Creeaza.com - informatii profesionale despre


Simplitatea lucrurilor complicate - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
PATOLOGIA FICATULUI

PATOLOGIA FICATULUI



PATOLOGIA FICATULUI

MALFORMATII

Agenezia ficatului – absenta organului – malformatie incompatibila cu viata.

Hipoplazia ficatului – dezvoltarea insuficienta (lob stang)

Ficat chistic – solitar/boala polichistica prin anomalii in dezvoltarea cailor biliare



LEZIUNI DISTROFICE

2.1. Degenerescenta hepatica – etiologie: hipoxie, intoxicatii, boli infecto-contagioase; mecanism: deficit ale sistemelor energetice celulare T dezechilibre ionice cu iesirea K din celula si intrarea Na + apa

MACRO – ficat marit de volum, culoare rosie-palida, capsula sub tensiune; consistenta si elasticitate reduse; pe sectiune aspect palid, umed si mat, comparat cu „carnea fiarta”

MO:

intumescenta tulbure – hepatocite mari cu membrane vizibile, citoplasma fin granulara, nucleu normal

degenerescenta vacuolara – hepatocite marite de volum cu vacuole intracitoplasmatice inegale, imprecis delimitate si nucleu cu marginatie cromatiniana

degenerescenta granulara – hepatocite ce prezinta intracitoplasmaic granulatii acidofile neregulate si modificari nucleare de tipul cariopicnozei

2.2. Steatoza hepatica – acumularea de trigliceride in exces la nivelul citoplasmei hepatocitelor prin aport alimentar excesiv, carente proteice, hipoxia ce deficit de oxido-reducere

MACRO – ficat marit de volum, dar cu greutate normala, consistenta pastoasa, friabila; pe sectiune urma de grasime pe cutit; steatoze centrolobulare, steatoze exolobulare, steatoze difuze

MO – citoplasma hepatocitara contine vacuole optic goale bine delimitate, dimensiuni variabile, nuclei normali impinsi la periferie sau cu aspect de picnoza, liza, rexa (coloratii pentru grasimi Sudan, Scharlach)

Fig 1 Degenerescenta intralobulara moderata. HE, 10x

Fig 2 Steatoza + degenerescenta granulo-vacuolara. HE, 10x

Atrofia hepatica:

atrofia bruna – in senescenta si la finalul evolutiei bolilor cronice casectizante; MACRO – ficat redus de volum, culoare bruna, margini ascutite, consistenta crescuta; MO – hepatocite mici cu pigment brun-negricios (lipofuscina) intracitoplasmatic

atrofie galbena – in hepatitele epidemice fulminante si intoxicatii; MACRO – ficat mult redus de volum, culoare galbena, margini ascutite, consistenta friabila; MO – steatoza degenerativa cu pastrarea arhitecturii hepatice, in care hepatocitele au citoplasma vacuolizata si nuclei picnotici

atrofia rosie – in caz de supravietuire a bolnavilor cu atrofie galbena; MACRO – ficat redus de volum / volum normal, culoare galben-cenusie ce alterneaza cu zone rosietice, consistenta friabila; MO – bulversarea arhitecturii hepatice ce prezinta zone de parenchim hepatic normal ce alterneaza cu zone de tesut de granulatie bogat vascularizat si zone de hemoragie.

LEZIUNI CIRCULATORII

Infarctul hepatic - obstructia uneia din cele doua circulatii intrahepatice

Infarct alb – obstructia embolica a unui ram al arterei hepatice; MACRO – forma triunghiulara, baza la periferie, net delimitata de un lizereu de demarcatie, culoare albicioasa-cenusie, consistenta ferma; MO – necroza de coagulare

Infarct rosu (infarct Zhan) – obstructia unui ram vena porta, in conditiile unei hipertensiuni portale; MACRO – forma triunghiulara, culoare violacee, dimensiuni mari, zona mai putin bine delimitata; MO –

staza hepatica T degenerescente

4. INFLAMATII (HEPATITE)

Etiologie: infectioasa: virusuri (hepatitice, Epstein-Barr, citomegalic), bacterii (febra tifoida, scarlatina, difterie, lepra, bruceloza), paraziti (malarie), fungi (candida); neinfectioasa: toxice medicamentoase (tuberculostatice, antibiotice), iradierea, alcoolul.

Modificari morfologice generale in hepatite:

  1. necroza hepatocitara – focala, zonala, masiva; poate fi necroza de coagulare / lichefactie, rar apoptoza
  2. leziuni degenerative – intumescenta tulbure, degenerescenta vacuolara, granulara + colostaza
  3. inflamatie – acuta / cronica; poate fi portala / poate interesa tot parenchimul
  1. regenerarea hepatica – precoce si in paralel cu fenomenele disructive; apar hepatocite mari, binucleate, citoplasma intens eozinofila
    1. daca distructiile hepatocitare nu se insotesc de afectarea retelei de reticulina, regenerarea epiteliala poate asigura refacerea completa a structurii
    2. daca distructiile hepatocitare sunt intinse si trama de reticulina este distrusa, regenerarea se face sub forma de noduli, cu pierderea arhitecturii normale hepatice; zonele de parenchim necrozat vor fi substituite prin fibroza colagena.

4.1. EPATITELE ACUTE – frecvent origine virala – virusurile hepatitice A, B, C, D, E

HEPATITA VIRALA ACUTA - FORMA COMUNA

MACRO – ficat marit de volum, culoare normala/diverse nuante de verde (dupa intensitatea colostazei)

MO – necroza, degenerescenta + colostaza, inflamatie, regenerare; caracteristica este dezorganizarea trabeculelor hepatice, dar cu pastrarea arhitecturii lobulare normale. Aspectul corespunde unui polimorfism lezional „pestrit” , datorat hipercelularitatii si polimorfismului celular:

  1. necroza heaptocitara  - focala, afecteaza hepatocite izolate sau grupuri mici de hepatocite, fara o topografie speciala; poate aparea apoptoza (corpi Cauncillman
  2. leziuni degenerative: intumescenta tulbure, degenerescenta granulara, vacuolara
  3. inflamatia acuta – PMN-uri, eozinofile, predominant in sp port
  4. regenerare hepatocitara cu pastrarea arhitecturii lobulare

HEPATITA ACUTA VIRALA – FORMA FULMINANTA

MACRO – ficat mult micsorat de volum, capsula incretita, culoare galbena; pe sectiune zone de necroza de culoare cenusie si galbena, friabile – aspect de atrofie galbena acuta

MO: necroza hepatocitara masiva in special centro si mediolobulara / necroza de lichefactie difuza cu colabarea /interesarea retelei de reticulina; daca supravietuieste si a fost afectata reteaua de reticulina regenerare sub forma de noduli separati de benzi late de tesut fibro-colagen cicatricial

Hepatita cu virus hepatitic A

boala infecto-contagioasa, transmitere orala prin apa si alimente contaminate;

morfologic – hepatita acuta forma comuna

evolutie – favorabila, rar forme fulminante, nu se cronicizeaza, nu malignizeaza

Hepatita cu virus hepatitic B

caracter endo-epidemic, transmitere parenterala (transfuzii, perfuzii, dializa, secretii, contact sexual)

morfologic – hepatita acuta forma comuna

evolutie: rar (1-4%) forme fulminante, hepatita cronica T ciroza, hepatocarcinom

Hepatita cu virus hepatitic C

transmitere parenterala / prin contact personal

morfologic - hepatita acuta forma comuna, hepatocarcinom

evolutie: rar forme fulminante, hepatita cronica T ciroza hepatica

Hepatita cu virus hepatitic D

transmitere parenterala, coexista cu virusul B

morfologic – hepatita acuta forma comuna

evolutie: forme fulminante, hepatita cronica T ciroza, hepatocarcinom

Hepatita cu virus hepatitic E

boala epidemica, transmitere orala

morfologic – hepatita acuta forma comuna

evolutie: rar forme fulminante, nu se cronicizeaza, nu malignizeaza

Hepatite acute seroase – etiologie toxica (tireotoxicoza, avitaminoza B2, intoxicatie histaminica; MACRO – ficat marit de volum; pe sectiune aspect lucios si structura lobulara pastrata; MO – necroza minima, leziuni de degenerescenta, exudat fin granular in spatiile Disse

Hepatite acute supurate (abcese hepatice) – etiologie infectioasa: bavcteriile (E coli, streptococ, stafilococ), fungi (actinomices), paraziti (amoeba, echinococus)

Abcese piemice – prin vehicularea embolilor septici pe cale arteriala (artera hepatica) de la o endocardita vegetanta, parotidita supurata; MACRO – abcese mici

Abcese pileflebitice – emboli septici vehiculati pe cale venoasa (vena suprahepatica – embolie retrograda de la o tromboflebita membre inferioare; vena porta – emboli septici de la o apendicita acuta supurata, colita ulceroasa, tumori gastro-intestinale infectate; MACRO – abcese multiple sub forma de ciorchine, cu tendinta la confluare

Abcese colangitice – emboli diseminati pe cale canaliculara biliara de la o colangita supurata; MACRO – abcese multiple, confluente, galbene-verzui din cauza bilei

MO – abces recent – la periferie membrana piogena, in cavitate inflam cu PMN-uri degenerate (piocite), necroza de lichefactie, germeni microbieni; abces vechi – periferie capsula colgena

Evolutie locala: abcese mici – substitutie prin tesut fibros cicatricial +/- calcificare; abcese mari delimitate la periferie de capsula fibrocolagena densa care se ingroase progresiv inchistare, dar cu persistenta germenilor microbieni; la distanta:

Evolutie la distanta: abcese subhepatice, subfrenice, cele subcapsulare T peritonita

Hepatite acute colangitice

staza biliara prelungita in caile biliare intrahepatice

MO – degenerescenta + inflam in sp porte

Evolutie: vindecare, hepatita cronica T ciroza biliara

HEPATITELE CRONICE – inflamatii cronice cu durata de peste 6 luni

Etiologie: infectioasa: virusurile hepatitice B, C, D, Mycobacteriun tuberculosis (TBC), treponema pallidum (sifilis), lepra, actinomyces; neinfectioasa: medicamente, alcool, substante chimice); deficite enzimatice (alfa 1 antitripsina).

- pot fi: minimale, usor active, moderat active, sever active

MO-

  1. necroza heaptocitara  - focala, afecteaza hepatocite izolate sau grupuri mici de hepatocite, fara o topografie speciala; poate aparea apoptoza (corpi Cauncillman)
  2. leziuni degenerative: intumescenta tulbure, degenerescenta granulara, vacuolara
  3. inflamatia cronica – limfocite, plasmocite, predominant in sp port
  4. regenerare hepatocitara cu pastrarea arhitecturii lobulare
  5. fibroza


Tabel 1 Grading in hepatita cronica – activitatea necrotico-inflamatorie (Batts si Ludwig modificat) (dupa Ciurea si col, 2003)

Scor

Descriptiv

Inflamatie limfocitara/piecemeal necrosis

Necroza si inflamatie lobulara

Inflamatie portala

Activitate absenta

Absenta

Absenta

Minimala

Parcelara, afecteaza putine spatii porte

Necroza parcelara ocazionala

Usoara

Afecteaza <25% din circumferinta unora sau tuturor spatiilor porte

Afectare hepatocelulara redusa, cu rare necroze parcelare, interesand <1/3 din lobul

Moderata

Afecteaza <50% din circumferinta spatiilor porte

Afectare hepatocelulara semnificativa, interesand 1/3 – 2/3 din lobul

Severa

Afecteaza >50% din circumferinta spatiilor porte, poate exista bridging necrosis

Afectare hepatocelulara importanta, interesand >2/3 din lobul

Tabel 2 Staging in hepatita cronica – stadiile fibrozei (Batts si Ludwig modificat) (dupa Ciurea si col, 2003)

Scor

Descriptiv

Criterii

Fibroza absenta

Tesut conjunctiv normal

Fibroza portala

Spatii porte fibrozate, largite

Fibroza periportala

Septuri periportale, rareori porto-portale

Fibroza septala

Septuri fibroase cu distorsionarea arhitecturii dar fara ciroza

ciroza

Fibroza in punti cu regenerare nodulara

Fig 3 Hepatita cronica sever activa – fibroza si inflamatie porto-portala. HE, 10x.

Fig 4 Hepatita cronica sever activa. HE, 4x, 10x

CIROZE HEPATICE

Definitie: hepatopatie cronica evolutiva, ireversibila, etiologie variata

Morfologie: dezorganizarea arhitecturii normale prin:

  1. aparitia nodulilor de regenerare,
  2. neoformarii de tesut fibros
  3. perturbarii circulatiei intrahepatice

Etiologie:

factori infectiosi: virusurile hepatitice B, C, D, B Koch, treponema pallidum

factori toxici: alcool, substante chimice (fosfor, tetraclorura de carbon), medicamente (cloroform, izoniazida, fenitoina, nitrofurantoin

factori metabolici. Tezaurismoze, diabet, deficite enzimatice ereditare, hipertiroidia

factori genetici: galactozemia, tirozinazele

factori nutritionali: malnutritia, intoxicatia cu vit A

Patogenie: agresorul actioneaza asupra hepatocitelor / canaliculelor biliare / vaselor de sange si determina leziuni primare hepatice, care progreseaza si printr-un mecanism mezenchimal-imunologic determina leziuni secundare T alterarea arhitecturii normale hepatice

Leziunea primara = necroza hepatocitara T fibroza de substitutie + regenerarea hepatocitara sub forma de noduli datorita compromiterii legaturilor vasculare si biliare

MACRO – initial ficat marit de volum (2-3 kg) T micsoreaza (sub 1 kg), marginea anterioara ascutita, cartonata, neregulata; capsula Glisson ingrosata, albicioasa, opaca, suprafata neregulata, difuz nodulara; pe sectiune noduli de regenerare variabili, inconjurati de tesut fibros.

MO –

  1. necroza heaptocitara  - fextinse, confluente, formand punti de necroza (bridging necrosis)
  2. leziuni degenerative: intumescenta tulbure, degenerescenta granulara, vacuolara
  3. inflamatia cronica, predominant in sp port / perilobular, intralobular
  4. fibroza
  5. regenerare hepatocitara cu distorsionarea arhitecturii lobulare prin noduli de regenerare – care nu mai sunt centrati de vena centrolobulara

Fig 5 Ficat normal. HE, x4

Fig 6 Ciroza hepatica. HE, x2

Fig 7 Ciroza hepatica. HE, x4

Ciroza activa – necroza extinsa, leziuni degenerative intinse, inflamatie marcata

Ciroza inactiva – necroza discreta, leziuni degenerative minime, inflamatie redusa

Ciroza etanolica (Laenec) – stadiul final al hepatitei alcoolice – aspect de ciroza micronodulara

Ciroza postnecrotica- stadiul final al unei hepatite cronice sever activa – aspect de ciroza macronodulara

Ciroza biliara primitiva (Hanot) – boala autoimuna, afecteaza preferential femeile –aspect de ciroza micronodulara, culoare verzui

Ciroza biliara secundara – secundar obstructiiolor partiale/totale de lunga durata ale cailor biliare intra / extrahepatice (litiaza coledociana, stenoza coledociana postoperatorie, tumori de CBP, cancer colecist) – aspect de ciroza micronodulara

Ciroza pigmentara – secundar hemocromatozei prin citotoxicitatea directa a hemosiderinei asupra hepatocitelor – aspect de ciroza micronodulara, negricioasa

Fig 8 Ciroza hepatica micronodulara

Fig 9 Ciroza biliara

Fig 10 Ciroza biliara. Trombi biliari. HE, 10x


Fig 11 Ciroza macronodulara

TUMORI

6.1. TUMORI BENIGNE

Adenoame hepatocelulare – frecvent la femei tinere dupa consum cronic de contraceptive orale; MACRO – noduli frecvent subcapsular; MO – hepatocite clare, cu glicogen intracitoplasmatic, dispuse cordonal, dar cu ducte biliare absente; evolutie: rar metastazare

Adenoame colangiocelulare – MACRO – nodul frecvent subcapsular, =1 cm; MO – ducte biliare dispuse in stroma fibroasa

Tumori benigne mezenchimale: hemangioame

Fig 11 Hemangiom hepatic

6.2. TUMORI MALIGNE – carcinoame

frecvent la barbati, dupa 40 ani

factori de risc: carcinogenii alimentari (alcool, nitrozaminele), noxe profesionale, consum indelung de contraceptive orale

a) TUMORI MALIGNE PRIMITIVE

Hepatocarcinomul (carcinomul hepatocelular) – se dezvolta din hepatcite; 85% din cancerele primitive; MACRO – nodul unic/multiplu, imprecis delimitat, albicios.galbui, consistenta scazuta, zone de necroza; MO – hepatocarcinom bine, moderat, slab diferentiat, fibrolamelar (tineri, pronostic mai bun); evolutie: locala (infiltrativa), la distanta: metastaze limfatice (ganglioni regionali hilari, peripancreatici, paraaortici), metastaze hematogene (pulmonare, osoase, suprarenale, cord drept prin vena cava inferioara)

Fig 12 Hepatocarcinom

Fig 13 Hepatocarcinom. HE, 20x

Colangiocarcinomul (carcinomul colangiocelular) – se dezvolta din epiteliul biliar (mai ales la nivelul hilului), MACRO – noduli multiplii, culoare verzui (impregnare biliara); MO – aspect de adenocarcinom de cai biliare; evolutie: evolutie: locala (infiltrativa), la distanta: metastaze limfatice (ganglioni regionali hilari, peripancreatici, paraaortici), metastaze hematogene (pulmonare, osoase, suprarenale, creier cord drept prin vena cava inferioara)

Hepatocolangiocarcinomul

Tumori maligne mezenchimale: angiosarcom

b) TUMORI MALIGNE SECUNDARE (METASTAZE) – cele mai frecvente tumori hepatice; metastazeaza hepatic: carcinoame tract gastro-intestinal, pancreas, glanda mamara, pulmon, melanoame maligne cutanate

Fig 14 Colangiocarcinom

PATOLOGIA CAILOR BILIARE EXTRAHEPAICE

MALFORMATII

Agenezia veziculei biliare – absenta organului

Hipoplazia – dezvoltarea insuficienta

Duplicatia veziculei – 2 organe cu canal cistic comun / independent

LITIAZA VEZICULARA (COLELITIAZA)

Definitie: prezenta de calculi in tractul biliar, ca urmare a precipitarii unor constituenti biliari.

apare de 3-5 ori mai frecvent la femei

incidenta creste cu varsta

Patogenie: staza biliara, anomalii de compozitie biliara (cresterea concentratiei de colesterol/scaderea sarurilor biliare), infectia cailor biliare determina descuamarea celulelor care vor deveni nucleul organic al calculilor)

MACRO – aspectul calculilor difera functie de compozitia chimica: calculi colesterolici (galbeni, cu nucleu pigmentat), de bilirubinat de calciu (bruni, bruni-negriciosi, sfaramiciosi), de carbonat de calciu (galbeni-palizi), micsti (galbeni/bruni)

Fig 15 Litiaza veziculara

Evolutie:

infectii: colecistite acute, cronice, angiocolite, peritonite biliare, fistule bilio-digestive, pancreatita acuta necrotico-hemoragica (prin inclavarea unui calcul in ampula Water + reflux biliar),

ciroza biliara secundara,

carcinoame de vezicula biliara

INFLAMATII (COLECISTITE)

Etiologie:

infectioasa primitiva (prin agresiune adirecta a germenilor microbieni); contaminarea se face pe cale hematogena, limfatica, ductala

infectioasa secundara unui calcul (prin iritatia mecanica produsa de calcul + iritatia chimica produsa de staza biliara) apare contaminarea secundara a mucoasei

COLECISTITE ACUTE

a)     Colecistita acuta catarala – MACRO – mucoasa congestiva, depozite fibrinoase, albicioase, bila ingrosata; MO – edem, congestie,mici ulceratii, inflam PMN-uri, fibrina

Fig 16 Colecistita acuta catarala exulceratia mucoasei si detritus fibrinoleucocitar. HE, 4x.

b)     Colecistita acuta purulenta – MACRO – colecist culoare violacee, perete ingrosat, moale cu zone purulente, bila + puroi; MO – abces/flegmon, mucoasa ulcerata (daca ulceratia este in tot peretele T peritonita acuta generalizata)

Fig 17 Colecistita acuta purulenta: infiltrat inflamator dens, intramural, reprezentat de PMN-uri. HE, 4x

c)     Colecistita acuta gangrenoasa – MACRO – colecist negricois-verzui; MO – in mucoasa hemoragii, ulceratii (produnde T peritonita), necroza, tromboze)

d)     Colecistita acuta hemoragica – MACRO – colecist marit de volum cu sufuziuni sanguine, bila+ sange; MO – ulceratii + infiltrat hemoragic

COLECISTITE CRONICE

a)     Colecistita cronica catarala – MACRO – colecist cu peretele ingrosat; MO - congestie, inflam limfo-plasmocitara

Fig 18 Colecistita cronica catarala: infiltrat inflamator dens, limfo-plasmocitar, difuz. HE, 4x

b)     Colecistita cronica atrofica – MACRO – colecist micsorat de volum, pereti atrofici, albiciosi, lumen ingust; MO – atrofia mucoasei, atrofia tunicii musculare, inflam limfo-plasmocitara, fibroza in seroasa

c)     Colecistita cronica hipertrofica – MACRO – colecist marit de volum, peretele ingrosat, aderent la structurile vecine; MO – fibroza mucoasei / hiperplazie adenomatosa, fibroza tunicii musculare, inflam limfo-plasmocitara cu formare de foliculi limfoizi, inflam granulomatoasa

Evolutie: complicatii: peritonite localizate/ generalizate, angiocolite, abcese hepatice, fistule bilio-digestive T ileus mecanic

Fig 19 Colecistita cronica atrofica: atrofia mucoasei, inflam cr. HE, 4x.

Fig 20 Colecistita cronica hipertrofica: mucoasa hiperplazica si inflamatie cronica. HE, 4x

TUMORI

TUMORI BENIGNE

a)     Tumori benigne epiteliale: adenoame, polipi, papiloame metaplazice

Fig 21, 22 Polipi veziulari

Fig 23 Polipi veziculari. HE, 2x

Fig 24 Polip vezicular colesterolozic. HE, 40x

b)     Tumori benigne mezenchimale: leiomioame, fibroame, hemangioame

TUMORI MALIGNE

a)     Tumori maligne epiteliale

Carcinoamele veziculei biliare – frecvent la femei, pe fondul colecistitei cronice litiazice; MACRO – vegetante, infiltrante; MO – adenocarcinoame, carcinoame scuamoase; evolutie: locala (infiltrarea distructiva a peretelui, peritoneului), la distanta (metastaze limfatice, hematogene)

Fig 25 Carcinom vezicular

Fig 26 Adenocarcinom vezicular. HE, 2x, 10x



Fig 27 Adenocarcinom vezicular: celule maligne cu dispozitie glandulara si papilara. HE, 4x

Carcinoamele cailor biliare extrahepatice – rare, apar mai frecvent la barbati, dupa 60 ani

b)     Tumori maligne mezenchimale – rare: fibrosarcoame, leiomiosarcoame, schwannoame maligne, limfoame

PATOLOGIA PANCREASULUI EXOCRIN

MALFORMATII

Pancreasul circular – dispozitia organului ca un manson in jurul duodenului strangulare pancreatita

Fibroza chistica pancreatica – mucoviscidozei (transmitere autosomal dominanta); afecteaza gl intestinale, traheo-bronsice, salivare minore (creste vascozitatea mucusului), gl sudoripare, parotida (creste concentratia de electroliti eliminati prin transpiratie).

  1. INFLAMATII (PANCREATITE)

Etiologie:

frecvent apar asociate cu boli ale tractului biliar (litiaza) / alcool

afectiuni endocrine (hiperparatiroidism, diabet)

metabolice (hiperlipoproteinemia)

traumatisme

medicamente (cortizon, diuretice tiazidice, paracetamol)

infectii de vecinatate / infectii virale (virus urlian)

PANCREATITE ACUTE

a)     Pancreatita acuta edematoasa – etiologie: anestezii, insuficiente circulatorii; MACRO – dimensiuni mari, tumefactie, congestie, edem; MO – edem interstitial, congestie, inflam PMN-uri

b)     Pancreatita acuta supurata – etiologie: infectioasa prin diseminare hematogena/canaliculara; MACRO -  abces/flegmon; MO – inflam masiva cu PMN-uri intregi si alterate (piocite), detritus necrotic, germeni microbieni

c)     Pancreatita acuta necrotico-hemoragica

adulti, ambele sexe, frecvent intre 40-60 ani;

etiologie: litiaza biliara, obstructia canalelor pancreatice, obstructia ampulei Water, consum excesiv de alcool;

patogenie: activarea enzimelor pancreatice (proteolitice si lipolitice) prin reflux biliar/duodenal

MACRO

la debut pancreas marit de volum,

dupa 24-48 ore aspect pestrit: zone culoare rosie (hemoragii interstitiale) + zone cenusii (necroza parenchimului) + zone galbui-albicioase (necroza grasa)

zonele de necroza grasa sunt bine delimitate, consistenta sfaramicioasa prin impregnare calcara („pete de spermantet”)

MO – necroza tesutului gras + necroza parenchimului pancreatic + necroza filetelor nervoase + necroza tesutului conjunctiv + necroza vaselor de sange + inflam

Evolutie: in formele blande: vindecare prin fibroza interstitiala, chiste prin rezorbtia zonelor de necroza/hemoragie si incapsularea, abces pancreatic, fistule pancreatice, pleurezia, ascita; in formele severe: deces prin soc hipertoxic, peritonita generalizata

Fig 28 Citosteatonecroza pancreatica. HE, x2

Fig 29 Citosteatonecroza pancreatica. HE, 4x

PANCREATITE CRONICE – in urma celor acute repetate / primitive; etiologie: substante toxice, disfunctii hormonale (hiperparatiroidism), staza pancreatica prin stenoza calculoasa/tumorala, boli carentiale (ciroza hepatica, scleroza renala); MACRO – pancreas marit de volum, consistenta crescuta, dura; MO – inflam limfo-plasmocitara interstitiala + scleroza pericanaliculara, interstitiala, perivasculara, insulara

TUMORI

PSEUDOTUMORI: chiste: congenitale/dobandite (secundare obstructiilor canaliculare)

TUMORI BENIGNE: chistadenoame

TUMORI MALIGNE: carcinoame

originea la nivelul epiteliilor canaliculare/acinare;

afecteaza mai mult barbatii, peste 60 ani;

MACRO – frecvent la nivelul capului; sunt nodulare/infiltrative;

MO – adenocarcinoame

evolutie: sunt agresive

locala: infiltrativa cu afectarea organelor adiacente (duoden, tract biliar comun, coloana vertebrala, retroperitoneal, splina, suprarenala);

metastaze limfatice (ganglioni peripancreatici, portohepatici), metastaze hematogene (ficat)

PATOLOGIA PERITONEULUI

INFLAMATII (PERITONITE)

Etiologie: infectioasa (stafilococ, pneumococ, gonococ, piocianic, anaerobi),

Diseminare pe cale abdominala de la o colecistita acuta, apendicita acuta, ulcer gastro-duodenal perforat, piosalpinx rupt

Diseminare hematogena de la un focar septic la distanta

PERITONITE ACUTE

a)     Peritonite acute generalizate

S Peritonita seroasa – MACRO – seroasele peritoneale au luciul si transparenta pierdute + depozite albicioase de fibrina + lichid clar, galben-citrin; MO – fibrina, celule epiteliale descuamate, rare PMN-uri

S Peritonita fibrinoasa – MACRO – seroasele peritoneale au luciul si transparenta pierdute, congestie, depozite albicioase de fibrina + lichid putin/absent; MO – hiperemie, fibrina + frecvente PMN-uri, rare celule descuamate

S Peritonita sero-fibrionoasa

S Peritonita sero-hemoragica – MACRO – luciul si transparenta pierdute, hiperemie accentuata, sufuziuni sanguine, rare depozite de fibrinp; MO – vasodilatatie, infiltrat hemoragic inflam redusa cu PMN-uri

S Peritonita purulenta – MACRO – luciul si transparenta pierdute, congestie, exudat purulent aderent, anse intestinale congestionate, alipite prin exudat fibrinos; MO – inflam abundenta cu PMN-uri integre si alterate, detritus necrotic, germeni microbieni

Fig 30 Peritonita acuta purulenta

b)    Peritonite acute localizate – cand agentul infectios are un grad de agresivitate redusa si se dezvolta o reactie de localizare a actiunii agresorului

S Peritonita sero-fibrinoasa

S Peritonita purulenta (pelviperitonita, abces subfrenic, subhepatic, subdiafragmatic

Evolutie: - peritonitele acute generalizare seroase, sero-fibrinoase + peritonitele localizate sero-fibrinoase T vindecare prin rezorbtia exudatului / sechele cicatriciale (bride, aderente parieto-abdominale)

PERITONITE CRONICE

a)     Peritonite cronice nespecifice – sechele ale peritonitelor acute generalizate/localizate

Bride

Aderente

Placi fibroase

Peritonita incapsulata

b)     Peritonite cronice specifice – peritonita TBC (de la TBC unui organ abdominal); MACRO – forma granulica, forma cazeoasa, forma fibro-adeziva 8peritonita plastica); MO – foliculi TBC + necroza de cazeificare

REVARSATE NEINFLAMATORII

Ascita – transudat in cavitatea peritoneala

Hemoperitoneu – sange proaspat/coagulat prin: anevrism rupt de aorta abdominala, ruptura de salpinge in sarcina tubara, ruptura de chist hematic ovarian, ruptura traumatica de organe parenchimatoase

Coleperitoneu – bila in cavitate prin perforatia colecistului

Pseudomixoma peritoneala – mucus gros, vascos prin ruptur aunui mucocel apendicualr, mucocel colecistic, chistadenom/chistadenocarcinom mucinos ovarian

  1. TUMORI

Tumori benigne – foarte rare: leiommiom, lipom, fibrom, limfangiom

Tumori maligne primitive: mezotelioame

Tumori maligne secundare (metastaze) – cele mai frecvente tumori, punct de plecare: carcinoamele organelor abdominale/pelvine carcinomatoza peritoneala





loading...





Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 PROIECT DE LECTIE Clasa: I Matematica - Adunarea si scaderea numerelor naturale de la 0 la 30, fara trecere peste ordin
 Proiect didactic Grupa: mijlocie - Consolidarea mersului in echilibru pe o linie trasata pe sol (30 cm)
 Redresor electronic automat pentru incarcarea bateriilor auto - proiect atestat
 Proiectarea instalatiilor de alimentare ale motoarelor cu aprindere prin scanteie cu carburator

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 Proiect diploma Finante Banci - REALIZAREA INSPECTIEI FISCALE LA O SOCIETATE COMERCIALA
 Lucrare de diploma managementul firmei “diagnosticul si evaluarea firmei”

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 CONTABILITATEA FINANCIARA TESTE GRILA LICENTA
 LUCRARE DE LICENTA - FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 Proiect atestat informatica- Tehnician operator tehnica de calcul - Unitati de Stocare
 LUCRARE DE ATESTAT ELECTRONIST - TEHNICA DE CALCUL - Placa de baza
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 Proiect atestat tehnician in turism - carnaval la venezia




Boala de nod sinusal (Sick Sinus Syndrome)
HEMOGLOBINOPATIILE (defecte cantitative si calitative ale Hb)
LEZIUNI INFLAMATORII VENE
Hemoroizii - tratament cu plante
INSUFICIENTA CIRCULATORIE PERIFERICA (COLAPSUL VASCULAR SI SOCUL)
Erectia involuntara (priapismul) - tratament cu plante medicinale
STENOZA AORTICA
Histamina



loading...

Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu