Profilul psihologic al profesionistilor in sanatate - Conceptul de psihosomatica

Profilul psihologic al profesionistilor in sanatate - Conceptul de psihosomatica

     Profilul psihologic al profesionistilor in sanatate

Oamenii au o imagine stereotipa despre medici: ca au intelepciunea si puterea de a rezolva multe probleme medicale

Sunt vazuti ca Albert Schweitzer - misionar

Asistentele sunt vazute ca Florence Nightingale

Rolul medicului este insa foarte dificil si stresant

Recompensa:

sufleteasca - de a fi util societatii

satisfactia carierei

recompensa materiala este variabila

Stresul incepe odata cu studiile

Stresul influenteaza calitatea muncii depuse

Alegerea cariereri medicale - in liceu

FActorii care influenteaza alegerea profesiei de medic - discutie

Elevi competitivi, motivati, disciplinati, mandri

Mai putin sociabili, foarte interesati de prestigiu si bani (studiul Yale) - expectanta inalta a scolilor medicale

Frustrarea primilor 2 - 3 ani (studiu preclinic)

3 etape cu stresuri diferite

1 - expectante intelectuale + competitia + ruperea relatiilor sociale

Precautia de a nu dezvolta un comportament impulsiv / agresiv sau anxios

2 - criza dedicatiei pentru medicina, confruntarea cu boala, suferinta, frica

Precautia de a elabora detasarea cuvenita fara dezumanizare

3 - stabilirea identitatii de medic

Dupa Erol si Awobody

Lipsa recrearii + socializarii

Frica de a nu putea retine tot ce trebuie stiut

Lipsa banilor

Nu trebuie pierdut sprijinul emotional al familiei si prietenilor!

Constata pe parcrus ca devin mai indiferenti la problemele pacientilor, mai rationali, nu emotionali

Schimbarea atitudinii = sursa de stres si anxietate

Contactul cu boala grava = stress

Cultivarea bunelor relatii colegiale pentru a face fata cerintelor studiului - grup de relationare, suport psihologic

Identificarea cu facultatea, luarea profesorilor drept moldel

Alegerea specialitatii

Alegerea dupa personalitatea studentului:

personalitate,

valori,

cunostinte academice

Utilizarea adecvata a talentelor si abilitatilor

Ex. psihiatrii - valori sociale si estetice inalte

Chirurgii - pretentii inalte, toleranta pentru ore multe de munca si efort mare

Femeile - pediatrie, psihiatrie, anesteziologie

Stagiarul si rezidentul - absolvent, dar totusi nu independent

In continuare in timpul studiului - deci salar mic,

Foarte multe ore de munca, odihna putina

Oboseala, nutritie precara, fumat, lipsa sport, lipsa relaxare, lipsa altor preocupari recreative in afara medicinei

Sfat: echilibru in viata, medicul invata toata viata

Rezidentului i se cere brusc un comportament foarte matur, dupa liceu si facultate

Responsabilitatea casatoriei / un copil

Presiune materiala

Nu au timp pentru prieteni / familie / gospodarie

Sindromul de stress al rezidentului - deficit cognitiv episodic, suparare cronica, cinism, probleme familiale, depresie, abuz de substante

Sfat: grupuri de suport, ameliorarea echilibrului dintre viata personala si profesionala

     Locul femeii in medicina

Numarul lor creste (6% - 1965 si 30% - 2000)

Stereotip de gandire - barbatii - puternici, insensibili si agresivi, dezordonati

Femeile - emotive, fragile, vorbarete, sensibile, ordonate

Foarte multe trebuie sa se ocupe si de cumparaturi, gatit, educatia copiilor, managementul casei

Conflict intre munca - familie

"Femeile vor modifica medicina in bine - medicina modifica femeile in rau"

Cadre sanitare medii

Asistentele au responsabilitate enorma fata de pacient - el se afla tot timpul in ingrijirea lor

     Stressul medicului practicant

Depinde de specialitate (dermatoloigie - medicina generala)

Stress emotional inalt la medicul dentist - stressul pacientului

Depinde de antecedentele medicului / mediul de lucru / comportamentul medicului

Atitudine si comportament negativ fata de propria sanatate

amana controale

nu poarta centura de siguranta

fumeaza,

nu fac sport,

nu iau micul dejun,

supragreutate,

nu mananca fibre

Viata "pe fuga"

Ritmuri haotice de somn, alimentatie, viata de familie

Semne de perturbare emotionala

Sindromul "burnout"

Emotii negate, decizii multiple

Rezolvare: programele de studiu si munca trebuie adaptate ritmurilor normale

In loc de competitie - sprijin reciproc

Profesorii ofera tutori

Participa si ei la alcatuirea programei de studiu

Relaxare, cultura, umor

4 tipuri de pacienti care ingreuneaza relatia medic-pacient

1. Pacient dependent

Excesiv de dependent de medic, consuma timp

2. Pacient care pretinde

Dependent de medic, dar este ostil, intimideaza, induce vina

3. Pacient manipulativ care refuza ajutorul

Are nevoie de mult sprijin emotional, descurajeaza medicul, refuza tratamentul psihiatric

4. Negativistul autodistructiv

Si-a pierdut speranta in vindecarea bolii, are placerea autodistrugerii

Consuma cea mai multa energie medicului

Conceptul de psihosomatica

Conceptul promoveaza importanta medicinei clinice, se ocupa in primul rand de omul bonlav, nu de boala sa

Considera nu doar factorii exogeni patogenetici, ci si problemele morale, afective ale pacientului

Atitudinea bonavului in fata bolii

Caracterul + temperametnul persoanei

Modelul biologic - biomedical - bio-psiho-psocial al bolii

Factori biologici

Factori socio-culturali + mediu

Factori psihici

Surse preistorice - credinta si sacrificiul, rugaciunea

Egiptenii - influenta factorilor emotionali asupra organicului

Evreii - molimele = pedepse

Grecii - Hipocrate, Aristotel, Socrate, Platon

Romanii - Galen - tipuri temperamentale (coleric, sanguin, flegmatic, melancolic)

Renastere: boala = rezultatul perturbarii unui organ

Descartes sec. XVII: dualismul fizic - psihic

1818 Heinroth termenul "psihosomatic" (somato-psihic)

1893 Freud: "conversia" - transpozitia emotiilor si conflictelor in limbaj corporal

1920 Heyer: modificarea functiilor organelor prin factorii psihici

1927 Kretschmer: dispozitiile psihice au ca teren de manifestare corpul in totalitate

Fenomenele fiziologice depind de psihic (digestia, ciclul menstrual)

Fenomenele patologice - 1919 Heltpach "psihom"

1970 Alexander "La medicine psychosomatique"

Reactii psihosomatice: ameteala dupa pericol, inaptentea la tristete

Tulburari psihosomatice :

Simptome de conversie (simptome somatice cu caracter simbolic, incercare de rezolvare a unui conflict) - paralizia isterica, surzenia psihogena

Sindroame functionale (nevroze de organe, schimbatoare - digestiv, cardio-vascular, locomotor, respirator)

Boli psihosomatice

Tulburari somatoforme (sindroame psihiatrice) - fara modificari evidente

Dismorfismul corporal

Tulburari de conversie

Tulburare hipocondriaca

Tulburare de somatizare

Durere somatoforma

Tulburare somatoforma nedifierentata

Somatizarea - expresia depresiei / anxietatii, hiperreactivitatii fiziologice, activitate psihica inconstienta, imitarea in familie, pentru captatio sau sustragerea de la efort

     Pacientii cu tulburari PS

Apeleaza excesiv la servicii medicale si chirurgicale

Nu pot fi convinsi ca nu sufera de o boala organica

Se perinda de la un medic la altul, in diverse spitale ("doctor and hospital shopping")

Refuza recunoasterea cauzei psihice

Ostilitate reciproca pacient - medic

     Dismorfismul corporal

Preocupare excesiva pentru o anomalie minora sau inexistenta

Chiar solicitare de chirurgie

Anorexia mentala si transsexualitatea sunt tulburari de alt tip - deluzional somatic

     Tulburarea de conversie

Alterarea de origine psihica a unei functii neurologice

     Tulburarea hipocondriaca

Variabila, neclara, prezenta la diferite tipuri de pacienti

Tulburare de personalitate

     Tulburarea de somatizare

Vechiul termen de isterie

Diverse acuze somatice + credinta persoanei ca este bolnava

Dg. pe minim 13 simptome din 6 grupe, fara explicatie fiziopatologica, sa nu apara doar in cadrul atacurilor de panica, sa determine pacientul sa consume variate medicamente

Etiologie: grija excesiva fata de senzatiile organice, interpretarea lor gresita, anxietatea fata de boala, istoric de boala in familie in copilarie, aversiunea fata de modelul parental (ex. medicul)

     Durerea somatoforma

Durere persistenta 6 luni fara modificari organice

Prezenta la multi depresivi

     Tulburarea somatoforma nediferentiata

Categoria cea mai frecventa

Simptome variate, neincadrabile in alta clasa de mai sus

     Interactiunea factorilor in conceptul de PS

Evaluare primara (aprecierea impactului cu agentul stresor)

Coping - efortul cognitiv si comportamental de adaptare la cerintele mediului care depasesc resursele proprii

= confruntare sau evitarea stresului

Coping focalizat pe problema

Coping focalizat pe emotie

Evaluare secundara - noua configuratie de raspuns emotional

Modelul parintilor influenteaza copilul

     Modele ale susceptibilitatii generale si specifice pentru boala

1. Selye - stresul declanseaza reactii neuro-vegetative, endocrine, viscerale difuze

Conditionare

"Raspuns visceral invatat" (circuit)

"Anticiparea simptomatica"

2. o stare emotionala poate genera o boala specifica

1974 Rosenman, Friedman: tipul A de personalitate (hiperreactiv, fumator, sedentar)

Tenoshok - tipul C de personalitate (cancere, reprimare emotionala, perfectionist, autocontrol rigid)

Alexitimie = perceptie redusa a trairilor interioare, rigiditate, rational, reprimarea emotiilor

     Tratamentul psihoterapeutic in bolile PS

In faza acuta (DZ, migrena, astm) - atitudine suportiva, familiala,

investigarea atmosferei familiale, stresul din viata bolnavului

Reactia psihica a bonavului

In faza cronica - dificil, psihoterapie

Uneori idealizat de pacient

Non complianta pacientului

Terapie individuala / de grup

Selectia pacientilor (motivati, complianti, cu capacitate de introspectie, comunicativi)

Psihoterapia suportiva

- " - psihanalitica

Hipnoza

Terapia comportamentala

Biofeecdback

Terapia de relaxare

Terapia de grup

Psihoterapia de familie

Terapia prin joc

     Psihoterapia suportiva in bolile PS

Intarirea mecanismelor adaptative

Reducerea anxietatii

Urmareste depasirea situatiei critice de moment

     Psihoterapia psihanalitica in bolile PS

Freud - patrunderea in constiinta a emotiilor reprimate, comunicarea lor in forma verbala

Consecinta: disparitia simptomelor si modificarea personalitatii pacientului

     Hipnoza in bolile PS

Indicata in nevroze

Astm, boli alergice, ulcer duodenal, HTA (raspund daca nu exista leziuni ireversibile)

Tratamentul durerii

Anestezie

     Terapia comportamentala in bolile PS

Deconditionarea comportamentelor din invatarea neadaptativa

Desensibilizarea

Antrenamentul afirmarii de sine

Recompensa simbolica (copil)

     Biofeedback-ul in bolile PS

Antrenament pentru modificarea functiilor viscerale automate

Aparat special traduce parametrii biologici in stimuli auditivi / vizuali

In: migrene, HTA, anxietate, ulcer duodenal, durere

     Psihoterapia de grup in bolile PS

6 - 10 adolescenti coordonati de terapeut

Descopera probleme similare si modalitati de rezolvare

Amelioreaza autocunoasterea, expresivitatea emotionala, eficienta interpersonala

In: obezitate, boli cardiovasculare, psihiatrie

     Psihoterapia de familie in bolile PS

Importanta personalitatii parintilor in psihoterapia copilului

Alianta terapeut - familie, familia = unitate, copilul = susbsistem

Modifica modul patogenic de relationare cu copilul

Parintii insisi necesita sustinere psihologica

     Terapia prin joc

Jocul = modalitate specifica de raportare la realitate

Cunoastere, autocunoastere, comunicare, autoexprimare

Reduce tensiunea psihica, activeaza, indeplineste dorinti

Sursa sanogenetica

Papusi mimeaza tratamente si investigatii