Creeaza.com - informatii profesionale despre
Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice


Acasa » familie » medicina
MASURILE DE SIGURANTA - Internarea medicala

MASURILE DE SIGURANTA - Internarea medicala




Constatarea si cercetarea infractiunilor

Competenta 1: Aplica notiuni si cunostinte de drept penal referitoare la infractiune

Tema nr. 4




MASURILE DE SIGURANTA

Continut:

1. Aspecte generale

2. Felurile masurilor de siguranta:

2.1. Obligarea la tratament medical;

Internarea medicala;

2.3. Interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie sau o alta ocupatie;

2.4. Interzicerea de a se afla in anumite localitati;

2.5. Expulzarea strainilor;

2.6. Confiscarea speciala;

2.7. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.

Prin savarsirea de infractiuni, in mod cert, sunt amenintate sau vatamate anumite valori sociale ocrotite de legea penala, ceea ce a impus din partea legiuitorului instituirea unei sanctiuni de drept penal, destinata sa inlocuiasca sau sa completeze pedeapsa in lupta impotriva criminalitatii.

Prin continutul si natura lor juridica, masurile de siguranta nu reprezinta altceva decat un nou tip de sanctiune penala care este cunoscuta practic in toate legislatiile penale contemporane.

Aparitia acestor masuri de aparare sociala este consecinta unor progrese inregistrate in sfera cautarilor intreprinse in planul identificarii acelor mijloace pe care societatea sa le foloseasca pentru stavilirea fenomenului infractional, a carui dinamica a relevat realitatile umane si sociale de natura obiectiva ce reprezinta surse reale de pericol social ce pot determina savarsirea de fapte antisociale.

Aceste realitati sunt considerate, din punct de vedere al reactiei sociale in raport cu fenomenul infractional, ca „stari de pericol” ce trebuie avute in vedere de legea penala si a caror contracarare nu poate fi realizata prin aplicarea de pedepse, deoarece aceste stari izvorasc din situatii care nu intotdeauna reprezinta incalcari ale legii penale.

Aspecte generale

In masura in care prin savarsirea unor fapte prevazute de legea penala sunt relevate anumite imprejurari, cum ar fi: starea de nepregatire profesionala a faptuitorului, starea de boala ori de intoxicatie alcoolica sau alte imprejurari din care rezulta suspiciunea ca faptuitorul va comite pe viitor alte fapte prevazute de legea penala, se impune luarea unor masuri de prevenire[1].

Starea de pericol care constituie temeiul luarii unei masuri de siguranta, nu se confunda cu pericolul social pe care il reprezinta fapta incriminata ca infractiune de legea penala. Starea de pericol priveste persoana faptuitorului, anumite bunuri sau situatii, constituind o amenintare viitoare, in timp ce pericolul social pe care il prezinta fapta priveste actiunea/inactiunea prin care s-a comis fapta si constituie o trasatura esentiala a infractiunii si totodata un criteriu de individualizare a raspunderii penale.

Masurile de siguranta sunt acele sanctiuni de drept penal care au in principal un caracter preventiv si in subsidiar unul de constrangere, care se aplica de regula, de instantele de judecata, persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penala si cu privire la care exista temerea justificata ca si in viitor vor comite asemenea fapte.

Masurile de siguranta sunt prevazute in art. 112 C. pen. Acestea sunt urmatoarele:

a) obligarea la tratament medical;

b) internarea medicala;

c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie;

d) interzicerea de a se afla in anumite localitati;

e) expulzarea strainilor;

f) confiscarea speciala;

g) interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata.

Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala (art. 111 alin. 1 C. pen.).

Din momentul in care se constata ca exista vreuna din starile de pericol prevazute de lege, masurile de siguranta pot fi luate in conditiile legii fata de orice persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, indiferent daca fapta constituie sau nu infractiune si daca faptuitorul este adult sau minor cu capacitate penala.

Masurile de siguranta se pot lua chiar daca faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa, cu exceptia masurii „interzicerea de a se afla in anumite localitati” (art. 111 alin. 3 C. pen.).

Masurile de siguranta nu trebuie confundate cu masurile educative[2], care sunt sanctiuni specifice minorilor. Desi ambele categorii de sanctiuni sunt luate in vederea inlaturarii unor cauze care creeaza un pericol social, ele se pot cumula intrucat tind sa inlature stari de pericol diferite.

Intrucat intervin numai atunci cand exista o anumita stare de pericol, bine determinata de lege, masurile de siguranta nu pot dura decat atata timp cat dureaza acea stare de pericol, ceea ce imprima acestor masuri caracterul de sanctiuni nedeterminate ca durata si eminamente revocabile in caz de incetare a starii de pericol[3].

Masurile de siguranta se pot lua numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: 

a) faptuitorul sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b) faptuitorul sa prezinte pericol pentru societate, in sensul ca el este predispus sa comita, din nou, fapte prevazute de legea penala;

c) combaterea starii de pericol sa nu fie posibila doar prin aplicarea pedepsei, ci prin luarea masurilor de siguranta.

In cazul in care faptuitorul a creat mai multe stari de pericol se pot lua mai multe masuri de siguranta, important este ca ele sa se aplice numai pentru inlaturarea acelor stari de pericol pertinente.

Felurile masurilor de siguranta

2.1. Obligarea la tratament medical (art. 113 C. pen.)

Aceasta masura se dispune de catre instanta de judecata, atunci cand se constata ca starea de pericol decurge din starea psihofizica anormala a faptuitorului, care a comis fapta din cauza unei boli sau intoxicatii cronice cu alcool, stupefiante sau orice alte substante asemanatoare si ca acesta prezinta in continuare pericol pentru societate, datorita bolii sau intoxicarii respective.

Pentru a se lua aceasta masura este necesar ca boala sau intoxicarea sa fie susceptibila de a forma obiectul unui simplu tratament medical, fara luarea altor masuri de prevedere (izolare, internare etc.).

Masura obligarii la tratament medical se poate lua numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b) faptuitorul sa prezinte pericol social pentru societate din cauza unei boli, intoxicari cronice prin alcool, stupefiante ori alte asemenea substante;

c) instanta de judecata sa aprecieze ca prin obligarea la tratament medical, faptuitorul se va insanatosi si se va inlatura pericolul pe care acesta il reprezinta.

Obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa numai in situatia in care boala sau intoxicarea nu a capatat forma unei cauze de iresponsabilitate.

Masura se ia pe o perioada nedeterminata, insa va inceta in caz de insanatosire. Ea poate fi luata, in mod provizoriu, si in cursul urmaririi penale sau al judecatii[4].



Nerespectarea obligatiei de a se prezenta in mod regulat la tratament medical poate atrage inlocuirea acestei masuri cu masura internarii medicale (art. 113 alin. 2 C. pen.), dar aceasta inlocuire nu este obligatorie decat daca medicii specialisti constata o inrautatire a starii pacientului, concomitent cu cresterea pericolului pe care acesta il prezinta pentru societate.

Daca persoana obligata la tratament este condamnata la pedeapsa detentiunii pe viata sau la pedeapsa inchisorii, tratamentul se efectueaza si in timpul executarii pedepsei (art. 113 alin. 3 C. pen.).

2.2. Internarea medicala (art. 114 C. pen.)

Aceasta masura poate fi dispusa de instanta de judecata, in situatia in care cel care a savarsit fapta prevazuta de legea penala este bolnav mintal sau este toxicoman si se afla intr-o stare care prezinta pericol pentru societate.

Chiar daca este o masura asemanatoare celei analizate anterior, ea difera prin gradul anormalitatii psihofizice, in sensul ca poate fi luata numai atunci cand boala mintala sau toxicomania a capatat forme grave, in care capacitatea de a intelege si de a-si dirija vointa sunt complet alterate.

Existenta bolii mintale sau a toxicomaniei se stabileste numai de catre medicii specialisti, iar tratamentul medical ce urmeaza a-i fi aplicat sa corespunda cu concluziile si indicatiile cuprinse in raportul medico-legal intocmit de specialisti in cursul procesului penal.

Aceasta masura se poate lua numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala; 

b) faptuitorul sa prezinte pericol social pentru societate intrucat sufera de o boala mintala sau este toxicoman;

c) instanta de judecata sa aprecieze ca internarea medicala a faptuitorului va conduce la insanatosirea acestuia si se va inlatura pericolul pe care acesta il reprezinta.

Privarea de libertate se executa prin internare intr-un institut medical de specialitate, iar opunerea de rezistenta sau sustragere de la aceasta masura poate atrage folosirea mijloacelor de constrangere.

Durata masurii este nedeterminata, dar inceteaza la insanatosirea completa a faptuitorului, insa, atunci cand se constata o ameliorare serioasa cu privire la starea de sanatate a acestuia, masura internarii poate fi inlocuita cu masura obligarii la tratament medical. Masura poate fi luata in mod provizoriu si in cursul urmaririi penale sau al judecatii.

Interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie (art. 115 C. pen.)

Aceasta masura poate fi aplicata de catre instanta de judecata atunci cand se constata ca faptuitorul a savarsit fapta prevazuta de legea penala datorita unei incapacitati, a nepregatirii sau din alte cauze care il fac impropriu pentru ocuparea unei anumite functii ori pentru exercitarea unei profesii, meserii sau ocupatii.

Masura poate fi luata numai atunci cand instanta de judecata stabileste ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b) fapta sa fi fost savarsita in exercitarea functiei sau profesiei, meseriei sau ocupatiei faptuitorului;

c) fapta savarsita s-a datorat incapacitatii, nepregatirii sau altor motive care il fac impropriu pe faptuitor pentru ocuparea unei functii, exercitarea unei profesii, meserii sau ocupatii;

d) instanta de judecata sa aprecieze ca inlaturarea starii de pericol si prevenirea savarsirii de noi infractiuni se poate realiza prin luarea acestei masuri.

Aceasta masura se ia pe o perioada nedeterminata, insa poate fi si revocata[5] la cerere dupa trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca au incetat temeiurile care au impus luarea ei.

Daca cererea de revocare este respinsa, se poate face o noua cerere dupa trecerea unui an de la data cand respingerea cererii anterioare a ramas definitiva.

In cazul in care faptuitorul se sustrage de la executarea acestei masuri de siguranta, in sarcina acestuia se va retine infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti (art. 271 alin. 4 C. pen.).

Masura in sine, nu trebuie confundata cu pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de art. 64 lit. c) C. pen., pe motiv ca temeiul lor este diferit, in sensul ca pedeapsa complementara are ca temei vinovatia sporita a faptuitorului, care s-a dovedit nedemn sa ocupe acea functie, in timp ce masura de siguranta are ca temei pericolul pe care il creeaza inaptitudinea faptuitorului.

2.4. Interzicerea de a se afla in anumite localitati (art. 116 C. pen.)

Daca instanta de judecata constata ca prezenta, unei persoane condamnate la pedeapsa privativa de libertate de cel putin un an, in localitatea unde a comis infractiunea sau in alte localitati, constituie un pericol grav pentru societate, poate dispune prin hotararea de condamnare luarea acestei masuri fata de respectiva persoana.

Aceasta masura isi are temeiul in starea de pericol rezultata din reunirea a doi factori:

- conditia personala a faptuitorului (de exemplu: prezinta simptome periculoase, fiind predispus sa comita si alte fapte; se gaseste intr-un anturaj social nefavorabil etc.);

- existenta unei/unor localitati nepotrivite in raport cu conditia personala a faptuitorului (de exemplu: zona aglomerata prielnica comiterii de infractiuni; localitate situata in zona de frontiera prielnica savarsirii de infractiuni de contrabanda etc.).

Ca sanctiune de drept penal, aceasta masura consta in obligatia infractorului de a nu mai intreprinde actiuni ce i-ar asigura prezenta pe raza uneia dintre localitatile interzise.

Atunci cand insa, infractorul locuieste in vreuna din localitatile interzise, el va fi obligat sa paraseasca acea localitate imediat ce hotararea prin care s-a dispus masura, a ramas definitiva, in caz contrar va raspunde penal pentru savarsirea infractiunii de nerespectarea hotararilor judecatoresti (art. 271 alin. 4 C. pen.).

Pentru ca aceasta masura sa poata fi luata este necesar sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b) infractorul sa fie condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an;

Conditia nu se cere a fi indeplinita in cazul infractiunilor de furt, talharie, specula, ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, cersetorie, prostitutie, viol si perversiune sexuala, cand masura poate fi luata, indiferent de pedeapsa aplicata, chiar daca faptuitorul nu a mai fost condamnat anterior pentru alte infractiuni.

c) infractorul sa mai fi fost condamnat anterior pentru alte infractiuni;

Masura nu se mai poate lua atunci cand se pronunta o condamnare mai mare de 5 ani sau in cazul infractiunilor enumerate anterior[6].

d) prezenta infractorului in localitatea interzisa trebuie sa constituie un pericol grav pentru societate.

Aceasta masura poate fi luata pe o durata pana la 5 ani si poate fi prelungita daca pericolul social subzista si poate fi revocata, la cerere sau din oficiu, daca a trecut cel putin un an de la luarea ei si daca au incetat temeiurile care au impus luarea ei.

Masura se pune practic in executare dupa ce a fost executata pedeapsa cu inchisoarea sau aceasta este considerata ca fiind executata.

Daca condamnatul executa pedeapsa la locul de munca si, fata de el s-a luat si aceasta masura, in mod normal interdictia va opera si in timpul executarii pedepsei. Interdictia va opera si in cazul amanarii ori intreruperii executarii pedepsei, ca si in cazul in care condamnatul se sustrage de la executarea pedepsei .

Executarea masurii poate fi amanata sau intrerupta de organul care are indatorirea sa asigure executarea acesteia, in caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica amanarea sau intreruperea (art. 436 alin. 3 C. proc. pen.).

2.5. Expulzarea strainilor (art. 117 C. pen.)

Aceasta masura dispusa de instanta de judecata este aplicabila exclusiv infractorilor cetateni straini sau apatrizi care nu au domiciliul in tara.

Starea de pericol care justifica luarea masurii, decurge din reunirea a doi factori: fapta comisa de cetateanul strain si conditia personala socialmente periculoasa a infractorului si se deduce din fapta savarsita si din imprejurarile comiterii acesteia, din legatura ei cu mediul social in care a fost savarsita.

Aceasta masura se poate lua numai impotriva cetatenilor straini sau apatrizilor care a savarsit o infractiune, a caror prezenta pe teritoriul tarii creeaza o stare de pericol social care nu poate fi inlaturata decat prin indepartarea lor din tara.

Expulzarea ca masura de siguranta, se deosebeste de expulzarea ca masura administrativa, prin aceea ca se ia de catre instantele de judecata prin hotararea de condamnare numai fata de strainul care a savarsit o infractiune si care prezinta pericolul savarsirii unor noi fapte, in timp ce masura administrativa este dispusa de instanta de judecata, la propunerea organelor administrative, fata de strainii considerati indezirabili pe teritoriul tarii, desi nu au savarsit fapte ilicite[8].

Aceasta masura poate fi luata numai atunci cand sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala (in tara sau strainatate);



b) infractorul sa aiba calitatea de cetatean strain sau sa fie o persoana fara cetatenie care nu are domiciliul in tara, in momentul pronuntarii hotararii;

c) ramanerea infractorului in tara sa constituie o stare de pericol social.

Expulzarea trebuie sa aiba ca destinatie statul al carui cetatean este infractorul sau pe teritoriul caruia are domiciliul.

Instanta care dispune aceasta masura va arata in hotararea de condamnare ca masura se ia pe o durata nedeterminata, deoarece este dificil de stabilit in asemenea situatii, cand dispare starea de pericol ce a generat luarea masurii.

In caz de incetare a starii de pericol sau cand persoana ar dobandi ulterior cetatenia romana, masura poate fi, dupa caz, ridicata sau inlocuita cu o alta masura de siguranta.

Expulzarea insoteste, de regula, pedeapsa inchisorii si se aduce la indeplinire dupa executarea acestei pedepse. In situatia in care a intervenit o cauza care impiedica continuarea procesului penal, expulzarea va fi executata imediat ce hotararea va ramane definitiva.

Persoana nu va fi expulzata daca exista motive serioase de a se crede ca risca sa fie supusa la tortura in statul in care urmeaza a fi expulzata (art. 117 alin 4 C. pen.).

2.6. Confiscarea speciala (art. 118 C. pen.)

Aceasta masura poate fi dispusa de procuror sau de instanta de judecata in raport de starea de pericol pe care anumite bunuri o prezinta, in anumite situatii si conditii. Este singura masura de siguranta ce are caracter patrimonial, intrucat consta in trecerea silita si gratuita in proprietatea statului a unor bunuri ce apartin persoanei ce a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, a caror ramanere in detinerea faptuitorului, datorita naturii lor (de exemplu: arme, otravuri, stupefiante, substante explozive etc.) ori datorita legaturii acestora cu fapta comisa (au fost produse sau obtinute prin comiterea faptei), prezinta pericolul savarsirii unor alte fapte prevazute de legea penala.

Bunurile confiscate vor fi predate autoritatilor, indiferent de persoanele care le detin, ca urmare a dobandirii ulterioare a bunurilor respective.

Potrivit art. 118 alin. 1 C. pen., sunt supuse confiscarii speciale urmatoarele categorii de bunuri:

a) bunurile produse prin savarsirea faptei prevazute de legea penala;

b) bunurile care au fost folosite, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni, daca sunt ale infractorului sau daca, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;

Aceasta masura nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor savarsite prin presa.

Daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea infractiunii, se dispune confiscarea in parte, prin echivalent banesc, tinand seama de urmarea infractiunii si de contributia bunului la producerea acesteia (art. 118 alin. 2 C. pen.).

Daca bunurile nu pot fi confiscate, intrucat nu sunt ale infractorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisca echivalentul in bani al acestora (art. 118 alin. 3 C. pen.).

c) bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni, daca au fost utilizate la comiterea acesteia si daca sunt ale infractorului;

Cand bunurile apartin altei persoane, confiscarea se dispune daca producerea, modificarea sau adaptarea a fost efectuata de proprietar ori de infractor cu stiinta proprietarului.

Daca bunurile nu pot fi confiscate, intrucat nu sunt ale infractorului, iar persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se confisca echivalentul in bani al acestora (art. 118 alin. 3 C. pen.).

d) bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte sau pentru a rasplati pe faptuitor;

e) bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia;

f) bunurile a caror detinere este interzisa de lege.

Din momentul in care confiscarea speciala vizeaza vreun bun din cele enumerate, ea devine obligatorie, indiferent daca se ajunge sau nu la condamnarea faptuitorului.

In vederea luarii acestei masuri, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b) prin savarsirea faptei sa rezulte o stare de pericol din partea faptuitorului care poate constitui in viitor sursa comiterii unor noi fapte prevazute de legea penala;

c) combaterea starii de pericol sa nu fie posibila decat prin luarea acestei masuri.

Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, in locul lor se confisca bani si bunuri pana la concurenta valorii acestora (art. 118 alin. 4 C. pen.).

Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii, cu exceptia bunurilor prevazute in art. 118 alin.1 lit. b) si c) (art. 118 alin. 5 C. pen.).

Instanta poate sa nu dispuna confiscarea bunului daca acesta face parte din mijloacele de existenta, de trebuinta zilnica ori de exercitare a profesiei infractorului sau a persoanei asupra careia ar putea opera masura confiscarii speciale (art. 118 alin. 5 C. pen.).

Executarea acestei masuri se face in baza prevederilor art. 439 C. proc. pen. care stipuleaza ca masura de siguranta a confiscarii speciale luata prin ordonanta (de catre procuror) sau hotarare (de catre instanta de judecata) se executa dupa cum urmeaza:

lucrurile confiscate se predau organelor in drept a le prelua sau valorifica potrivit dispozitiilor legale;

cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta, dupa caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei.

Confiscarea speciala dispusa de procuror in faza de urmarire penala are caracter executoriu, daca procesul penal nu ajunge in fata instantei de judecata, in caz contrar are caracter provizoriu si urmeaza sa fie confirmata de instanta.

Spre deosebire de celelalte masuri de siguranta, confiscarea speciala este definitiva si irevocabila.

2.7. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata (art. 1181 C. pen.)

Daca instanta de judecata constata ca prezenta in locuinta familiei, a persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii de cel putin un an pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice savarsite asupra membrilor familiei, constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei, poate lua fata de aceasta persoana masura interzicerii de a reveni in locuinta familiei, la cererea partii vatamate[9].

Pentru luarea acestei masuri se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:

a) persoana sa fi fost condamnata la pedeapsa inchisorii de cel putin un an;

b) condamnarea sa fi fost pentru loviri sau orice alte acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice;

c) savarsirea faptelor sa priveasca membri de familie;

d) instanta de judecata sa constate ca prezenta persoanei in locuinta familiei constituie un pericol grav pentru ceilalti membri ai familiei.

Prin „membru de familie” se intelege sotul sau ruda apropiata, daca aceasta din urma locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul (art. 1491 C. pen.).

Calitatea de sot rezulta numai in urma unei casatorii legal incheiate.

„Rude apropiate” sunt ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copii acestora, precum si persoanele devenite prin infiere, potrivit legii, astfel de rude (art. 149 C. pen.).

Aceasta masura va fi pusa in executare dupa executarea pedepsei inchisorii la care a fost condamnat faptuitorul ori dupa stingerea executarii acesteia, in modalitatile prevazute de lege.

In cazul in care nu se respecta interdictia, iar revenirea in locuinta s-a facut fara consimtamantul persoanei vatamate, in sarcina faptuitorului se vor retine infractiunile de violare de domiciliu (art. 192 C. pen.) si nerespectarea hotararilor judecatoresti (art. 271 alin. 4 C. pen.).

*

Starea si dinamica fenomenului infractional a evidentiat realitati umane si sociale de natura obiectiva ce reprezinta surse reale de pericol social pentru ca ele pot determina sau contribui la savarsirea unor fapte prevazute de legea penala.

Comiterea acestor fapte este combatuta cu ajutorul sanctiunilor, insa savarsirea lor poate releva totodata si anumite stari de pericol datorita carora aceste fapte s-au savarsit si care, pot determina sau contribui la comiterea si a altor asemenea fapte prevazute de legea penala, comitere care trebuie, pe cat posibil, sa fie prevenita.

Prevenirea manifestarii unor astfel de stari periculoase nu se poate realiza prin aplicarea de pedepse sau masuri educative, nefiind vorba intotdeauna de infractiuni, iar ele nici nu ar fi eficiente in anumite cazuri.

Prin urmare, savarsirea faptelor prevazute de legea penala datorita existentei unor stari de pericol se evita si prin aplicarea masurilor de siguranta.



ANEXA NR. 1

EXEMPLE DIN PRACTICA JUDICIARA

1. Obligarea la tratament medical

La data de 15.07.2008, lucratorii Postului de Politie Ivanesti, jud. Vaslui, au fost sesizati de medicul dispensarului comunal, ca minora P.V., in varsta de 13 ani, a intretinut relatii sexuale cu mai multi barbati, fapt ce a condus la imbolnavirea acestora de sifilis.

La finalizarea cercetarilor, in cauza s-a propus neinceperea urmaririi penale fata de minora P.V., in baza art. 228 alin. 4 C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 lit. e) C. proc. pen. (cauza ce inlatura caracterul penal al faptei - minoritatea) si luarea masurii obligarii la tratament medical a acesteia in conformitate cu art. 113 alin. 1 C. pen.

2. Internarea medicala

La data de 16.05.2008, numitul D.I. din com. Horia, jud. Neamt, pe fondul consumului de alcool a provocat scandal la propriul domiciliu molestandu-i pe membrii familiei sale. Intrucat acesta nu era un caz izolat, parintii i-au sesizat pe lucratorii postului de politie de cele intamplate, care s-au deplasat operativ la locul faptei si au procedat la internarea acestuia la Spitalul de psihiatrie Iasi. De altfel, D.I. nu era la prima experienta de acest fel, el fiind internat de mai multe ori in unitatea spitaliceasca amintita, stabilindu-i-se diagnosticul de schizofrenie paranoida.

Dupa fiecare externare in biletul de iesire din spital se mentiona interdictia de a consuma alcool deoarece acesta poate agrava boala psihica si-l predispune pe D.I. la actiuni violente.

Pentru a preintampina astfel de evenimente ce se pot solda cu urmari grave, tatal lui D.I. a depus o plangere la instanta de judecata prin care solicita internarea medicala a fiului sau, printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, intr-un centru medical de specialitate, instanta pronuntandu-se favorabil in acest caz.

3. Interzicerea de a se afla in anumite localitati

La data de 08.06.2008, in urma unui conflict mai vechi, numitul N.T. din com. Recea, jud. Brasov, pe fondul consumului de alcool, a avut o altercatie cu minorii C.P. (16 ani) si C.M. (17 ani), din aceeasi localitate.

In conflictul astfel iscat, minorul C.P. i-a aplicat numitului N.T. o lovitura cu briceagul in zona toracelui, motiv pentru care victima a fost transportata de urgenta la Spitalul Municipal Fagaras si supusa unei interventii chirurgicale. Ulterior efectuarii acestei interventii, s-a stabilit ca viata numitului N.T. a fost pusa in pericol, motiv pentru care C.P. a fost cercetat si condamnat pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor, iar C.M. pentru complicitate la aceeasi infractiune.

Avand in vedere ca C.P. si C.M. sunt minori, Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov, in conformitate cu prevederile art. 145 C. proc. pen., a dispus obligarea de a nu parasi localitatea, iar in urma procesului penal, Tribunalul Judetean Brasov, pe langa pedeapsa cu inchisoarea aplicata celor doi, a dispus si masura de siguranta a interzicerii minorilor de a se afla in localitatea Recea, jud. Brasov, pe o perioada de 2 ani, dupa executarea pedepsei cu inchisoarea ce a fost pronuntata impotriva lor.

4. Expulzarea

La data de 09.05.2008, inculpatul O.H., cetatean strain, a fost depistat in incinta discotecii „Why Not”, din mun. Bucuresti, avand asupra sa un pistol cu gaze iritant-lacrimogene.

Instanta de judecata l-a condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de nerespectarea regimului armelor si munitiilor, fapta prevazuta si pedepsita de art. 279 alin. 1 C. pen. si i-a interzis ramanerea pe teritoriul tarii dupa executarea pedepsei, urmand a fi expulzat.

5. Confiscarea speciala

La data de 17.04.2008, numitul V.S., din mun. Galati, jud Galati , a fost depistat, de catre politistii Politiei Municipiului Galati, in discoteca Coradore din municipiu, avand asupra sa un pistolet, marca Beretta, pe care il detinea fara drept.

Cu aceasta ocazie politistii au ridicat pistoletul in vederea confiscarii speciale, masura ce a fost dispusa de catre procuror.

6. Interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata

Constatand ca inculpatul C.M., s-a facut vinovat de savarsirea infractiunii de vatamare corporala, fapta prevazuta si pedepsita de art. 181 alin. 1 si 11 C. pen., prin aceea ca in data de 13.02.2008 si-a lovit cu un scaun sotia, provocandu-i astfel o vatamare ce a necesitat pentru vindecare 25 zile de ingrijiri medicale, instanta de judecata l-a condamnat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare si a dispus, la cererea partii vatamate (sotia lui C.M.), luarea masurii interdictiei acestuia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada de 2 ani, dupa executarea pedepsei aplicate.



C. Bulai, Manual de drept penal. Partea generala, Ed. All, Bucuresti, 1997, pag. 598.

Masurile educative care se pot lua fata de minor sunt: mustrarea, libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de reeducare, internarea intr-un institut medical-educativ (art. 101 C. pen.).

Gh. Nistoreanu, Prevenirea infractiunilor prin masuri de siguranta, Editura M.I., Bucuresti, 1991, pag. 12.

T. Dima, Implicatiile Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri asupra masurilor de siguranta de natura medicala prevazute de Codul penal, Revista Dreptul nr. 1/2003, pag. 121.

Se au in vedere prevederile art. 437 C. proc. pen. cu privire la revocarea masurilor de siguranta: „Persoana cu privire la care s-a luat una dintre masurile prevazute in art. 115 si 116 din Codul penal poate cere instantei corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie locuieste, revocarea masurii, cand temeiurile care au impus luarea acesteia au incetat. Revocarea poate fi ceruta si de procuror. Solutionarea cererii se face cu citarea persoanei fata de care este luata masura, dupa ascultarea concluziilor aparatorului acesteia si ale procurorului”.

T.M.B., sectia I penala, decizia nr. 632/1993, Culegere de practica judiciara penala pe anul 1993, Editura Sansa S.R.L., Bucuresti, 1994, pag. 166.

C. Mitrache Drept penal roman. Partea generala, editia a IV-a, revazuta si adaugita, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2005, pag. 175.

C. Bulai, Manual de drept penal. Partea generala, Editura All, Bucuresti, 1997, pag. 597.

I. Pascu, Masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata, Revista Pro-lege nr. 4/2000, pag. 70.








Politica de confidentialitate


.com Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




INTOXICATII CU PLANTE CE CONTIN GLICOZIDE CIANOGENETICE
BOLILE CEREBROVASCULARE
DUREREA CRONICA LA VIRSTNIC
Infectile virotice ale pleoapelor (zona zoster oftalmica)
8-HIDROXICHINOLINA - OXINA sau OXICHINONA
SOLUTII MAGISTRALE CU EXTRACTE USCATE
COLITA ULCEROASA
Duodenita - trateaza sanatos





Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu