiei

b)        Lehuza este incurajata sa prisnite reci

c)         Lehuza este sfatuita sa nu poarte sutien deoarece acesta creste staza, durerea si temperatura locala si scade secretia lactata

d)        Cand se odihneste in pat, lehuza sustine sanul cu prosoape sau cu perne

e)        Lehuza este sfatuita sa se odihneasca la pat in decubit ventral, pentru a favoriza drenajul laptelui modificat

R: b,d


246.  Evaluarea nursing pozitiva in cadrul rupturii uterine cuprinde urmatoarele aspecte:

a)        Diureza se mentine normala

b)        Nu se reuseste cooperarea cu pacienta in timpul interventiilor, dar manevrele de anestezie reusesc sedarea acesteia

c)         Lehuza nu intelege conditia grava in care se gaseste, ceea ce ii permite sa aiba un grad mai mic de anxietate

d)        Dupa o perioada de alterare a pulsului si tensiunii, acestea revin in limite acceptate

e)        Apartinatorii inteleg situatia gravidei si isi exprima sentimentele in legatura cu tratamentul propus

R: a,d,e


247.  Managementul de urgenta in cazul prolabarii cordonul ombilical este urmatorul:

a)        Triada de reanimare intrauterina sub monitorizare BCF

b)        Monitorizare BCF si deciderea nasterii prin operatie cezariana la alterarea acestora

c)         Monitorizarea pulsatiilor cordonului ombilical si deciderea cezarienei in cazul scaderii acestora ca amplitudine si frecventa

d)        Sectionarea acestuia intre pense pentru a elibera canalul de nastere pentru expulzia fatului

e)        Nasterea fatului cat mai curand posibil

R: e


248.  Evaluarea nursing in inversiunea uterina trebuie sa cuprinda:

a)        Evaluarea sangerarii

b)        Evaluarea durerii la palpare, compresiune si mobilizare a corpului uterin

c)         Evaluarea ariei de insertie placentara

d)        Evaluarea segmentului uterin inversat in vederea aprecierii flascitatii acestuia

e)        Chiuretajul cavitatii uterine 'la vedere'

R: a


249.  Conduita medicala si nursingul la gravidele cu insuficienta cardiaca clasa I si a II-a

presupune:

a)        Metoda de electie pentru nastere este cea inalta, prin operatie cezariana

b)        Metoda de electie pentru nastere este cea naturala

c)         Postpartum se evalueaza posibilitatea aparitiei insuficientei cardiace congestive

d)        Contraceptia trebuie adoptata postpartum

e)        Contraceptia va fi evaluata dupa perioada de alaptare

R: b,c,d


250.  Urmatoarele diagnostice nursing pot fi secundare insuficientei cardiace asociate sarcinii,

cu exceptia:

a)        Alterarea perfuziei placentare si tisulare prin circulatie inadecvata

b)        Sangerare pe cale vaginala datorata stazei din insuficienta cardiaca congestiva

c)         Intoleranta la activitate

d)        Potential de probleme in relatia cu familia

e)        Nutritie inadecvata

R: b


251.  Evaluarea nursing pozitiva a interventiilor adresate unei gravide cu insuficienta cardiaca,

se stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

a)        Greutatea gravidei creste pe toata perioada sarcinii cu nu mai mult de 15-20kg

b)        Greutatea gravidei creste pe toata perioada sarcinii cu nu mai mult de 14-16kg

c)         Gravida poate efectua activitatile zilnice

d)        Fatul are o greutate in concordanta cu varsta gestationala

e)        Gravida nu intelege principiile de tratament si de nastere in sarcina cu patologie cardiaca, dar afirma incredere in decizia personalului medical

