EPIDIAB IN MUNICIPIUL CHISINAU: REZULTATELE PRIMELOR 9
LUNI.
Introducere Diabetul zaharat este unanim acceptat ca o
problema medico-sociala de extrema actualitate, prezentind o extindere
epidemiologica in intreaga lume. Impactul negativ al bolii este conditionat in
mare parte de dezvoltarea complicatiilor grave invalidizante, precum si de
cresterea majora a riscului
cardiovascular. Datorita unei perioade lungi de hiperglicemie asimptomatica,
complicatiile cronice frecvent sunt prezente deja la momentul diagnosticarii
diabetului. Din toate acestea reesa necesitatea unei abordari specifice a
persoanelor cu diabet zaharat nou depistat.
Obiectiv: Analiza epidemiologica a cazurilor noi de diabet zaharat, inregistrate in
perioada ianuarie-septembrie 2008
in municipiul Chisinau, determinarea prezentei
complicatiilor si a comorbiditatilor la momentul depistarii, evaluarea
optiunillor terapeutice initiale si a calitatii ingrijirii persoanelor cu
diabet zaharat nou depistat.
Material
si metode: S-au luat in studiu 507 cazuri de
diabet zaharat nou depistat in perioada ianuarie-septembrie 2008, la care au
fost analizate: aspectele
epidemiologice legate de tipul de diabet, sex, varsta; datele antropometrice;
screening-ul complicatiilor cronice; asocierea cu alte entitati ale
sindromului metabolic si bolii cardiovasculare; structura terapeutica.
Rezultate: Lotul de studiu a cuprins 507 de persone, dintre care 489 au
prezentat diabet tip 2; repartitia pe sexe a fost aproape identica, raportul
barbati:femei constituind 1:1,08. Varsta medie la momentul diagnosticarii a pacientilor cu tip1 de diabet
– 29,40 ani, tip 2 – 58,72 ani. Doar 14% din persoane cu tip 2 de diabet sunt
normoponderale, 45,6% prezinta suprapondere si 40,2% obezitate. 69,3% din
persoane au talia peste 80 cm
la femei sau peste 94 cm
la barbati. Prevalenta altor factori de risc cardio-vasculari este:
hipertensiunea arteriala – 63,8%, dislipidemia – 62,7%. Un anumit numar de
persoane au fost diagnosticate cu patologia cardio-vasculara deja la momentul
depistarii diabetului: 5,53% au
prezentat cardiopatie ischemica, 1,95% - boala cerebrovasculara, 3,25%
-arteriopatie periferica, 2,28% - infarct miocardic. Screening-ul
si diagnosticul complicatiilor microvasculare specifice releva: 42,3% din
persoanele nou depistate cu diabet au fost scrinate pentru decelarea
retinopatiei diabetice si la 20,7% a
fost confirmata prezenta acestei complicatii la momentul diagnosticului..
Screening-ul pentru nefropatie diabetica s-a efectuat doar la 13,6 % din pacienti, 9,5% din cei
examinati prezentind un grad de nefropatie. Screening-ul pentru polineuropatie
diabetica si picior diabetic s-a efectuat la 41,36% din nou depistati,
procentul celor diagnosticati pozitiv fiind de 24,4%. Consideram importanta
analiza modului in care a fost depistata prezenta diabetului: doar 9,52% s-au
adresat de sine statator cu careva acuze, la majoritatea – 57,47% -
hiperglicemia a fost descoperita in procesul examinarii cu ocazia altei
patologii si inca 33,10% dintre persoane au fost diagnosticate in mod
activ.
Structura terapeutica in diabet zaharat nou depistat a fost urmatoarea: 14,98% numai
optimizarea stilului de viata, 6,51% sulfonilureice, 56,67% - biguanide, 4,56% asociere sulfonilureice cu
metformin, 10,09% insulina, 2,28 % asociere insulina cu metformin, 4,88% alte clase.
Concluzii Magnitudinea
problemei diabetului zaharat este prezentata nu doar de prevalenta si incidenta crescute a bolii per se, ci si de
asocierea sa cu obezitatea si factori de risc cardio-vasculari, in particular
dislipidemie si hipertensiunea arteriala. Adresabilitatea foarte joasa
justifica aplicarea examinarilor active pentru depistarea precoce a patologiei.
Exista limite in examinarea persoanelor nou diagnosticate, in depistarea complicatiilor,
conditionate in mare parte de deficiente organizatorice si de costuri. Se
impune necesitatea acuta elaborarii si implemintarii unor programe nationale,
care vor contribui la ameliorarea calitatii ingrijirii persoanelor cu diabet
zaharat.
.com