INFLUENTA MICROCLIMATULUI DIN APARTAMENTE ASUPRA APARATULUI CARDIOVASCULAR

REZUMAT

Microclimatul reprezinta complexul de factori fizici ai mediului care conditioneaza schimbul de caldura dintre organism si mediul inconjurator. Microclimatul in general si fiecare factor care il determina in particular prin variatiile extreme sunt raspunzatori de aparitia, intretinerea sau agravarea unor stari de disconfort sau unor afectiuni.

CUVINTE CHEIE: microclimat, disconfort, locuinta.

ABSTRACT

The microclimate represents  the complex of physical factors of environment which condition the exchange of heat between the human body and the surrounding environement. The microclimate, in general, and each factor determining it, in particular, by their extreme variations are responsible for the occurrence, persistence or aggravation of certain states of discomfort or disease.

KEY WORDS: microclimate, discomfort, dwelling.

In perioada actuala, cercetarea interrelatiei dintre locuinta, conditiile de locuit, sanatate si confortul populatiei se impune ca o necesitate.

Prin rolul sau important in desfasurarea vietii, precum si prin multitudinea factorilor pe care ii inglobeaza, locuinta reprezinta unul dintre factorii de mediu care influenteaza cu prioritate sanatatea si confortul.

Conform datelor obtinute la recensamantul din anul 2002 organizat in tara noastra, din totalul de 8.128.914 locuinte, un procent de 52% este reprezentat de locuinte tip bloc, restul fiind locuinte individuale.

Microclimatul reprezinta complexul de factori fizici ai mediului (temperatura, umiditate, miscarea aerului si radiatii calorice) care conditioneaza schimbul de caldura dintre organism si mediul inconjurator.

2.Scopul lucrarii si obiectivele

Factorii importanti care influenteaza sanatatea raman factorii sociali, stilul de viata, locuintele nesanatoase, poluarea mediului, nivelul de educatie.

Avand in vedere timpul petrecut de o persoana in interior (locuinta, scoala, birou etc.), care poate ajunge pentru unele grupuri populationale la un procent de 90% din timpul vietii, am investigat conditiile climatului termic interior in apartamente situate in blocuri vechi si noi construite din materiale diferite si influenta factorilor de microclimat asupra starii de sanatate a locatarilor.

In acest studiu s-au urmarit:determinarea factorilor climatului termic interior din apartamente in raport cu anotimpul si tipul de bloc prin metode fizice;evaluarea actiunii microclimatului din apartamente asupra organismului locatarilor prin metode obiective (frecventa cardiaca, tensiunea arteriala).

3. Material si metoda

3.1. Populatia tinta

Aceasta cercetare s-a facut printr-un studiu observational de tip analitic. In cadrul acestei cercetari observationale s-a facut un studiu tip cohorta in care populatia a fost impartita in doua grupe in functie de tipul de bloc vechi sau nou in care locuieste.

Studiul a fost efectuat in apartamente situate in trei blocuri vechi construite din beton si in trei blocuri noi construite din beton celular autoclavizat (BCA) si materiale plastice.

Populatia tinta din fiecare grup locuieste in trei blocuri vechi si noi cu parter si patru etaje, fiecare bloc avand trei scari si cate patru apartamente la fiecare nivel.

Din cele 90 de apartamente cu doua camere din fiecare tip de bloc vechi respectiv nou, prin esantionare aleatoare simpla dupa randomizare au fost luate in studiu cate zece apartamente.

Cercetarea a fost de tip longitudinal fiind efectuata in sezonul de iarna si vara a anului 2000.

Au fost monitorizate 61 de persoane (31 femei si 30 barbati) cu varsta cuprinsa intre 20 si 71 ani.

Cele doua grupuri luate in studiu ce locuiesc in blocuri vechi respectiv noi sunt omogene sub aspectul varstei in functie de sex  si de tipul de bloc in care locuiesc (tabel 1).

Criteriile de includere in studiu au fost:locatarii sa locuiasca in acelasi apartament minimum 11 luni intr-un an calendaristic, timp ce cel putin trei ani consecutiv; apartamentul sa fie compus din doua camere.

Au fost exclusi din studiu cei ce locuiau temporar si locatarii cu varsta mai mica de 20 de ani.

Tabel 1

Compararea varstei medii a locatarilor din cele doua tipuri de blocuri in functie de sex

3.2. Parametrii studiati si determinarea lor

Factorul climatului termic exterior urmarit pentru a aprecia influenta lui asupra microclimatului din apartamente a fost:

temperatura aerului exterior (T.A.E.) inregistrata la ora 7ss a.m.

de catre Institutul National de Meteorologie si Hidrologie Bucuresti. Pe perioada cercetarii au fost determinati si analizati urmatorii indicatori ce au constituit variabile de comparatie:

1. Fizici:

1.1. Temperatura uscata a aerului interior din apartament (TUSC) P₁

1.2. Temperatura umeda a aerului interior din apartament (TUM)  P₂

1.3. Umiditatea relativa (UR) P₃

1.4. Viteza curentilor de aer (VCA) P₄

2. Fiziologici subiectivi:

2.1. tensiunea arteriala (TA) P₅

2.2. frecventa cardiaca (FC) P₆

Aceste determinari au fost efectuate in doua anotimpuri caracteristice: iarna in luna ianuarie si inceputul lunii februarie si vara in luna iunie si inceputul lunii iulie.

Pentru fiecare variabila urmarita s-a calculat valoarea medie zilnica rezultata in urma masuratorilor efectuate la totalul locatarilor din ambele tipuri de blocuri si media celor zece zile in care s-au efectuat determinarile

3.3. Analiza statistica

Pentru partea experimentala a lucrarii a fost construit fisierul MMATE.REC in format EPI INFO 6, in cadrul caruia au fost introduse cate 10 determinari in urmatoarele patru situatii:blocuri vechi - iarna;blocuri noi - iarna;blocuri vechi - vara;blocuri noi - vara.

Observatiile s-au referit la urmatoarele variabile: temperatura aerului exterior9TAE); temperatura uscata a aerului interior(TUSC); temperatura umeda a aerului interior(TUM); umiditatea relativa (UR); viteza curentilor de aer(VCA); tensiunea arteriala sistolica (TAS); tensiunea arteriala diastolica (TAD); frecventa cardiaca(FC).

Pentru variabilele ST, TAS, TAD determinarile au fost facute la ambele sexe.Pentru compararea valorilor medii privind variabilele cantitative s-a utilizat, testul "t" (testul "student").

4. Rezultate si discutii

4.1. Determinarea factorilui climatului termic exterior:temperatura aerului exterior

Iarna, temperatura aerului exterior (T.A.E.) a oscilat intre (- 14,0s C) valoarea cea mai scazuta inregistrata la data de 23 ianuarie 2000 si (+ 3,0s C) valoarea cea mai ridicata inregistrata la data de 6 februarie 2000.

Media celor zece determinari pentru T.A.E. a fost - 5,6s C.

Vara, temperatura aerului exterior a oscilat intre (+ 11,0s C) valoarea cea mai scazuta inregistrata la data de 9 iunie 2000 si (+ 24,0s C) valoarea cea mai ridicata inregistrata la data de 28 iunie 2000.

Media celor zece determinari pentru T.A.E. a fost (+ 15,2s C).

5.2. Indicatorii climatului termic interior din apartamente in functie de anotimp si tipul de bloc.

P₁ TEMPERATURA USCATA A AERULUI INTERIOR (TUSC) A FOST URMATOAREA

Tabel II.  Compararea valorilor medii ale temperaturii uscate a aerului interior din apartamente in functie de tipul de bloc - iarna

x=valoarea medie

DS= deviatia standard

n=numar de determinari

TabelIII. Compararea valorilor medii ale temperaturii uscate a aerului interior din apartamente in functie de tipul de bloc - vara

Media celor zece zile in care s-au facut determinari arata ca temperatura uscata (TUSC) a aerului interior din apartamente a fost: iarna mai mica in blocurile vechi decat in cele noi (tabel II), diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic semnificativa ("S"); vara mai mare in blocurile vechi decat in cele noi (tabel III), diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic nesemnificativa ("N").

Cea mai mica valoare medie zilnica a temperaturii uscate (TUSC) a aerului interior din apartamente s-a inregistrat atat iarna cat si vara in blocurile vechi.

Cea mai mare valoare medie zilnica a TUSC a aerului interior din apartamente s-a inregistrat atat iarna cat si vara in blocurile vechi.

P₂ TEMPERATURA UMEDA A AERULUI INTERIOR (TUM)

Tabel IV

Compararea valorilor medii ale temperaturii uscate a aerului interior din apartamente in functie de tipul de bloc - iarna

Tabel V

Compararea valorilor medii ale temperaturii umede a aerului interior din apartamente in functie de tipul de bloc - vara

Media celor zece zile in care s-au facut determinari arata ca temperatura umeda (TUM) a aerului interior din apartamente a fost: iarna mai mica in blocurile vechi decat in cele noi (tabel IV), diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic semnificativa ("S"); vara mai mare in blocurile vechi decat in cele noi(tabel V), diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic semnificativa ("S").

Diferenta intre media celor 10 determinari ale TUM intre iarna si vara este in blocurile: vechi (- 9,03s C) = 15,22s C - 24,25s C, noi (- 5,61s C) = 17,01s C - 22,65s C, fapt ce reprezinta un factor de risc pentru unele afectiuni intalnite la locatarii din blocurile vechi expusi unui gradient mai mare de TUM a aerului interior din apartamente intre iarna si vara comparativ cu locatarii din blocurile noi.

Cea mai mica valoare medie zilnica a temperaturii uscate (TUM) a aerului interior din apartamente s-a inregistrat: iarna in blocurile vechi, respectiv, vara in blocurile noi.

Cea mai mare valoare medie zilnica a TUM a aerului interior din apartamente s-a inregistrat atat iarna cat si vara in blocurile vechi.

Cunoscand valoarea temperaturii uscate (TUSC) si valoarea temperaturii umede (TUM) a aerului interior din apartamente se determina umiditatea relativa (U.R.) a aerului interior din tabelele psihrometrice sau harti psihrometrice.

P₃ UMIDITATEA RELATIVA A AERULUI INTERIOR (U.R.)

Tabel VI

Compararea valorilor medii ale umiditatii relative a aerului interior din apartamente in functie de tipul de bloc - iarna

Tabel VII

Compararea valorilor medii ale umiditatii relative a aerului interior din apartamente in functie de tipul de bloc - vara

Media celor zece zile in care s-au facut determinari arata ca umiditatea relativa (UR) a aerului interior din apartamente este: - iarna mai mica in blocurile vechi decat in blocurile noi (tabel VI) diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic nesemnificativa ("N"); - vara mai mare in blocurile vechi decat in blocurile noi (tabel VII) diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic nesemnificativa ("N").

Cea mai mica valoare medie zilnica a UR a aerului interior din apartamente atat iarna cat si vara s-a inregistrat in blocurile vechi.

Cea mai mare valoare medie zilnica a UR a aerului interior din apartamente atat iarna cat si vara s-a inregistrat in blocurile vechi.

P₄ VITEZA CURENTILOR DE AER (V.C.A.)

Tabel VIII

Compararea valorilor medii ale vitezei curentilor de aer din apartamente in functie de tipul de bloc - iarna

Tabel IX

Compararea valorilor medii ale vitezei curentilor de aer din apartamente in functie de tipul de bloc -vara

Media celor zece zile in care s-au facut determinari, arata ca viteza curentilor de aer (V.C.A.) din interiorul apartamentelor situate in blocurile vechi este mai mare decat V.C.A. din apartamentele situate in blocurile noi (grafic 15), cu mentiunea ca: iarna diferenta dintre mediile celor doua tipuri de blocuri este statistic nesemnificativa ("N") iar, vara diferenta dintre mediile celor doua tipuri de blocuri este statistic foarte semnificata ("F.S.").

Cea mai mica valoare medie zilnica a vitezei curentilor de aer (V.C.A.) s-a inregistrat, atat iarna cat si vara, in blocurile noi.

Cea mai mare valoare medie zilnica a V.C.A. s-a inregistrat atat iarna cat si vara in blocurile vechi.

P₅ TENSIUNEA ARTERIALA (TT)

Tabel X

Compararea valorilor medii ale tensiunii arteriale sistolice si diastolice in functie de tipul de bloc

TAS = tensiunea arteriala sistolica

TAD tensiunea arteriala diastolica

TabelXI

Compararea valorilor medii ale tensiunii arteriale sistolice si diastolice in functie de tipul de bloc - vara

La totalul persoanelor investigate atat iarna cat si vara s-a constatat ca valoarea medie a TA pentru cele zece determinari a fost mai mare in blocurile vechi decat in cele noi (tabel X, XI), diferenta intre valoarea medie a TA a locatarilor din blocurile vechi fata de cea a locatarilor din blocurilor noi fiind pentru: TAS iarna statistic inalt semnificativa ("I.S.") iar vara statistic semnificativa ("S"). Pentru TAD iarna statistic inalt semnificativa ("I.S.") iar vara statistic inalt semnificativa ("I.S.").

La totalul persoanelor investigate atat iarna cat si vara cea mai mica valoare a TAS si TAD s-a inregistrat in ziua cand temperatura aerului exterior (TAE) a avut valoarea cea mai ridicata, ceea ce insemna ca intre valoarea TAS respectiv TAD si valoarea TAE exista o legatura invers proportionala.

La totalul persoanelor investigate s-a constatat ca cea mai mare valoare a: TAS s-a inregistrat atat iarna cat si vara in ambele tipuri de blocuri in ziua cand TAE a avut valoarea cea mai scazuta, ceea ce inseamna ca intre valoarea TAS si TAE exista o legatura invers proportionala. Pentru TAD s-a inregistrat iarna la locatarii din blocurile vechi si vara la locatarii ambelor tipuri de blocuri, in ziua cand TAE a avut valoarea cea mai scazuta, rezultand o legatura invers proportionala intre TAD si TAE.

In cazul blocurilor vechi atat iarna cat si vara: valoarea TAS a femeilor este mai mica decat valoarea TAS a barbatilor: iarna diferenta intre sexe (tabel 10) este statistic foarte semnificativa ("F.S."), iar vara diferenta intre sexe (tabel 11) este statistic inalt semnificativa ("I.S."). Valoarea TAD a femeilor este: iarna mai mare decat valoarea TAD a barbatilor, diferenta intre sexe fiind statistic inalt semnificativa ("I.S."), vara mai mica decat valoarea TAD a barbatilor, diferenta intre sexe fiind statistic inalt semnificativa ("I.S.").

D₅ In cazul blocurilor noi: iarna (tabel X) valoarea TAS a femeilor este mai mare decat a barbatilor, diferenta dintre sexe fiind statistic nesemnificativa ("N") in timp ce valoarea TAD a femeilor este mai mare decat a barbatilor, diferenta dintre sexe fiind in acest caz statistic inalt semnificativa ("I.S.") vara (tabelXI); valoarea TAS si TAD la femei este mai mica decat a barbatilor, diferenta dintre sexe fiind statistic inalt semnificativa ("I.S.").

P₆ FRECVENTA CARDIACA (FC)

Tabel 12

Compararea valorilor medii ale frecventei cardiace a locatarilor in functie de tipul de bloc

Tabel 13

Compararea valorilor medii ale frecventei cardiace a locatarilor in functie de tipul de bloc

Media celor zece zile in care s-au facut determinari arata ca frecventa cardiaca FC a locatarilor este: iarna mai mica in blocurile vechi decat in cele noi , diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic semnificativa ("S") iar vara mai mare in blocurile vechi decat in cele noi , diferenta dintre cele doua valori medii fiind statistic nesemnificativa ("N").

Cea mai mica valoare medie zilnica a frecventei cardiace (FC) a locatarilor s-a inregistrat: iarna in blocurile vechi si vara in blocurile noi

Cea mai mare valoare medie zilnica a frecventei cardiace s-a inregistrat: iarna in blocurile noi, iar vara in blocurile vechi.

5. CONCLUZII

Din analiza rezultatelor obtinute se desprind urmatoarele concluzii:

6.1. Indicatorii fizici ai aerului ( TUSC, TUM, UR), si fiziologici obiectivi (TA, FC) determinati in acest studiu au:

- iarna valori medii mai mici in blocurile vechi fata de cele noi, iar

-vara valori mai mari in blocurile vechi fata de cele noi.

6.2. Pentru viteza curentilor de aer (VCA) ca indicator fizic al aerului si pentru tensiunea arteriala sistolica (TAS) si diastolica (TAD) ca indicatori fiziologici obiectivi s-au inregistrat valori mai mari in blocurile vechi decat in cele noi, atat iarna cat si vara.

6.3. Barbatii sunt mai sensibili in ceea ce priveste influenta unui microclimat nefavorabil indiferent de anotimp, in timp ce femeile sunt mai sensibile in timpul verii.

6.4. Pe masura ce temperatura aerului din apartamente creste, diferenta intre valoarea medie zilnica a frecventei cardiace a locatarilor din blocurile vechi  fata de cea a locatarilor din blocurile noi

- scade iarna, fiind o legatura invers proportionala

-creste vara, fiind o legatura direct proportionala

6. PROPUNERI

Pentru combaterea disconfortului termic din apartamente, care poate sa apara atat iarna cat si vara, se recomanda:

6.1. Reducerea duratei de intrerupere a functionarii instalatiei de incalzire in perioada anotimpului rece, datorita dependentei temperaturii interioare din apartamente de inertia termica a sistemului de incalzire.

6.2.Folosirea tencuielilor groase in care predomina cimentul pentru a preintampina umezirea peretilor, in cazul zidurilor orientate spre nord, nord-est si nord-vest, care nu beneficiaza de insorire si care se pot umezi in anotimpurile ploioase.

6.3. Izolarea mai buna a pardoselilor prin folosirea parchetului melaminat si micsorarea ventilatiei aerului din incaperi prin dotarea cu geamuri detip termopan.

7. BIBLIOGRAFIE

Bazele medicinei muncii, teorie si practica, editia II, Editura Moldogrup, Iasi 2002

Optimizarea energetica a cladirilor, Sarbu ., Kalmar F., Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002

ASHRAE Handbook Fundamentals, 2005

Summer thermal comfort in detached hauses, Proc. Healty building Conference lLisboa, Portugal, vol II, Kalmar F., Halasz Gy-ne, 2006

Thermal comfort from Wikipedia, 2008.