R: d


252.  Evaluarea nursing pozitiva a interventiilor adresate unei gravide cu anemie feripriva, se

stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

a)        Cresterea fetala este normala

b)        Gravida nu are semne de infectie

c)         Gravida nu are semne de tromboza

d)        Pacienta are o dieta adecvata de alimente

e)        Hemoleucograma este stationara

R: a,b,d


253.  Evaluarea nursing pozitiva a interventiilor adresate unei gravide cu diabet zaharat, se

stabileste pe baza urmatoarelor criterii:

a)        Pacienta demonstreaza intelegerea dietei si a tratamentului

b)        Cresterea ponderala a gravidei pe perioada intregii sarcini este de 15-20 kg

c)         Pacienta nu dezvolta peste 2 episoade de infectie vaginala / urinara pe trimestru de sarcina

d)        Fatul are testul non-stress nereactiv

e)        Gravida intelege rolul testarilor antepartum si se prezinta la toate programarile

R: a,e


254.  Pacienta cu amenintare de nastere prematura poate fi externata si ingrijita la domiciliu,

daca:

a)        Poate ramane intr-un repaus relativ la pat

b)        Poate sa se hidrateze suficient

c)         Este capabila sa isi administreze tocoliticele

d)        Contractiile uterine dureroase sunt prezente

e)        Desi pierde dopul gelatinos, contractiile uterine dureroase scad in frecventa si intensitate

R: a,b,c


255.  Urmatoarele manevre sunt corecte intr-o nastere prematura:

a)        Solicitarea gravidei sa nu priveasca monitorul cardiotokografului sau al ecografului –

pentru a nu-si crea false sperante

b)        Ruperea membranelor amniocoriale inaintea fixarii sau angajarii craniului fetal

c)         Administrarea analgezicelor cu precautie

d)        Epiziotomie

e)        Clamparea cordonului ombilical dupa golirea de sange cu directia spre nou-nascut

R: c,d,e


256.  Bifati interventiile nursing corecte ale moasei pentru a diminua anxietatea gravidei legata

de posibilitatea pierderii sarcinii in amenintarea de nastere prematura

a)        Moasa va mentine o atitudine rezervata in legatura cu prognosticul sarcinii, pentru a

responsabiliza pacienta conform situatiei

b)        Moasa va mentine o atitudine optimista in permanenta in relatia cu pacienta

c)         Moasa va informa permanent pacienta in legatura cu mersul travaliului

d)        Moasa va oferi putine relatii despre mersul travaliului, pentru a nu creste anxietatea pacientei inutil

e)        Moasa va evita relatia cu apartinatorii

R: b,c


257.  Interventiile nursing pentru stoparea travaliului prematur de obicei nu au sanse de reusita

in urmatoarele conditii:

a)        Oprire a contractiilor uterine dureroase

b)        Dilatatie peste 5 cm

c)         Administrarea la indicatie de tocolitice

d)        Stergere a colului peste 50%

e)        Ruptura membranelor amnio-coriale

R:b,d,e


258.  In evaluarea tratamentului cu agonisti beta-adrenergici (ex.: ginipral) in amenintarea de

nastere prematura, trebuie urmariti urmatorii parametri:

a)        Pulsul matern

b)        Murmurul vezicular si ralurile pulmonare

c)         Reflexele osteo-tendinoase

d)        Glicemia materna

e)        Tensiunea arteriala

R: a,b,d,e

259.  In evaluarea nursing anamnestica pentru decelarea factorilor de risc pentru amenintarea

de nastere prematura, moasa poate recunoaste:

a)        Chirurgie cervicala

b)        Interval mare intre nasteri

c)         Fumatul

d)        Infectii ale tractului urinar

e)        Tumori uterine

R: a,c,d,e



loading...




Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




Raspunsul imun in infectii virale
Nevralgia de trigemen - tratament naturist
MENIURI RECOMANDATE IN TIPUL II DE DISLIPIDEMIE
Studiul stiitific al Dr. Michael Weintraub privind atractia magnetica
Tiroidite – clasificare, diagnostic clinic, investigatii, tratament
Supozitoare - absorbtia din supozitoarele rectale
DIAGNOSTICUL INFECTIILOR STAFILOCOCICE
DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL AL CHISTURILOR MAXILARE




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu