Mecanismele apararii antiinfectioase

Mecanismele apararii antiinfectioase

Factori nespecifici

Factori nespecifici locali

Tegumentele si mucoasele - integritatea lor fizica si functia lor chimica = conditie esentiala

Tegumentele

Un tegument intact morfofunctional → protectie prin calitatea epiteliilor (epitelii stratificate, desmozomi intracelulari).

Unii patogeni pot traversa tegumentele intacte: leptospirele, schisostomele si larvele de Strongyloides stercoralis.

Tegumentele isi exercita functia de autosterilizare pe tot parcursul vietii prin:

Descuamarea stratului cornos

pH acid = 6-7. Poate fi anihilata de catre unele componente secretorii bacteriene numite BACTERIOCINE → favorizeaza penetrarea tegumentului si anihilarea ulterioara a activitatii fagocitelor si mononuclearelor din capilarele tegumentare.

starea relativa de sicatie a pielii (tegumentul hiperseboreic retine mai multe molecule de apa → prelungire timp de contact dintre patogen si tegument)

secretia de sebum

biocenoza bacteriana tegumentara → echilibrul normal, dar fragil intre diversele ecoflore microbiene.

Mucoasele → mai vulnerabile decat tegumentele.

in gripa, prin afectarea calitatii si gradului de saturatie hidrica a surfactantului mucoasei respective conditii de desicatie dezagregarea MPZ si denudarea finala a mucoasei favorizeaza grefa bacteriana.

Mucoasa respiratorie - "escalatorul mucociliar" celulele "in perie" ale mucoasei, prevazute cu cili vibratili favorizeaza evacuarea xenopatogenilor

o      Surfactantul bronsic si pulmonar + cilii vibratili curent turbionar + efort de tuse eliminare patogeni

o      Lizozim actiune litic bacteriana prin desfacerea acidului muramic din peretele bacterian (efect in special pe gram+)

o      Secretia locala de IgG si IgA

o      Prezenta streptococului -hemolitic in zona faringiana favorizare dezvoltare streptococ -hemolitic.

Mucoasa digestiva

o      pH acid gastric + enzime secretate de pancreasul exogen + secretia biliara + intestinala rol antimicrobian

o      scaderea patologica sau indusa a aciditatii gastrice favorizeaza penetrarea in intestin a unor alimente contaminate

o      peristaltismul intestinal factor mecanic de progresiune  si eliminare a alimentelor continand diverse microorganisme (ex: salmonelozele si TBC intestinal - mai frecvente la pacientii cu aclorhidrie si peristaltism redus)

o      administrare prelungita de belladona sau alcaloizi opiacei prelungeste simpotmatologia Shigelozei

o      ecosistemul florei intestinale (10μorganisme / g de materii fecale

adm intempestiva de ATB extindere tulpini de S. typhimurium sau tulpini cu germeni comensali (Candida Albicans)

Mucoasa genito-urinara - urina normala = sterila

o      Urina capacitate bactericida prin pH-ul urinar

o      Fluxul urinar rol de eliminare a diversilor agenti patogeni care s-ar putea atasa prin fimbrii sau pili de epiteliul cailor urinare

o      Dimensiuni crescute ale uretrei la barbat staza urinara, infectii in cazul unor potentiale explorari invazive

o      Uretra feminina = mai scurta; "drum mai scurt" al microbilor posibilitatea invadarii vezicii urinare (cistite mai frecvent)

o      Hipertonia din medulara renala factor de protectie fata de agresiunea bacteriana

o      Vaginul: sub influenta factorilor hormonali epiteliul vaginal se incarca cu glicogen este metabolizat de bacilii Doderlein (108 germeni / ml) acid lactic

!!! cresterea pH-ului vaginal si o igiena genitala obsesiva favorizare vaginite bacteriene

Mucoasa oculara lacrimile contin lizozim = factor de protectie

Factori nespecifici generali

1. Nutritia

Malnutritia proteincalorica riscul infectiei la copii (infectii ORL sau de cai respiratorii)

Kwashiorkor rujeola

Balanta negativa a azotului metabolic + organisme tarate (IR, hepatopatii cronice, alcoolism, DZ) infectii severe

Hiponutritia proteica sinteza de Ac + alterarea functiei fagocitare

2. Oligoelementele

Zn + Fe in hepatitele virale

Scaderea cantitatii de Zn afecteaza functii ca:

i. Functia de stimulare lifocitara

ii. Reglarea activitatii ARN-polimerazelor in sinteza proteica (mai ales globuline de faza acuta)

iii. Functia fagocitara

iv. Elaborarea raspunsului imun

Scaderea Fe sanguin sau tisular - susceptibilitate la infectii

Hipersideremia frecventa crescuta a infectiilor cu Yersinia si Salmonella

3. Fibronectinele - prin blocarea receptorilor celulari de suprafata se opun penetrarii germenilor

4. Hormonii

Corticosteroizi efect depresiv asupra reactiei inflamatorii si imunitatii celulare

Gravidele cu deficit estrogenic depresie a raspunsului imun mediat celular

5. Febra

Rol protectiv in unele infectii

Pronostic nefavorabil stadiile terminale ale socului infectios sau in infectiile severe

6. Varsta

Varstele extreme

Bacteriile cele mai incriminate - meningococ, H. influenzae, Shigella (sugar), Stafilocucul si BK (batrani)

7. Reactia inflamatorie si fagocitoza

Mijloace nespecifice de defensa antiinfectioasa

Reprezinta totalitatea proceselor tisulare, vasculare, citologice locale declansate de penetrarea unui agent patogen

Procesul de inflamatie este succedat de fagocitoza:

i. Marginatia leucocitara (mononucleare, fagocite)

ii. Diapedeza macrofagelor, histiocitelor, mononuclearelor

iii. Chemo si neurotaxia

iv. Opsonizarea (imunoaderenta) orice Ag este recunoscut si acoperit de Ac si /sau complement

v. Digestia intracelulara a germenilor

vi. Killingul bacterian

vii. Bacterioliza finala cu eliminarea in spatiul extracelular al detritusurilor lizate de germeni

Aceste etape sunt modulate de actiunea unei serii de mediatori ai inflamatiei kinine vasoactive, prostaglandine, prostacicline, acid arahidonic, citokine, leucotriene

Factori specifici

1. Raspunsul imun mediat umoral Ac stimulati antigenic (imunoglobuline specifice) - IgM, G, A secretate de LB
1. IgG contine un fragment "Fab" cu 2 situsuri anticorpice si o parte "Fc" prin care se fixeaza de complement
2. IgM polimeri formati din 5 molecule de IgG
3. IgA secretorii = 2 molecule de IgA circulante unite printr-o proteina de transport; sunt secretate de catre celulele epiteliale si sunt prezente in secretiile de suprafata ale mucoaselor

Ac antitoxici neutralizeaza toxinele (in special exotoxinele) rol determinant in tetanos sau difterie.

Ac bactericizi participa la opsonizarea bacteriilor cu dezvoltare obligatorie extracelulara (favorizeaza crearea unei punti de intrare intre bacterie si fagocit faciliteaza captarea intracelulara a bacteriei). Sunt specifici fiecarui serotip bacterian.

Ac de tip IgA si IgAs inhiba aderenta bacteriana la mucoase si pot preveni predilect pentru neutralizarea virusurilor.

2. Sistemul complement este o cascada reactiva de 11 proteine
1. Fractiunea C3 produsa prin clivarea componentei C3b = rol major in opsonizarea bacteriei
2. C3b fixare pe Ac tip IgG si pe receptorii de la nivelul polinuclearelor intaresc legatura bacterie-fagocit accelereaza procesul de opsonizare

3. Activarea primilor 3 factori se poate face:

i. Pe cale clasica C1-C4-C2-C3 este activata prin complexe Ag - Ac

ii. Pe cale alterna: direct C3 se activeaza direct prin endotoxinele polizaharidice microbiene, ca agregate de Ig

4. Factorii de interventie rapida C5-C9 se activeaza dupa C3 efect litic asupra unor bacterii ca Neisseriile
5. Complementul intervine si in chimiotactismul serului atrage PMN in focarul infectios

3. Raspunsul imun mediat celular macrofagul reprezinta celula efectoare, iar limfocitele T celula activata
1. Limfocitele T cuprind:

i. LT citotoxice (LTc, CD8) capabile de distrugerea celulelor tinta infectate sau modificate de patogeni

ii. LT reglatoare (LTh, CD4 recunoscute ca Ac monoclonali CD4) rol de a amplifica RI

2. Recunoasterea patogenului de catre Lt se face numai cand acesta este asociat cu MHC

INTERFERONII - proteine sau gp cu activitate antitumorala si imunomodulatoare

IFN I secretati de leucocite si / sau fibroblaste

o      efecte pozitive in prevenirea si terapia infectiei cu VHB

o      stimuleaza activitatea citotoxica a NK

IFN II secretat de catre LT si NK activate

o      - inhiba multiplicarea virala pe cale enzimatica

- degradeaza ARN viral

- inhiba transductia genomica virala

- activeaza citotoxicitatea si fagocitoza

- are rol primordial in inducerea exprimarii moleculelor MHC de

clasa a II-a, a receptorilor Fc

- stimuleaza LTc, IL1

- creste reziistenta antiinfectioasa fata de BK, listerii, toxoplasme (germeni cu localizare intracitoplasmatica)

- activeaza functiile fagocitare

- induce cresterea rezistentei celulelor parazitate fata de actiunea distructiva a parazitului

- confera rezistenta fata de Legionella pneumophila

- efecte negative

- inhiba sinteza PG

- stimuleaza secretia neurotoxinelor

LIMFOKINE si CITOKINE

TNF produs de fibroblasti, mastocite, Mf, LTB

TNF intervine in citotxicitate, casexie de origine infectioasa

TNF - socul spetic

- cresterea LB

- creste aderarea mono- si PMN in inflamatie

- induce sinteza de fibronectina

- produce neutropenie rapida, urmata de neutrofilie

- modifica ritmul cardiac

nivel glucocorticoizi si Zn plasmatic

- are activitate antitumorala, pirogena si necrozanta in socul toxic

- mediator al inflamatiei

- favorizeaza endocardita necrozanta, fibroza pulmonara, hipersensibilitatea de contact

ASPECTE ALE IMUNITATII SPECIFICE LEGATE DE TINTA

IMUNITATEA ANTIVIRALA

Ac serici

o      Efect direct neutralizant suprima viremia

o      Asigura imunitate solida dupa rujeola, rubeola, oreillon

o      Partial insuficienti in infectia HIV

IFN

o      Inhiba replicarea virionilor

o      Induce rezistenta fata de virus a celulelor invecinate

IL2

o      Emite semnale kemotactice si activatoare pentru Lt, NK

o      Regleaza sinteza de IFN

TNF

o      Realizeaza supresia directa a replicarii virale

o      Activeaza eliberarea radicalilor liberi de oxigen distrugere celule infectate

Imunitatea celulara

o      Sufera fenomenul de restrictie HLA cls I

o      Realizata de LT citotoxice lizeaza celule infectate cu virus ce poseda acelasi Ag HLA

Citotoxicitatea naturala non-imuna

o      Produsa de NK

o      Nu are restrictie HLA

o      Induce un raspuns non-specific fata de virus

Citotoxicitatea celular dependenta de Ac

o      Produsa de LTc sau NK

o      Ac fixare pe celula infectata atasare NK

IMUNITATEA ANTIPARAZITARA

IMUNITATEA FATA DE FUNGI

Este conditionata de:

o      IgAs

o      Structura intacta a barierelor anatomice

o      Fagocitoza neutrofilica si prin macrofage apararea fata de Candida, Aspergilus. Cryptococcus neoformans

o      Imunitatea celulara

Locala eficace fata de Candida

T-dependenta protectia fata de Cryptoccocus Neoformans