Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Informatii cu privire la cercetarea stiintifica medicala

Informatii cu privire la cercetarea stiintifica medicala


INFORMATII CU PRIVIRE LA CERCETAREA STIINTIFICA MEDICALA

Acest capitol doreste sa devina un ghid util pentru elaborarea, documentarea, si redactarea unor lucrari de cercetare stiintifica si executarea tezei de licenta, cu un caracter special pentru studentii Facultatii de Medicina Dentara cu specializare in Tehnica Dentara.

DEFINITIE

Cercetarea stiintifica este o activitate care consta din examinarea, observarea, studierea, chestionare, anchetarea, cautarea, colectarea si inregistrarea informatiilor cu privire la un aspect teoretic si practic dintr-un domeniu restrans al activitatii medicale.



Aceasta activitate complexa se poate efectua singular sau intr-o echipa, in care sunt cooptati membrii care poseda cunostinte aprofundate din diverse specialitati. Cercetarea stiintifica integrata este multidisciplinara iar obiectul cercetarii poate avea o tematica extrem de diversificata. Scopul final in orice tema de cercetare este obtinerea unor rezultate coerente, clar definite, care au relevanta, exactitate cu o expunere pedanta, si tinuta academica.

Un articol stiintific corect redactat trebuie sa prezinte cel putin trei calitati esentiale: interesul stiintific, calitatea redactarii stiintifice si exprimarea ligvistica corecta in limba folosita.

Cercetarea stiintifica din orice domeniu, este privilegiul celor consacrati. Aduce multe satisfactii profesionale, recunostinta colegilor de breasla si respectul acelora care isi desfasoara activitatea in domeniul respectiv. Nolens volens are si o serie de aspecte defavorabile. Necesita perseverenta, chemare profesionala, motivatie intelectuala, sacrificare timpului liber si nu in ultimul rand un anturaj familiar intelegator.

Tipuri de lucrari stiintifice medicale

Exista o mare diversitate a textelor si articolelor medicale, in functie de obiectivul urmarit.

articolul original;

editorialul;

prezentare de caz clinic;

prezentarea unui aparat sau a unei proceduri tehnice;

articol didactic;

teza de licenta;

carte, monografie, etc.

Formele de prezentare a cercetarii si a rezultatelor obtinute:

Comunicarea stiintifica. Aceasta forma de prezentare se desfasoara prin comunicare verbala, in cadrul unor manifestari stiintifice de specialitate. Materialul expus poate fi citit sau prin naratiune libera, iar pentru o mai buna intelegere si vizualizare se pot folosi materiale auxiliare informative, ca: proiectie de diapozitive, iconografie asistata la calculator, retroproiectoare, demonstratii directe etc.

Publicarea in literatura de specialitate. Este o forma exigenta de prezentare al unui material de cercetare stiintifica. Foloseste forma de exprimare scrisa - articol -  intr-o revista de specialitate din tara sau din strainatate. Autorul sau autorii sunt obligati sa respecte recomandarile editorului. Se pot publica referate generale, studii si cercetari clinice, paraclinice, tehnice, epidemiologice, experimentale, prezentari de cazuri, articole din istoria medicinii, recenzii, actualitati stiintifice si tehnice, informatii si opinii medicale. Autorii poarta responsabilitatea opiniilor si rezultatelor expuse si exprimate in articol.

Prezentare sub forma de postere. Posterele sunt afise speciale, care reprezinta succint, clar si evident rezultatele cercetarii stiintifice. Are o structurare identica cu orice lucrare stiintifica. (vezi mai jos). Este compus din doua parti: iconografie (color sau alb-negru) si un text care acompaniaza figurile, fotografiile, sau alte materiale iconografice. Aceste postere au o dimensiune bine definita si publicata de catre organizatorii unor congrese, conferinte stiintifice. In limbajul modern putem considera, ca un poster este videoclipul unei lucrari stiintifice si a straduintei autorului.

Partile componente si structurarea unei lucrari stiintifice.

Textul lucrarii stiintifice are un format bine stabilit si va fi structurat pe urmatoarele capitole:

Titlul. Alegerea titlului trebuie sa se faca cu multa atentie, pentru a capta atentia cititorului;

Autorii. Daca o lucrare stiintifica are mai multi autori, insiruirea numelor necesita o anumita ordine. Cea mai importanta pozitie, prima sau ultima, este de obicei ocupata de conducatorul echipei. Coautorii sunt enumerati in ordine descrescatoare, reflectand contributia fiecaruia la studiul respectiv;

Rezumatul. De regula, in revistele de specialitate din tara noastra, rezumatul este conceput in limba romana si in limba engleza (abstract). Are dimensiuni reduse - intre 10 - 20 randuri - si descrie scopul studiului, materialul, metoda, rezultatele si concluziile articolului care urmeaza sa fie expusa in continuare;

Cuvinte cheie. Imediat dupa rezumatul lucrarii stiintifice urmeaza 3 - 4 cuvinte, care sunt cele mai reprezentative pentru aceasta prezentare. In limba engleza: Keywords;

Introducere. In linii mari, introducerea trebuie sa descrie problema studiata, rezultatele specifice publicate de alti autorii, legata de tematica aleasa si caracteristicile metodelor folosite in cadrul studiului;

Motivarea alegerii temei. Actualitatea sau revenirea in spectrul de interes a tematicii trebuie justificata si argumentata;

Scopul lucrarii. Demonstrarea, verificarea sau analiza unor date se refera la informatiile care vin sa dovedeasca sau sa infirme unele dintre rezultatele anterioare.

Material si metoda. Procedurile utilizate vor fi descrise in ordinea logica, cu detalii suficiente si sa permita altora sa repete metoda utilizata de autor;

Rezultate. Acest subcapitol reprezinta esenta articolului stiintific. Contine finalul cercetarii, cu date exacte, fara comentarii, explicatii sau comparatii. Nu contine referiri bibliografice;

Discutii. Este capitolul in care se prezinta mesajul principal al subiectului tratat, care raspunde la intrebarile din introducere si include dovezile principale. Concordanta sau discrepanta intre scopul lucrarii si rezultatele obtinute. Evaluarea critica a rezultatelor si compararea acestora cu alte studii cu caracter similar;

Concluzii. Este faza finala, unde in cateva puncte sunt enumerate datele cele mai importante din lucrarea stiintifica, implicatiile tehnice, clinice sau biologice a rezultatelor obtinute si sugerarea cercetarii viitoare;

Bibliografie. Referirile bibliografice trebuie inserte cu multa exactitate. Se poate enumera autorii citati in ordinea aparitiei in text, sau in ordinea alfabetica. In cadrul textului de fiecare data, cand se face o referire la un autor apare in paranteza [8] numarul sub care se gaseste autorul citat din lista bibliografica. Un exemplu de afisare in bibliografie:

8. Gysi A. Practical application of research results in denture construction (mandibular movements). JADA 1929; 16:199.

(JADA = Journal American of Dental Association, este revista care a publicat articolul citat; 1929 = este anul aparitiei revistei citate; 16: = este numarul revistei; 199 = este pagina unde apare articolul citat);

Abrevieri. Daca in textul lucrarii anumiti termeni apar mai des, si exista uzanta prescurtarii acestora, se pot folosi aceasta modalitate, dar la sfarsitul lucrarii trebuie sa apara lista acestor abrevieri. Exemple: Aparat Dento - Maxilar: ADM; Restaurare Protetica Fixa: RPF;

Multumiri. Autorii cu bun simt, nu uita sa exprime cuvinte de multumire acelora care au contribuit la obtinerea rezultatelor obtinute prin cercetare, dar a caror colaborare nu justifica totusi mentionarea lor in randul autorilor. Tot in acest cadru se pot exprima multumirile sponsorilor pentru suportul financiar;

Consemnarea persoanei de contact si adresa acestuia pentru corespondenta (telefon, e-mail).

ROLUL SI LOCUL TEZEI DE LICENTA la tehnica dentara se da examen de absolvire nu licenta

Denumit nu de mult si lucrare de diploma sau teza de absolvire, constituie o forma de prezentare a unei teme alese de absolvent, supravegheat de catre un indrumator stiintific.

Tema este de regula aleasa de student, nu rareori din anii precedenti absolvirii. Sunt preferate tematici care contin un aspect nou in medicina, care capteaza interesul fata de munca de cercetare si care de regula se finalizeaza intr-o expunere academica. Alteori tematica tezei de licenta poate fi sugerata de catre conducatorul stiintific cu care studentul formeaza o veritabila echipa, nu rareori cooptand si colegi din alte subspecialitati medicale.

Indrumatorul stiintific este un cadru didactic cu experienta in cercetarea stiintifica si versat in tainele alegerii bibliografiei adecvate. Pe tot parcursul elaborarii studiului conducatorul stiintific verifica, controleaza materialele adunate, ofera indicatii cu privire la pasii care urmeaza, si explica forma de redactare a materialului adunat. Cand teza de licenta ajunge in faza finala cadrul didactic verifica inca o data intregul material, ordinea capitolelor si subcapitolelor, calitatea si ordinea materialului iconografic, valabilitatea graficelor si tabelelor, corectitudinea citatelor bibliografice etc. Dupa paginarea lucrarii, teza va fi legata, iar indrumatorul stiintific formuleaza un referat catre conducerea Institutului de Medicina in care descrie calitatile tezei si propunerea de a fi prezentata fata de comisia de acordare a licentei.

TEZA DE LICENTA LUCRAREA DE DI8PLOMA IN TEHNICA DENTARA

Partile componente, structurarea si elaborarea unei teze de licenta in cadrul Colegiului Universitar Medical specializare Tehnica Dentara are unele aspecte care ii confera un profil mai deosebit, fata de lucrarile clasice de absolvire.

Absolventii Facultatii de Medicina Dentara cu specializare in Tehnica Dentara se prezinta la examenul de licenta cu o teza compusa din doua parti obligatorii: o lucrare teoretica si exemplificarea materializata prin executarea unei lucrari tehnico - practice, legata de tema studiata.

Latura teoretica trebuie sa parcurga in linii mari, etapele expuse mai sus, cu privire la partile componente si structurarea unei lucrari stiintifice. Structura tezei teoretice trebuie sa aiba o parte generala, o parte speciala si un capitol separat, bine conturat de contributii personale. Prezentarea trebuie sa fie insotita de expuneri grafice, tabele si imagini iconografice. Conform canoanelor lucrarea se incheie cu discutii, concluzii, bibliografie selectata si cuprins.

Lucrarea tehnica, a doua parte componenta a tezei, consta din elaborarea efectiva a unei sau unor piese cu caracter reabilitativ, in stransa legatura cu subiectul dezbatut in cadrul teoretic. Piesa finita, impreuna cu exemplificarea concreta a fazelor intermediare de laborator, va fi asezata pe o tavita, pe care vine inscriptionat numele si prenumele absolventului, titlul lucrarii de licenta, iar sub fiecare piesa, in ordinea executiei tehnice un text explicativ a celor prezentate. Aceasta tavita este predata comisiei de examinare, dupa care prezentarea propriu - zisa se face verbal si poate fi insotit de dia-, sau video proiectie, retroproiectie etc. dupa terminarea expunerii membrii comisei de examinare pot pune intrebari cu referire la lucrarea prezentata.

Tematica pentru o teza de licenta in tehnica dentara poate fi inspirata din cadrul programelor analitice expuse de catre disciplinele care au fost parcurse in decursul celor trei ani de studiu universitar. Desigur, este vorba despre disciplinele fundamentale, de stricta specialitate, cum ar fi: materialele folosite in medicina si tehnica dentara, restaurarile protetice unidentare, RPF, tehnologia protezelor partiale si totale, estetica oro-faciala, chirurgie oro-maxilo-faciala, ortodontie, tehnica prelucrarii ceramice, protezarea pe implante, reabilitarea orala, ocluzologie etc.

Teza de licenta al unui absolvent al Facultatii de Medicina Dentara cu specializare in Tehnica Dentara este oglinda perseverentei, a muncii, a cunostintelor acumulate pe parcursul studiului universitar de scurta durata. Dar, aceasta teza trebuie sa aiba si ceva in plus: sa reflecte seriozitate fata de stiinta si meserie, sa traduca pedanterie, acuratete si simt artistic, fara de care tehnicianul dentar ramane un simplu mestesugar. Trebuie sa fie o demonstratie convingatoare a ridicarii pe o treapta superioara in gandire si executie, care confera dreptul tehnicianului sa participe ca partener egal in echipa medicala cu care va colabora pe parcursul carierei sale.

PERFECTIONAREA POSTUNIVERSITARA:

OBLIGATIE SAU NECESITATE?

Daca medicul dentist are obligatia profesionala si morala sa se perfectioneze permanent, echipa in care isi desfasoara activitatea trebuie sa tina pasul cu el. Educatia medicala postuniversitara in tara noastra este organizata, dirijata si controlata de catre Colegiul Medicilor Dentisti, Asociatia Tehnicienilor Dentari si Ordinul Asistentelor si Moaselor din Romania. Din 2007 s-au reglementat legal constituirea si functionarea ODINULUI TEHNICIENILOR DENTARI DIN ROMANIA privind exercitarea

infiintarea, organizarea si functionarea Ordinului Tehnicienilor Dentari din Romania DIN Nr. 96 din

16 aprilie 2007

Aceste organizatii civile organizeaza dupa modelul UE numeroase cursuri postuniversitare cu acordarea orelor de credite. Cumularea acestor certificate de credite este necesara pentru prelungirea sistematica a valabilitatii Certificatului de libera practica. Pe langa obligatia impusa de lege, exista insa si o cerinta automatizata, personala fata de cunoasterea tehnicilor, materialelor si metodelor noi, aparute recent si publicate in literatura de specialitate. Numeroase reviste de specialitate din tara si in strainatate, nenumaratele pagini de pe internet doresc un singur lucru: sa informeze meseriasul despre tot ce este nou, util si practic. Revistele de specialitate din tara noastra sunt:

Revistele mai cunoscute, consacrate tehnicienilor dentari din strainatate sunt: Dental labor, Quintessenz für Zahntechnik, Fogtechnika,

BIBLIOGRAFIE:

GLIGOR I.M., ONISOR I.F., ONISOR A.: Parametrii dento-maxilo-faciali. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1997.

GROSU L., PRELIPCEANU F.: Biosistemul orofacial. Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1983.

MIRON M., GROZAVI., TODEA C.: Notiuni Fundamentale de Metodologia Cercetarii Stiintifice Medicale. Ed. Marineasa. Timisoara, 2004.

***Le medicin-dentiste en 2010. Schweizerische Zahnärzt-Gesellschaft, 2004.

CAPITOLUL 22

CULEGERE DE TESTE

Acest capitol apare in finalul manualului din dorinta de a pune la dispozitia studentilor Facultatii de Medicina Dentara, specializare in Tehnica Dentara un material informativ structurat pe o specialitate fundamentala din programa analitica: reabilitarea orala. Se puteau formula inca numeroase intrebari, dar in aceasta editie am tinut sa fie cunoscuta logica elaborarii unui chestionar de acest gen, din care rezulta in mod firesc stabilirea raspunsului corect si respingerea celui eronat.

Metoda verificarii cunostintelor prin teste de tipul: complementul simplu sau multiplu are inconvenientul, ca este si ramane o forma teoretica de examinare. Tehnica dentara este o meserie si o arta eminamente manufacturiala, dar fara cunostinte teoretice solide despre morfologia si functiile ADM viitorul profesionist ramane doar semispecialist, asemanator unui primviolonist care nu cunoaste notele muzicale. Tehnicianul dentar trebuie sa inteleaga contextul in care isi desfasoara activitatea si mai ales conditiile si obiectivele actului de reabilitare oro-dentara. Cu speranta, ca acest material informativ oferit de colectivul nostru va fi util unui mare numar de studenti si tehnicieni dentari, nu ne ramane decat sa va uram succes la probele, examenele care va asteapta in viata si satisfactii profesionale reale, care face parte organica din notiunea de fericire.

Nr.

Intrebare test

Variante de raspuns

Raspuns

optional

Raspuns corect

La examenul modelelor de studiu in boala parodontala obtinem date asupra papilelor interdentare privind:

a. forma;

b. volumul;

c. pozitia;

d. culoarea;

e. gradul inflamatiei.

a, b, c.

Conditii esentiale ce se impun unui model de studiu si documentar:

a. exactitatea dimensionala;

b. capacitatea de reproducere fidela a detaliilor;

c. duritatea suprafetei;

d. manipularea usoara;

e. confectionarea rapida.

a, b, c.

In ocluziile psalidodonte termenul de overjet se refera la o relatie interarcadica in sens:

a. vestibulo-oral;

b. incizo-cervical;

c. mezio-distal;

d. toate raspunsurile sunt corecte;

e. nici un raspuns nu este corect.

a.

In ocluziile psalidodonte termenul de overbite se refera la o relatie interarcadica in sens:

a. vestibulo-oral;

b. incizo-cervical;

c. mezio-distal;

d. toate raspunsurile sunt corecte;

e. nici un raspuns nu este corect.

b.

Daca modelul de studiu si documentar este deformat, cu dintii alungiti, cauzele pot fi:

a. alginatul s-a desprins de pe lingura;

b. demularea s-a facut inainte de priza gipsului;

c. amprenta a fost turnata intr-un singur timp;

d. amprenta a fost turnata in doi timpi;

e. utilizarea unei paste de gips alterat.

a, b, c.

Modelul de studiu si documentar are dintii fracturati dupa demulare, deoarece:

a. separarea amprentei de model s-a facut prea tarziu.

b. separarea a fost prematura;

c. alginatul s-a indepartat brutal;

d. gipsul contine prea multa sare de bucatarie;

e. alginatul nu a fost malaxat suficient.

b.

Curba lui SPEE se caracterizeaza prin:

a. este o curba de compensatie sagitala;

b. incepe la varful caninului mandibular, include varfurile cuspizilor vestibulari ai premolarilor + molarilor si se continua pe marginea anterioara;

c. daca se prelungeste virtual se continua pana la nivelul condilului, descriind un arc de cerc;

d. profunzimea maxima este la nivelul primului molar;

e. rezulta in urma dispunerii axiale diferite a dintilor.

a, b, c, d, e.

Curba lui WILSON este:

a. o curba de compensatie sagitala;

b. convexa la mandibula;

c. concava la maxilar;

d. o curba de compensatie transversala;

e. o curba latero-mediana.

d, e.

Modelele documentare si de studiu folosite frecvent in reabilitare orala trebuie sa fie:

a. cu bazele soclurilor paralele cu planul de ocluzie;

b. finisate;

c. soclate;

d. pensulate cu acid sau wasserglas pentru a fi mai rezistente;

e. toate din cele de mai sus.

a, b, c.

Modelul de studiu serveste la:

a. stabilirea tratamentelor preprotetice;

b.  stabilirea diagnosticului de edentatie;

c. efectuarea inventarului leziunilor odontale;

d. observarea inflamatiei parodontale;

e. stocarea informatiilor cu privire la statusul ADM la un moment dat.

b.

Ce anume se poate vedea pe model, ce nu se vede direct in cavitatea bucala?

a.     zona maxilara frontala vestibulara;

b.     zona maxilara frontala palatinala;

c.      zona mandibulara frontala vestibulara;

d.     zona mandibulara frontala orala;

e.      toate suprafetele orale ale arcadelor dentare.

b, d, e.

Ce anume nu se vede pe model, ce se poate observa in cavitatea bucala?

a. sangerarea gingivala;

b. hipersalivatia;

c. xerostomia;

d. inflamatia papilelor

interdentare;

e. tuberozitatea palatina.

a, b, c, d.

Dupa amprentarea campului protetic, ce etape se parcurg pana la turnarea modelului?

a. spalarea amprentei cu apa calduta;

b. asezarea amprentei in solutie dezinfectanta;

c. asezarea amprentei intr-o cutie cu pereti nedeformabili, cu scopul transportului in laborator;

d. asezarea amprentei in apa pentru o perioada de 48 de ore, in vederea prizei corecte a materialului;

e. uscarea amprentei sub uscatorul de maini, pentru a nu absorbi apa.

a, b, c

Amprenta este turnata si astfel se obtine modelul. Unde se face duplicarea acestui model, daca procesul tehnologic o cere?

a. in cabinetul stomatologic;

b. in sala de sterilizare;

c. in laboratorul de tehnica dentara;

d. indiferent unde este efectuat;

e. nu se fac duplicate.

c.

Polizaharidele extracelulare din placa bacteriana reprezinta:

a. rezerva de carbohidrati pentru bacterii;

b. polimeri de glucoza;

c. substrat pentru plasa matricei;

d. un amestec de dextrani, glucani si levani;

e. toate din cele de mai sus.

e.

Principalele bacterii acidogene din placa bacteriana sunt:

a. Streptococ hemolitic;

b. Streptococ mutans;

c. Lactobacillus acidophilus;

d. Stafilococ auriu;

e. b. si c. sunt corecte.

e.

Prin periajul individual corect nu se poate curata eficient:

a. fisurile si fosetele molarilor;

b. placa bacteriana din spatiile intedentare;

c. pungile parodontale pana la 2-3mm;

d. placa bacteriana din santul subgingival fiziologic;

e. fata vestibulara a incisivilor inferiori.

b.

Atacul acid cariogen porneste asupra smaltului din:

a. placa de baza;

b. placa protezei acrilice;

c. placa protezei rascroite;

d. placa bacteriana;

e. placarea cu De Trey.

d.

Autocuratirea se realizeaza prin:

a. periaj dentar riguros;

b. folosirea de dentifrice;

c. utilizarea scobitoarelor;

d. masticatia fiziologica;

e. clatirea cu apele de gura

d.

Periajul dentar electric este indicat in special la:

a. copii din gradinite cu orar prelungit;

b. indivizii cu o manualitate deficitara;

c. sportivi;

d. instrumentisti suflatori;

e. handicapati motorii.

b, e.

Cele mai uzuale metode de periaj dentar sunt:

a. STILAMAN;

b. WALKOFF;

c. BASS;

d. CLUMSCKY;

e. CRISTHENSEN.

a, c, e.

In cadrul igienei individuale un periaj dentar corect trebuie sa dureze:

a. un minut;

b. 1 - 2 minute;

c. 2 - 3 minute;

d. 5 minute;

e. indiferent.

c.

Placa bacteriana adera de lucrarile protetice:

a. daca sunt bine lustruite nu adera de loc;

b. pe suprafetele concave usor accesibile autocuratirii;

c. pe suprafetele concave greu accesibile autocuratirii;

d. pe suprafetele convexe usor accesibile autocuratirii;

e. pe suprafetele convexe greu accesibile autocuratirii;

e.

Igienizarea suprafetei intermediarului care vine in contact cu mucoasa crestei alveolare se poate efectua eficient cu:

a. matasea dentara;

b. stimulatoarele gingivale;

c. detartrajul ultrasonic;

d. periaj electric;

e. apele de gura cu continut  de fluor.

a.

Cavitatile de clasa I-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala

b. ocluzo-proximala

c. ocluzo-vestibulara

d. ocluzo-orala

e. coletului

a.

Cavitatile de clasa II-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala

b. ocluzo-proximala

c. ocluzo-vestibulara

d. ocluzo-orala

e. coletului

b.

Inlyurile sunt indicate mai frecvent la:

a. dintii frontali

b. canini

c. premolari

d. molari

e. resturi radiculare

c, d.

Dupa turnarea unui inlay din aur dentar chiuveta fierbinte se raceste:

a. la temperatura camerei

b. prin scufundare in apa calda

c. prin scufundare in apa rece

d. este indiferent ce metoda de racire folosim

e. toate din cele de mai sus

a.

Dupa modelarea din ceara al machetei pentru inlay din aur dentar tija de turnare se aseaza:

a. in portiunea cea mai subtire

b. in portiunea cea mai groasa

c. intr-o zona de grosime intermediara

d. este indiferent unde se aseaza tija

e. toate de mai sus sunt corecte

b.

In reabilitarea odontala se folosesc frecvent  coroane partiale ca:

a. element de agregare pentru RPF reduse;

b. leziuni cuneiforme;

c. modificari de culoare la dintii frontali;

d. abraziunea 'ad palatum';

e. element de agregare pe dintii neparaleli.

a, d, e.

In refacerea ocluzala contactul tripodic asigura:

a. stabilitatea mandibulei;

b. o dinamica mandibulara libera;

c. eficienta masticatorie;

d. deschiderea fiziologica a gurii;

e. toate din cele de mai sus.

a, b, c.

Reabilitarea odontala prin incrustatii se practica mai frecvent in:

a. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni partiale;

b. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni intinse;

c. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor unidentare;

d. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor bidentare;

e. elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri stabile.

a, c, d. e

Deosebirea intre un inlay si onlay este:


a. inlayul este pozitionat intratisular;

b. inlayul este pozitionat extratisular;

c. inlayul este pozitionat intra- si extratisular;

d. onlayul este pozitionat intratisular;

e. onlayul este pozitionat extratisular.

a, e.

Inlayurile din compozite se fixeaza cu:

a. eugenat de zinc;

b. gutapercha;

c. rasini diacrilice auto si fotopolimerizabile;

d. acrilat autopolimerizabil;

e. acrilat termopolimerizabil.

c.

O coroana mixta metalo-ceramica pe 4.5. cu cuspidul lingual prea inalt poate produce:

a. interferenta in miscarea de lateralitate spre dreapta;

b. interferenta in miscarea de lateralitate spre stanga;

c. contact prematur in relatia centrica;

d. contact prematur in intercuspidare maxima;

e. interferente in propulsie.

a, e.

Indiferent de forma reabilitarii ocluzale, stopurile ocluzale trebuie sa asigure:

a. stabilitatea ocluziei;

b. instabilitatea engramei ocluzale;

c. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul intercuspidarii maxime (IM);

d. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul relatiei centrice (RC);

e. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul somnului fiziologic.

a, d.

Intercuspidarea maxima este o pozitie mandibulara utila in realizarea:

a. reabilitarilor protetice fixe;

b. reabilitarilor protetice mobilizabile;

c. reabilitarilor protetice pe implante;

d. ghidajului anterior;

e. conducerii canine si laterale de grup.

a, b, c.

Notiunea de freedom in centric se refera la:

a. existenta unui long centric;

b. existenta unui wide centric;

c. combinatia dintre point centric si wide centric;

d. combinatia dintre long centric si wide centric.

e. nici una din cele de mai sus.

d.

Long centric-ul prezinta urmatoarele caracteristici:

a. este o neconcordanta a relatiei centrice (RC) cu intercuspidarea maxima (IM);

b. este o concordanta intre RC si IM;

c. apare la 85 - 95% din subiecti;

d. este normal la valoarea de 3mm;

e. nici o afirmatie nu este corecta.

a, c.

Coincidenta intercuspidarii maxime (IM) cu relatia centrica (RC):

a. asigura o ocluzie centrica;

b. este intalnita la 10 - 15% din cazuri;

c. este denumita si point centric;

d. raspunsurile a,b,c. sunt corecte;

e. raspunsurile a.b.c. nu sunt corecte.

d.

Overjet-ul se mai numeste:

a. spatiu de inocluzie sagitala;

b. treapta sagitala;

c. free way space;

d. spatiu minim de vorbire;

e. spatiu Donders.

a, b.

Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate cu privire la overbite?

a. valoarea se normala este de 6mm;

b. reprezinta depasirea in sens sagital a arcadei frontale mandibulare de catre arcada frontala maxilara;

c. cu cat exista un overbite mai mic cu atat aria ocluzala este mai mare;

d. este normal atunci cand acopera mai mult de 1/3 din inaltimea incisivilor mandibulari;

e. nici o afirmatie nu este corecta.

e.

In etiologia modificarilor ocluzale din cadrul disfunctiilor, se incrimineaza urmatorii factori directi:

a. disparitia punctelor de contact cu urmari in cascada a complicatiilor;

b. restaurari coronare in supraocluzie sau infraocluzie;

c. alterarea integritatii coronare;

d. tratamente ortodontice gresit dirijate;

e. toate din cele de sus.

e.

Inregistrarea miscarilor mandibulei in diagrama lui POSSELT porneste de la:

a. pozitia de IM;

b. pozitia cap la cap a incisivilor;

c. pozitia de RC;

d. o pozitie habituala si de confort al pacientului;

e. pozitie sezanda.

c.

Precizati care dintre enumerarile de mai jos reprezinta conditii pe care trebuie sa le indeplineasca  intermediarul protezei fixe in terapia protetica a edentatiei molarului de sase ani:

a. sa protejeze creasta de atrofie;

b. sa protejeze parodontiul marginal;

c. sa permita autocuratirea;

d. sa permita curatirea artificiala;

e. sa fie confortabil.

a, b, c, d, e.

Conditii pe care trebuie sa le satisfaca intermediarul protezei fixe ca element de reabilitare protetica a edentatiei molarului de sase ani sunt:

a. sa restaureze functia ocluzala a dintelui absent;

b. contactul metalului cu mucoasa crestei sa fie pe o suprafata cat mai mare pentru a asigura stabilitatea;

c. latimea intermediarului sa fie cat mai mare;

d. suprafata ocluzala stearsa pentru a impiedeca aparitia interferentelor;

e. portiunile intermediarului

care privesc spre mucoasa sa

fie convexe si lustruite

oglinda.

a, e.

Raportul intermediarului RPF cu creasta alveolara in cazul reconstituirii edentatiei molarului de sase ani inferior - 36 sau 46 - va fi:

a. tangential;

b. suspendat;

c. in sa;

d. in semisa;

e. liniar.

b.

Reabilitarile protetice agregate prin incrustatii utilizate in restaurarile edentatiei molarului de sase ani prezinta urmatoarele contraindicatii:

a. dinti voluminosi;

b. dinti vitali;

c. dinti mici;

d. dinti rotati;

e. dinti extruzati.

c, d, e.

Triada ACKERMANN este alcatuita din:

a. condilul articular - molarul de sase ani - incisivii temporari;

b. condilul articular - molarul de sase ani - incisivii inferiori definitivi;

c. condilul articular - molarul de sase ani - incisivii superiori definitivi;

d. condilul articular - molarul de sase ani - caninii definitivi;

e. toate de mai sus.

a.

Functiile la care participa molarul de sase ani inferior, sunt:

a. contribuie la efectuarea primei inaltari a ocluziei;

b. contribuie la efectuarea celei de a doua inaltari a ocluziei;

c. are un rol fizionomic;

d. participa in functia fonetica;

e. toate cele de mai sus.

b.

Functiile la care participa molarul de sase ani superior, sunt:

a. produce a doua inaltare a ocluziei;

b. produce prima inaltare a ocluziei;

c. contribuie la stabilitatea ocluziei;

d. contribuie la confirmarea dimensiunii verticale a ocluziei;

e. toate din cele de mai sus.

a, c, d.

Vulnerabilitatea la carie a molarului de sase ani se datoreaza urmatoarelor cauze:

a. formarea si mineralizarea lui se desfasoara in momente dificile;

b. este dintele cu cea mai mare suprafata ocluzala si foarte accidentata;

c. durata eruptiei este de un an;

d. maturatia posteruptiva este rapida;

e. au relief ocluzal sters.

a, b, c.

In urma extractiei molarului de sase ani posibilele tulburari ocluzale sunt:

a. apar contacte simultane in IM;

b. nu apar contacte simultane in pozitia de IM;

c. fortele sunt repartizate uniform;

d. fortele nu sunt repartizate uniform;

e. apare discontinuitatea arcadei.

b, d, e.

Extractia molarului de sase ani in perioada eruptiei premolarului doi are urmari de tipul:

a. distalizarea premolarilor;

b. rotirea premolarilor;

c. angrenaje inverse ale premolarilor;

d. lingualizari dentare;

e. basculari.

a, b, c, d.

Cavitatile de clasa I-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala;

b. ocluzo-proximala;

c. ocluzo-vestibulara;

d. ocluzo-orala;

e. coletului.

a.

Cavitatile de clasa II-a se prepara pe suprafata:

a. ocluzala;

b. ocluzo-proximala;

c. ocluzo-vestibulara;

d. ocluzo- orala;

e. coletului.

b.

Inlyurile sunt indicate mai frecvent la:

a. dintii frontali;

b. canini;

c. premolari;

d. molari;

e. indiferent.

c, d.

Dupa turnarea unui inlay din aur dentar chiuveta fierbinte se raceste:

a. la temperatura camerei

b. prin scufundare in apa calda

c. prin scufundare in apa rece

d. este indiferent ce metoda de racire folosim

e. toate din cele de mai sus

a.

Dupa modelarea din ceara al machetei pentru inlay din aur dentar tija de turnare se aseaza:

a. in portiunea cea mai subtire

b. in portiunea cea mai groasa

c. intr-o zona de grosime intermediara

d. este indiferent unde se aseaza tija

e. toate de mai sus sunt corecte

b.

In reabilitarea odontala se folosesc frecvent  coroane partiale ca:

a. element de agregare pentru RPF reduse;

b. leziuni cuneiforme;

c. modificari de culoare la dintii frontali;

d. abraziunea 'ad palatum';

e. element de agregare pe dintii neparaleli.

a, d, e.

In refacerea ocluzala contactul tripodic asigura:

a. stabilitatea mandibulei;

b. o dinamica mandibulara libera;

c. eficienta masticatorie;

d. deschiderea fiziologica a gurii;

e. toate din cele de mai sus.

a, b, c.

Reabilitarea odontala prin incrustatii se practica mai frecvent in:

a. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni partiale;

b. restaurarea morfologiei coronare cu leziuni intinse;

c. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor unidentare;

d. element de agregare mezial al protezelor fixe in restaurarile edentatiilor bidentare;

e. elemente de echilibrare a ocluziei realizand stopuri stabile.

a, c, d, e.

Deosebirea intre un inlay si onlay este:

a. inlayul este pozitionat intratisular;

b. inlayul este pozitionat extratisular;

c. inlayul este pozitionat intra- si extratisular;

d. onlayul este pozitionat intratisular;

e. onlayul este pozitionat extratisular.

a, e.

Inlayurile din compozite se fixeaza cu:

a. eugenat de zinc;

b. gutapercha;

c. rasini diacrilice auto si fotopolimerizabile;

d. acrilat autopolimerizabil;

e. acrilat termopolimerizabil.

c.

Santul gingival intre gingie si suprafata dintelui are o adancime fiziologica intre:

a. 0 - 2mm;

b. 0,5 - 3,5mm;

c. 0,5 - 1,5mm;

d. 0,2 - 6mm;

e. 3 - 5mm.

c.

Parodontiul mentine dintele in alveola si transmite solicitarea mecanica in timpul masticatiei prin intermediul:

a. ligamentelor alveolodentare;

b. parodontiul de invelis;

c. parodontiul profund;

d. substantei fundamentale periodontale;

e. toate de mai sus.

a.

Bruxismul nocturn este:

a. malpraxie;

b. parapraxie;

c. hipofunctie;

d. hiperfunctie;

e. malfunctie.

d.

Masticatia unilaterala este:

a. malpraxie;

b. parapraxie;

c. hipofunctie;

d. hiperfunctie;

e. malfunctie.

c.

Masticatia unilaterala este:

a. pungile gingivo-osoase;

b. mobilitatea dentara;

c. inflamatia;

d. cresterea secretiei salivare;

e. intense dureri dentare.

a, b, c.

Punga parodontala moderata sau severa apare:

a. in parodontita incipienta;

b. in parodontita avansata;

c. in parodontita atrofica;

d. in dreptul coroanelor de invelis metalice;

e. in dreptul coroanelor de invelis acrilice.

a, b.

Cresterea mobilitatii dentare este influentata de:

a. graviditate;

b. forte ocluzale patologice;

c. inflamatia tesuturilor de sustinere;

d. trauma ocluzala prin lucrari protetice incorecte;

e. resorbtia alveolara.

a, b, c, d, e.

In etiologia locala directa a bolii parodontale se tine cont de urmatorii factori:

a. trauma ocluzala;

b. dizarmoniile  dentoalveolare;

c. placa bacteriana;

d. depozite de tartru;

e. cariile dentare.

c, d, e.

Fortele care actioneaza asupra parodontiului pot fi patologice daca:

a. au actiune indelungata in sens mezial;

b. au actiune indelungata in sens distal;

c. au actiune indelungata in axul longitudinal al dintelui;

d. actioneaza de intensitate si directie alternanta;

e. sunt forte masticatorii.

d.

Cele mai multe modificari patologice parodontale sunt legate de:

a. plasarea marginilor restaurarii protetice in santul gingival;

b. adaptarea marginala incorecta;

c. finisarea necorespunzatoare a lucrarii restaurative;

d. placa bacteriana;

e. toate din cele de mai sus.

d.

Palatograma este:

a. inregistrarea spatiului de inocluzie incizala;

b. inregistrarea pozitiilor limbii in cursul fonatiei;

c. inregistrarea deschiderii si inchiderii gurii;

d. toate raspunsurile sunt corect;

e. nici un raspuns nu este corect.

b.

Pentru articularea sunetului S mandibula realizeaza:

a. un spatiu de inocluzie incizala de 10mm;

b. o propulsie de 2-4mm;

c. o supraacoperire frontala de 3-4mm;

d. un spatiu de inocluzie incizala de 1 - 1,5mm;

e. o propulsie si coborare usoara.

d, e.

Vocalele se produc in:

a. laringe;

b. faringe;

c. cavitatea bucala;

d. sinusurile fetei;

e. trahee.

a.

Consoanele se produc in:

a. laringe;

b. faringe;

c. cavitatea bucala;

d. sinusurile fetei;

e. trahee.

c.

Incisivii centrali superiori prea scurti pot produce perturbari in pronuntarea consoanelor:

a. F; V.

b. S; S.

c. T; D.

d. M; N.

e. Z; J.

a.

Pierderea incisivilor inferiori duce la alterarea pronuntarii consoanelor:

a. F; V; J.

b. S; S; C.

c. T; D; Z.

d. M; N; B.

e. G; H; K.

c.

Spatiul de inocluzie verticala incizala realizat in timpul articularii sunetelor fonetice se numeste:

a. pozitie de postura a mandibulei;

b. spatiul liber de vorbire;

c. linia surasului;

d. free way space;

e. spatiul interarticular.

b.

La pronuntarea vocalei A   spatiul e inocluzie verticala incizala are:

a. 0,5 - 1mm;

b. 1 - 3mm;

c. 2 - 4mm;

d. 5 - 10mm;

e. 8 - 12mm.

d.

Proteza fixa restabileste  functia fonetica daca:

a. e suspendata in zona mandibulara laterala;

b. are contact punctiform in zona frontala maxilara;

c. are grosime vestibulo - orala redusa

d. are contact in semisa cu zona frontala maxilara;

e. restabileste lungimea dintilor.

e.

O a O amprenta corecta ajuta mult la rezolvarea problemelor de fonatie prin:

a. conformarea corespunzatoare a marginilor sale;

b. inregistrarea intregii suprafete a campului protetic, ceea ce va conferi stabilitate viitoarei proteze;

c. modelarea corespunzatoare a versantului lingual al placii protetice;

d. a si c sunt corecte;

e. a,. b,. si c. sunt corecte.

e.

Fata de inaltimea coroanei bratul de parghie radicular al fiecarui dinte are o lungime:

a. mai mica;

b. mai mare;

c. egala;

d. variabila;

e. depinde de varsta.

b.

Contactul ocluzal la nivelul ultimilor molari este:

a. un factor de stimulare pentru fortele functionale;

b. un factor de franare a presiunilor nefavorabile;

c. un factor de echilibrare in cazul disfunctiilor ocluzo-articulare;

d. cauza parodontopatiilor la incisivii inferiori;

e. cauza parodontopatiilor la incisivii superiori.

b.

Functia de automentinere are un element important: inclinarea molarilor superiori, care este:

a. orala;

b. vestibulara;

c. meziala;

d. distala;

e. nu au inclinare.

b.

Functia de automentinere are un element important: inclinarea molarilor inferiori, care este:

a. orala;

b. vestibulara;

c. meziala;

d. distala;

e. nu au inclinare.

a.

Modelarea asimetrica a ambrazurilor este:

a. incorecta, deoarece nu respecta reperele anatomice;

b. incorecta, deoarece devine un factor de agresiune pentru parodontiu;

c. corecta, deoarece nu exista simetrie perfecta;

d. toate raspunsurile sunt corecte;

e. nici un raspuns nu este corect.

b.

Abrazia cu aparitia de insule dentinare este de:

a. gradul I;

b. gradul II;

c. gradul III;

d. gradul IV;

e. forma finala.

b.

In conditii fiziologice solicitarile functionale ale dintilor si parodontiului dureaza circa:

a. 17,5 minute / 24 ore;

b. 25 minute / 24 ore;

c. 40 minute / 24 ore;

d. 60 minute / 24 ore;

e. 90 minute / 24 ore.

a.

Influenta curbei lui SPEE se manifesta astfel:

a. o curba prea accentuata determina tulburari ocluzale;

b. o curba prea accentuata nu determina tulburari ocluzale functionale majore;

c. o curba intrerupta duce la tulburari ocluzale;

d. o curba cu migrari dentare poate duce la tulburari ocluzale;

e. curba rezultata in urma migrarilor dentare nu influenteaza ocluzia.

a, c, d.

Pentru o reabilitare orala optima functiei masticatorii prin RPF, acestea trebuie sa aiba:

a. relief ocluzal moderat cuspidat;

b. latimea vestibulo-orala mai mica decat a dintilor inlocuiti;

c. suprafata ocluzala metalica;

d. rapoarte ocluzale functionale cu arcada antagonista;

e. latime si intindere mai mare decat cea a dintilor absenti.

d.

Functiile aparatului dentomaxilar /ADM/ sunt:

a. masticatia, deglutitia, mimica;

b. fonatia si functia de automentinere;

c. limbajul articulat si fizionomia;

d. toate de mai sus;

e. nici una din ele.

a, b.

Protezele totale acrilice se igienizeaza cu:

a. perie de dinti si paste dentifrice;

b. perie de unghii si sapun;

c. perie speciala cu cap conformat pentru proteze si sapun;

d. cu detergent pentru vase si materiale plastice;

e. cu apa calduta si detergent lichid.

b, c.

Prin captusire se poate remedia instabilitatea protezelor cauzata de:

a. rapoarte ocluzale incorecte;

b. dinti montati in afara crestei;

c. atrofia crestei reziduale;

d. creste alveolare balante;

e. modelarea nefunctionala a seilor la musculatura periorala.

c.

Captusirea rezilienta a protezei totale faciliteaza:

a. conditionarea campului protetic;

b. igienizarea corecta;

c. distribuirea uniforma a presiunilor;

d. stabilitatea dimensionala a bazei;

e. protectia zonelor dureroase.

a, c, e.

Captusirea directa de lunga durata a protezei totale are urmatoarele inconveniente:

a. tensiuni interne in baza protezei;

b. prezenta monomerului rezidual;

c. caldura reactiei de polimerizare;

d. porozitatea accentuata a materialului;

e. pierderea senzatiei gustative.

b, c, e.

La pacientii varstnici apare in mod frecvent xerostomia, care este:

a. o stomatita;

b. o reducere a secretiei salivare;

c. o crestere a secretiei salivare;

d. durere sub forma de arsura a limbii;

e. durere articulara.

b.

La pacientii varstnici atrofia centripeta se realizeaza la nivelul:

a. maxilarului;

b. mandibulei;

c. atat la maxilar si la mandibula;

d. la nici unul din maxilare;

e. la nivelul liniei milohioidiene.

a.

Relatia centrica la edentatul total varstnic se caracterizeaza prin trei parametri. Care sunt acestea?

a. dimensiunea verticala normala;

b. corespondenta planului sagital median mandibular cu cel maxilar;

c. pozitia centrata a condililor in cavitatea glenoida;

d. pozitia buzelor sa nu fie in tensiune;

e. limba are o pozitie posterioara.

a, b, c.

Grosimea stratului acrilic eliminat cu freza de acrilat din suprafata mucozala si marginile protezei totale acrilice in cazul captusirii directe este de:

a. 1mm;

b. 2mm;

c. 5mm; 

d. sub 1mm;

e. peste 3mm.

a.

In reabilitarea protetica cauzele ocluzale ce determina modificari patologice la nivelul aparatului dento-maxilar sunt:

a. absenta coincidentei dintre IM si RC;

b. suprafata ocluzala plana;

c. existenta unor contacte premature in RC;

d. numar redus de contacte dento-dentare in IM;

e. toate din cele de mai sus.

e.

Dupa extractia dintilor parodontiul marginal:

a. se reduce si dispare;

b. involueaza treptat si se restructureaza;

c. sufera fenomene de involutie fiziologica;

d. dispare rapid si ireversibil;

e. nici una dintre acestea.

a.

Care este rolul unei imobilizari dentare de urgenta?

a. sa reduca fragmentele in pozitia initiala;

b. sa previna suprainfectia;

c. sa reduca durerea;

d. sa scada riscul la aspirarea fragmentului detasat;e. sa reduca hemoragia.

d, e.

Precizati care dintre metodele de mai jos se pot utiliza pentru imobilizarea dintilor traumatizati:

a. atela linguala din material compozit;

b. gutiera extemporanee din acrilat autopolimerizabil;

c. ligaturi de sarma de 0,3mm;

d. atela vestibulara de sarma semirotunda;

e. atela vestibulara solidarizata cu inele ortodontice.

a, b, c, d, e.

In leziunile traumatice dento-parodontale cea mai importanta masura terapeutica este:

a. extirparea pulpei dentare;

b. extractia imediata a dintelui lezat;

c. aplicare de comprese reci;

d. evitarea oricarui tratament pana la vindecare;

e. imobilizarea dintilor.

e.

In traumatismele dento-parodontale examinarea radiologica ofera date privind:

a. gradul de implantare a dintelui;

b. gradul de mobilitate patologica;

c. aspectul osului spongios la nivelul septurilor interdentare;

d. grosimea placii bacteriene;

e. sangerarile gingivale.

a, c.

Confectionarea unei restaurari provizorii in regim de urgenta prin metoda directa cu acrilat autopolimerizabil are urmatoarele dezavantaje:

a. materialul este nociv pentru pulpa dintilor slefuiti;

b. apar distorsiuni daca polimerizarea nu se face pe bont;

c. restaurarea nu se poate lustrui corespunzator;

d. adaptarea marginala nu este exacta;

e. culoarea nu corespunde exigentelor estetice.

a, b.

Captusirea directa de lunga durata a protezei totale are urmatoarele inconveniente:

a. tensiuni interne in baza protezei;

b. prezenta monomerului rezidual;

c. caldura reactiei de polimerizare;

d. porozitatea accentuata a materialului;

e. pierderea senzatiei gustative.

b, c, d.

Dezavantajele RPF fizionomice din acrilat sunt:

a. prezinta o culoare constanta, neavand proprietatea de fotomimetism;

b. ocluzo-functional nu se adapteaza la abrazia fiziologica al antagonistilor;

c. are un coeficient de duritate mare ce duce la abrazia antagonistilor;

d. abrazia intensa a reliefului ocluzal cauzeaza disfunctii al campului articular;

e. fractura intermediarului RPF poate cauza reactii alergice.

d.

RPF provizorie sub forma gutierelor sunt folosite in:

a. parodontitele avansate cu scop de contentie;

b. parodontitele incipiente;

c. in cadrul tratamentului de imobilizare dentara posttraumatica;

d. edentatii termino-terminale;

e. anomalii dento-alveolare cu proalveolodentie.

a, c.

Confectionarea unei restaurarii provizorii prin metoda indirecta din acrilat termopolimerizabil prezinta urmatoarele avantaje:

a. materialul nu este nociv pentru pulpa dintilor slefuiti;

b. apar distorsiuni daca polimerizarea nu se face pe bont;

c. restaurarea se poate lustrui corespunzator;

d. adaptarea marginala este exacta;

e. culoarea corespunde exigentelor estetice.

a, c, e.

Pentru confectionarea restaurarilor provizorii prin tehnica indirecta se utilizeaza materialele:

a. acrilat autopolimerizabil;

b. acrilat termopolimerizabil;

c. rasina compozita;

d. vinil polietilacrilat;

e. toate din cele enumerate mai sus.

a, b.

In etiologia leucoplaziei se incrimineaza:

a. bimetalismul, prin diferentele de potential generate;

b. diabetul zaharat;

c. traumatisme cronice produse de dinti;

d. consumul de alcool;

e. fumatul.

a, c, d, e.

Factorii locali cu actiune determinanta in aparitia epulisului sunt:

a. resturi radiculare;

b. tartrul dentar supra si subgingival;

c. coroane neadaptate la colet;

d. obturatii debordante;

e. toate din cele de mai sus.

e.

In etiopatogenia artropatiilor temporo-mandibulare cronice sunt incriminati:

a. hipertensiunea arteriala;

b. diabetul;

c. microtraumatismele repetate prin disfunctie ocluzo-articulara;

d. boala reumatica;

e. toate de mai sus.

c.

Defectiuni cu efect iatrogenic evident asupra parodontiului marginal, care se pot constata la proba coroanei metalice in cavitatea bucala, sunt:

a. coroana este 'joasa' si patrunde prea mult subgingival;

b. coroana este 'scurta' si nu are contact cu dintii antagonisti;

c. coroana este 'lunga' si impiedica intercuspidarea maxima (IM);

d. coroana este 'scurta' si nu patrunde suficient subgingival;

e. coroana este 'lunga' si patrunde prea mult subgingival.

d, e.

Uzura si fractura unei RPF metalice poate provoca:

a. candidomicoza;

b. ulceratie traumatica;

c. herpes;

d. afta;

e. stomatita alergica.

b.

Dintre metalele utilizate in tehnica dentara care au potential alergizant mai ridicat?

a. titan;

b. tantal;

c. nichel;

d. cupru;

e. paladiu.

c.

Aplicarea unei coroane de invelis din aliaj nobil langa o lucrare protetica din crom-cobalt poate provoca:

a. parodontita incipienta;

b. parodontita avansata;

c. galvanism bucal;

d. reactii alergice;

e. herpes.

c.

Aparitia stomatopatiilor protetice este favorizata de:

a. igiena bucala deficitara sau absenta;

b. purtarea continua a protezei;

c. consum exagerat de dulciuri;

d. boala Basedow;

e. cardiopatie ischemica.

a, b.

Leziunile de decubit la protezatul total apar din cauza:

a. marginilor subtiri, taioase si prea extinse ale protezei totale;

b. igienei necorespunzatoare;

c. prezentei infectiei cu Candida albicans;

d. deficientei in montarea dintilor;

e. toate de mai sus.

a, d.

Purtarea indelungata a protezelor instabile poate provoca leziuni de tipul:

a. senzatia de gura uscata;

b. hipersecretie salivara;

c. hiperplazia inflamatoare a mucoaselor;

d. afta;

e. herpes.

c.

In toate reabilitarile orale se vor urmari doua obiective majore:

a. obtinerea unei restaurari protetice care sa satisfaca pacientul in ceea ce priveste masticatia si estetica;

b. obtinerea unei restaurari protetice corecte din punct de vedere tehnic;

c. obtinerea unui raspuns biologic corect si optim;

d. obtinerea unei restaurari protetice in armonie cu relatia centrica;

e. raspunsurile a. si b. sunt corecte.

b, c.

Rezistenta mecanica a corpului protezei fixe depinde de:

a. forma si aspectul protezei;

b. calitatea si proprietatea materialelor folosite;

c. forma si grosimea pe sectiune a structurii metalice;

d. modelarea ocluzala si palatinala morfofunctionala;

e. raportul cel mai intim cu creasta edentata.

b, c, d.

Respectarea principiului profilactic in conceperea intermediarului protezei fixe depinde de:

a. materialele din care se confectioneaza;

b. posibilitatile laboratorului;

c. realizarea unor relatii ocluzale functionale cu antagonistii;

d. conformarea unei jonctiuni cat mai stranse intre corp si elementele de  agregare;

e. menajarea vitalitatii dintilor stalpi.

a, c.

Miscarea de flexie al intermediarului protezei fixe este favorizata de:

a. fortele tangentiale generate de miscarea de propulsie a mandibulei;

b. fortele verticale ce actioneaza asupra extensiei in timpul masticatiei;

c. lungimea mare si grosimea mica a corpului protezei fixe;

d. elasticitatea crescuta a materialului din care s-a confectionat proteza;

e. plan de ocluzie antagonist denivelat.

c, d, e.

In reabilitarea ocluzala ocluzia functionala trebuie sa se caracterizeze prin:

a. toti indivizii fac deglutitia in RC;

b. toti indivizii au long centric;

c. toti indivizii au point centric;

d. miscarea de lateropulsie se face cu conducerea canina;

e. toate din cele de mai sus.

a, c, d.

Indiferent de forma reabilitarii ocluzale, stopurile ocluzale trebuie sa asigure:

a. stabilitatea ocluziei;

b. instabilitatea engramei ocluzale;

c. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul IM;

d. transmiterea pe mai multi dinti a fortelor ocluzale in timpul RC;

e. transmiterea pe mai multi

dinti a fortelor ocluzale in

timpul somnului fiziologic.

a, d.

Dimensiunea verticala de ocluzie este micsorata in urmatoarele cazuri:

a. edentatia partiala intinsa clasa I.-a KENNEDY;

b. abrazia insulara prin practicarea unor activitati parafunctionale;

c. abrazia generalizata datorita structurii deficitare a tesuturilor dure dentare;

d. bruxism nocturn;

e. toate cazurile de mai sus.

a, c.

Impactul alimentar are efect nociv asupra papilei interdentare cand:

a. coroana de invelis nu este adaptata proximal;

b. coroana de invelis nu este adaptata ocluzal;

c. coroana de invelis nu este adaptata cervical;

d. intermediarul RPF are latime redusa;

e. intermediarul RPF are latimea prea mare.

a.

Conditii locale in tratamentul edentatiei terminale prin RPF cu extensie sunt:

a. status parodontal bun al dintilor stalpi;

b. igiena bucala buna;

c. folosirea cel putin a doi dinti vecini ca stalpi;

d. folosirea unui singur dinte stalp;

e. refacerea unei ocluzii corecte.

a, b, c, e.

Extensia distala:

a. nu este admisa;

b. este acceptata in unele situatii clinice;

c. este agregata pe un dinte stalp;

d. este agregata pe doi dinti vecini;

e. se accepta.

b, d.

Cele mai des intalnite infectii care pandesc tehnicianul dentar, sunt:

a. hepatita A;

b. hepatita B;

c. epidermofitia inghinala;

d. rinita alergica;

e. viroza respiratorie.

a, b.

Modul de transmitere a infectiei virale de tipul hepatitei A este prin:

a. saliva;

b. sputa;

c. secretiile lacrimale;

d. contact epidermic;

e. toate de mai sus.

a, b.

Modul de transmisie a infectiei tuberculoase este prin:

a. laptele pasteurizat;

b. saliva;

c. sputa;

d. sange;

e. lapte nefiert.

b, c, d, e.

Modul de transmisie a infectiei herpetice este prin:

a. saliva;

b. sputa;

c. secretii;

d. apa din robinet;

e. apa nefiarta.

a, b, c.

Alergiile tehnicienilor dentari se produc pe cale:

a. digestiva;

b. cutanata;

c. respiratorie;

d. genitala;

e. vasculara.

b, c.

Silicoza este o boala:

a. digestiva;

b. pulmonara;

c. urinara;

d. laringiana;

e. neurologica.

b.

Iluminarea directa, centrala la locul de munca trebuie sa furnizeze:

a. 1.000 - 2.000 Lux;

b. 2.000 - 4.000 Lux;

c. 4.000 - 8.000 Lux;

d. 9.000 - 10.000 Lux;

e. 10.000 - 12.000 Lux.

c.

In conditiile activitatilor simple, de rutina zgomotul trebuie sa se situeze sub:

a. 30 dB;

b. 40 dB;

c. 50 dB;

d. 60 dB;

e. 70 dB.

e.

Principalul risc de contaminare al personalului din laboratorul de tehnica dentara este:

a. Hepatita C;

b. Hepatita A;

c. Hepatita B;

d. HIV - SIDA;

e. Eczemele dermice.

c.

Rechemarea purtatorului de proteza pentru reexaminare (recall - denumire unanim acceptata in literatura) are scopul de a:

a. remotiva masurile de igiena;

b. controla igiena corporala;

c. controla igiena oro-dentara;

d. controla ocluzia;

e. controla masticatia.

a, c.

Pentru prevenirea electro-coroziunii metodele care reduc la minim acest risc sunt:

a. sudura cu plasma;

b. sudura cu laser;

c. turnare in argon;

d. topire cu arc voltaic;

e. topire cu oxigaz.

a, b, c.

Polimerizarea metacrilatului de metil a fost efectuata prima data de catre:

a. BAUER in 1928;

b. JELENSKI in 1941;

c. SENDTNER in 1943;

d. STRACK in 1947;

e. MATHÉ in 1953.

a.

In trecutul medicinii dentare restaurative perioada rationala inseamna:

a. introducerea amprentei functionale;

b. introducerea articulatorului;

c. utilizarea fildesului;

d. folosirea ligaturilor interdentare;

e. folosirea cerii de albine pentru amprentare.

a, b.

Profesorul american GREEN VARDIMAN BLACK (1836-1915) a elaborat:

a. primul articulator;

b. metodologia prepararii cavitatilor;

c. prima revista de stomatologie;

d. arcul facial;

e. tehnologia implantarii dentare.

b.

Coroana numita JACKET este confectionata din:

a. gaudent;

b. aur-platinat;

c. ceramica;

d. polimetacrilat de metil;

e. wipla

c.

Prima coroana de substitutie a fost realizata si poarta numele lui:

a. WEISER;

b. RICHMOND;

c. CARMICHAEL;

d. MATH

e. FRASACO.

b.

Arderea ceramicii pe o tija de platina a fost relizata de:

a. PIERRE FAUCHARD;

b. ALEXIS DUCHATEAU;

c. DUBOIS DE CHEMANT;

d. GIUSEPPANGELO FONZI;

e. ALFRED GYSI.

d.

Realizarea primului articulator pe concepte stiitifice este legata de numele lui:

a. CHARLES GOODYEAR;

b. CHARLES STENT;

c. GREEN VARDIMAN BLACK;

d. ALFRED GYSI;

e. PIERRE FAUCHAURD.

d.

Medic si  om de stiinta, supranumit si parintele stomatologiei, care a descris primul tehnologia protezelor si a reconstituirilor corono-radiculare a fost:

a. CHARLES GOODYEAR;

b. CHARLES STENT;

c. GREEN VARDIMAN BLACK;

d. ALFRED GYSI;

e. PIERRE FAUCHAURD.

e.

Procedeul de legare chimica a ceramicii de componenta metalica a fost descoperit de catre:

a. FAUCHAURD in 1728;

b. DRUMM in 1935;

c. RIVOULT in 1936;

d. GATZKA in 1949;

e. WEINSTEIN in 1950.

e.

Sistemul DOLDER este:

a. o bara linguala;

b. o bara palatinala;

c. o bara sudata la elementele de agregare;

d. o bara turnata impreuna cu elementele de agregare;

e. o bara cu calareti.

c,d,e.

O formatiune anatomica a primit numele stomatologului austriac GEORGE C. CARABELLI (1787-1845) si consta din:

DESPRE Carabelli nu s-a pomenit in carte

a. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei palatine a primului premolar superior;

b. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei palatine a primului molar superior;

c. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei orale a primului premolar inferior;

d. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei orale a primului molar inferior;

e. un tubercul mic localizat in treimea meziala a fetei palatine a molarului de minte superior;

b.

Trei repere importante in restaurarea protetica au primit numele anatomistului olandez PIETER CAMPER (1722-1789) si constau din:

a. o linie ce uneste baza aripii nasului cu tragusul;

b. o linie ce uneste baza aripii nasului cu mentonul;

c. un plan situat aprox. la 2 cm deasupra planului ocluzal;

d. un plan care se suprapune cu planul ocluzal;

e. un unghi numit si unghi facial.

a,c,e.

Clestele universal, utilizat atat in laboratorul de tehnica dentara cat si in cabinetul stomatologic se mai numeste:

a. Triplex;

b. Ortodontic;

c. Crampon;

d. Ciupitor de os;

e. Cioc de papagal.

c.

Clasificarea medicului dentist american KENNEDY E. (nasc. 1932) se refera la:

a. edentatia totala;

b. edentatiile partiale;

c. anomaliile dento-maxilare;

d. bolile parodontale

e. profunzimea leziunilor carioase.

b.

Medicul stomatolog NEDELCU DUMITRU s-a nascut la Lugoj in 1812 si a fost:

a. intemeietorul primei reviste medicale cu profil stomatologic;

b. primul profesor de stomatologie la Facultatea de Medicina din Budapesta;

c. elevul profesorului CARABELLI;

d. promotorul asezarii medicinii dentare pe baze stiintifice in cadrul medicinei;

e. parintele implantologiei.

b,c,d.





Politica de confidentialitate


creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.