PATOLOGIA MAMARA BENIGNA

PATOLOGIA MAMARA BENIGNA

nPatologia mamara trebuie corelata cu cele 3 perioade ale vietii femeii

nIn perioada reproductiva precoce (15-25 ani) mai frecvent apare fibroadenomul mamar, hipertrofia juvenila mamara

nIn perioada reproductiva matura ( 25-40 ani) mai frecvente sunt mastodiniile si mastozele fibrochistice.

nIn perioada perimenopauzala ( 40-55 ani) apare involutia lobulilor si a ductelor galactofore, pot apare chistele mari, leziuni de scleroza, scurgeri mamelonare.

Anomalii mamare

nAmastia - absenta totala a unui san sau a ambilor sani, poate avea o cauza genetica.

nAtelia - lipsa mamelonului, se intalneste foarte rar.

nGlande mamare accesorii - se situeaza pe axa embriologica axilara, apare cu o frecventa de 1-2%.

nPot fi inaparente clinic si se manifesta de cele mai multe ori in cursul lactatiei, cand se tumefiaza si devin dureroase.

nHiplopazia mamara - poate fi uni sau bilaterala si se asociaza cu insuficienta ovariana, hipogonadism, agenezie ovariana.

nHipertrofia mamara - apare uni sau bilateral, poate fi "idiopatica", cu caracter familial.

nCand apare bilateral poarta numele de maceomastie. Cauza este necunoscuta.

nAsimetria mamara

Mastoza fibrochistica

nSe manifesta clinic prin prezenta unor formatiuni chistice palpabile, influentate de perioadele ciclului menstrual, senzatie de tensiune mamara, dureri.

nEste cea mai frecventa mastopatie benigna, leziunea fiind bilaterala in cele mai multe cazuri.

nAfectiunea apare la femei avand varsta cuprinsa intre 35-40 de ani, adeseori nulipare.

nSimptomatologia - apare initial o senzatie de tensiune mamara, fara modificari palpatorii, ulterior glanda mamara se mareste usor, consistenta devine nodulara, se palpeaza formatiuni unice sau multiple, discret neregulate, fara modificari de fixare pe planurile profunde sau retractii cutanate.

nMamografia poate decela formatiunile chistice ca si ecografia, dupa care se poate face si o punctie citologica.

nBiopsia este indicata in formele chistice hemoragice, in placardele mastozice, persistente, in cazurile cu citologie atipica.

Mastoza fibrochistica

Mastoza fibrochistica

Implant silicon

nTratamentul este medicamentos.

nSe pot administra progestative de sinteza (Linestrenol), datorita actiunii lor antiestrogenice, in perioada 16 - 25-a a ciclului menstrual, sau din ziua a 5-a - 25-a a ciclului, atunci cand prima administrare a fost ineficienta.

nSe mai pot administra anticonceptionale combinate cu doze minime de estrogeni, timp de 3-6 luni.

nRecidiva apare insa la 50% din cazuri, dupa oprirea tratamentului.

nAdministrarea locala de progesteron timp de 3-6 luni (Progestogel,Mastoprofen, Promastop) are efecte bune, dar inconstante.

nTratamentul chirurgical este aplicat atunci cand exista neconcordante intre datele clinice, etiologice si celelalte investigatii, excizia fiind limitata.

Fibroadenomul

nEste cea mai frecventa leziune benigna a sanului, la femeia tanara.

nLa palpare se deceleaza o formatiune, de obicei unica, bine delimitata, cu suprafata neteda, mobila, nedureroasa.

nIn 15-20% din cazuri fibroadenoamele sunt multiple.

nSunt de dimensiuni medii: 2 - 4 cm, nu isi modifica consistenta in functie de perioadele ciclului menstrual.

nDupa menopauza regreseaza.

nDin punct de vedere histologic, fibroadenoamene au o dubla proliferare: epiteliala si conjunctiva.

nTratamentul - este chirurgical, practicandu-se excizia tumorii, impreuna cu o zona de tesut sanatos.

Fibroadenomul

Tumora filoda (Cystosarcoma phyllodes)

nEste o varietate rara, se poate intalni la orice varsta, este unilaterala,rar apare bilateral, este o tumora fibroepiteliala, histologic comparabila cu fibroadenomul, cu o dezvoltare mai pronuntata a componentei conjunctive.

nAre evolutie benigna sau maligna.

nTumorile sunt rotunde, uneori baselate, policiclice, lobulate, dure, nedureroase.

nExistenta edemului si a ulceratiilor nu reprezinta semne de malignitate odata diagnosticul histologic fiind pus.

nTratamentul - este exclusiv chirurgical si consta in exereza larga a tumorii, urmata de reconstructie mamara.

Galactocelul

nEste o colectie intramamara, care apare adesea dupa ablactare si care contine lapte alterat.

nClinic apare ca o formatiune tumorala cu margini nete, bine delimitata, mobila, neaderenta la planurile superficiale sau profunde.

nFemeia poate prezenta o scurgere mamelonara lactata.

nCazurile cu evolutie trenanta pot prezenta calcificari, luand aspectul unor tumori dure.

nTratamentul - consta in incizie si drenaj cu extirparea tesutului alterat din jur.

Inflamatiile mamare

nReprezinta o patologie acuta sau cronica.

nFormele acute (mastica, abcesul) apar de obicei in puerperalitate si se manifesta clinic prin aparitia unei zone iridurate, dureroase, rosii, edematiala, insotita de febra, frisoane.

nForma cronica poate fi reprezentata de citosteatonecroza mamara.

nAceasta patologie apare prin necroza grasimii periglandulare si este frecvent asociata cu sanii hipertrofici.

nLa palpare se simte o tumora superficiala, ce nu tine de glanda, se mobilizeaza odata cu pielea, are o consistenta ferma si este neregulata, putand duce la confuzii cu leziunile maligne.

nExamenul histologic stabileste diagnosticul.

Tumori papilare benigne

nPapilomul intraductal are o frecventa de 70-80%, apare la femeile de 35-55 ani. Se caracterizeaza prin scurgeri mamelonare sanghinolente, unilateral.

nAre dimensiuni mici, de 2-3 mm, se dezvolta in zona periareolara, intr-unul din canalele galactofore.

nDe obicei nu se palpeaza nici o formatiune tumorala.

nExamenul citologic efectuat din secretie va elimina o leziune maligna.

nGalactografia poate arata prezenta unei proliferari tumorale intraductale.

nHistologic, tumora este alcatuita din mici proliferari de celule epiteliale cuboidale, cu aspect benign.

nTratamentul - consta in interventie chirurgicala, efectuandu-se o rezectie sectoriala care cuprinde canalul galactofor si tesutul mamar adiacent.

Scurgerile mamelonare

nEste importanta evaluarea caracteristicilor scurgerilor precum si a altor factori evaluati prin anamneza sau examinare clinica.

nNatura scurgerilor - seroase, sanghine, lactescente

nAsocierea unei mase tumorale

nScurgerea este unilaterala sau bilaterala

nScurgerea este pe duct unic sau multiplu

nScurgerea este spontana ( persistenta sau intermitenta ) sau apare numai la presiune

nLegatura cu menstruatia

nVarsta femeii ( premenopauza, postmenopauza )

nAdministrarea de terapie hormonala ( contraceptive sau estrogeni)

nScurgerile unilaterale, sanghine sau serosanghine, la nivelul unui singur duct sunt date de un papilom intraductal de obicei, mai rar de un cancer intraductal.

nCitologia poate identifica celule maligne, dar o citologie negativa nu exclude un cancer, deci biopsia trebuie efectuata.

Mastodinia

nAproximativ 70% dintre femei au avut episoade de mastodinie in viata lor.Mastodinia ciclica este asociata sindromului premenstrual. Mastodinia nonciclica apare independent de menstruatie si este mai greu de tratat.