Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice



Acasa » familie » medicina
SANGELE

SANGELE



SANGELE

Aspecte generale

Sangele formeaza tesutul lichid circulant, constituind mediul intern al organismului. Elementele lui se formeaza in organe speciale, care se numesc organe hematopoietice.

Cantitatea de sange din corpul omului reprezinta circa 8%, ceea ce echivaleaza, pentru o greutate de 70 kg, cu aproximativ 5 l de sange.

Caracteristicile sangelui

  • Culoarea rosie.
  • Mirosul specific.
  • Gustul sarat.
  • pH usor alcalin – 7,35-7,40.
  • Temperatura este in medie de 380C.
  • Presiunea osmotica.
  • Presiunea coloidosmotica (oncotica).
  • Densitatea. Este raportata la densitatea apei (1000) si variaza intre 1057 – 1067 (la barbat) si 1051 – 1061 (la femeie).



Functiile sangelui:

  • Respiratorie – sangele transporta oxigen de la plamani la tesuturi si dioxid de carbon de la tesuturi la plamani.
  • Protectie imunologica, cu ajutorul fagocitelor si anticorpilor.
  • Mentinere a homeostaziei hidroelectrolitice si acidobazice.
  • Nutritiva. Sangele transporta substante nutritive de la intestin la tesuturi.
  • Excretorie. Sangele transporta diferiti metaboliti (amoniac, acid lactic, acid uric, uree) spre organele de excretie (tract digestiv, piele, rinichi).
  • Termoreglare. Sangele transporta caldura de la organele interne spre suprafata corpului.
  • Coordonare. Sangele transporta hormoni si metaboliti activi.

Sangele este un tesut format din elemente figurate si dintr-o substanta lichida numita plasma sanguina, in care elementele figurate sunt libere.

Raportul dintre plasma si elementele figurate ale sangelui poarta denumirea de hematocrit (Ht). In conditii normale, hematocritul are valori de 44% la barbat si de 40% la femeie. Hematocritul poate sa scada la valori de 10-15% (anemii) si poate sa creasca la valori de 70-75% (poliglobulii).

Plasma sanguina

Substantele care intra in compozitia plasmei pot fi impartite in doua grupe: substante anorganice si substante organice.

Substantele anorganice. Substantele anorganice din plasma sunt reprezentate prin: apa si saruri minerale.

Apa este constituentul principal al plasmei.

Sarurile minerale sunt reprezentate de: ioni cu sarcini electrice pozitive care se numesc cationi, cum sint Na+, K+, Ca+ + , Mg++ si ioni cu sarcini electrice negative care se numesc anioni, cum sint Cl-, C03H-, S04H-, P04H-.

Diferitii ioni din plasma se gasesc in asemenea proportii, incat ei se neutralizeaza si dau reactia usor alcalina a plasmei (pH = 7,35). Cum schimbul continuu dintre sange si celule ar determina variatii ale pH-ului plasmei, sangele are mecanisme speciale, care mentin echilibrul acidobazic al plasmei; aceste mecanisme se numesc sisteme-tampon.

Cele mai importante sisteme-tampon din plasma, formate din substante minerale, sunt :

CO3H2 .si PO4H2Na C02HNa P04HNa2

Se considera ca, pentru mentinerea vietii, pH-ul plasmei nu trebuie sa scada sub 7, cifra care este limita inferioara a acidozei, si nici sa creasca peste 7,8 limita superioara a alcalozei.

Substantele organice. Se pot imparti in doua grupe : substante organice azotate si substante organice neazotate.

Substantele organice azotate se impart in doua categorii: substante azotoase proteice si substante azotoase neproteice.

a)  Substantele azotoase proteice sau proteinele plasmatice sunt reprezentate prin:

Albuminele plasmatice (serumalbumine).

Globulinele plasmatice (serumglobuline).

Fibrinogenul. Contribuie la coagularea sangelui. Fibrinogenul se formeaza in celulele hepatice.

b)  Substantele azotoase neproteice sunt reprezentate de: uree, acidul uric, creatina si creatinina.

Substantele organice neazotate sunt reprezentate prin:

Glucide, dintre care amintim glucoza, a carei concentratie normala de 80 — 100mg% se numeste glicemie. In stari patologice, proportia de glucoza poate sa creasca (hiperglicemie) sau sa scada (hipoglicemie).

Dintre lipidele plasmatice trebuie remarcat colesterolul.

In plasma se mai gasesc: acid lactic, bilirubina, enzime, hormoni, anticorpi, vitamine si alte substante.

Elementele figurate

Eritrocitele (globulele rosii, hematiile). Procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza. Aceasta se desfasoara in maduva rosie a oaselor. Durata de viata a eritrocitelor este de 120 de zile. Distrugerea hematiilor imbatranite se face in splina, ficat, maduva oaselor, ganglioni.



Structural, eritrocitul este format din membrana eritrocitara si un gel cu aspect spongios, care se numeste stroma globulara. In ochiurile stromei, se gaseste o substanta rosie, numita hemoglobina. Aceasta este responsabila de culoarea rosie a eritrocitului si joaca rol fundamental in indeplinirea principalei sale functii (transportul oxigenului). Eritrocitul matur este o celula anucleata.

Eritrocitul prezinta urmatoarele proprietati:

  • Asigura transportul gazelor in sange (oxigen si dioxid de carbon).
  • Mentine pH-ul sanguin la valori normale (7,35 – 7,40).
  • Are permeabilitate selectiva. Membrana eritrocitului este permeabila pentru apa, glucoza, uree, anioni si impermeabila pentru cationi, cu exceptia K si H
  • Are elasticitate.
  • Se mentine suspendat in plasma sanguina. Proprietatea opusa mentinerii eritrocitului in suspensie se numeste viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). La barbati, valoarea fiziologica este de 6-8mm/h, iar la femei, de 10-16mm/h.
  • Are proprietatea de a hemoliza, adica elibereaza hemoglobina in prezenta unor factori hemolitici.

Numarul fiziologic de eritrocite este de aproximativ 5000000/mm3, la barbat si de 4500000/mm3, la femeie.

Numarul eritrocitelor poate suferi variatii care se pot manifesta-atat prin cresterea, cat si prin scaderea numarului lor. Cresterea numarului de eritrocite poarta denumirea de poliglobulie sau policitemie, iar scaderea-numarului, de eritrocitopenie.

Leucocitele (globulele albe). Procesul de formare a leucocitelor se numeste leucopoieza. Leucocitele prezinta diferite origini: maduva osoasa (leucocitele polinucleare), tesutul limfoid reprezentat prin ganglionii limfatici, splina, placile Peyer, amigdalele (in cazul limfocitelor) si ficatul (in cazul monocitelor).

Aceasta se prezinta sub aspecte variate: la unele leucocite ea apare omogena, lipsita de granulatii, pe cand la altele ea prezinta foarte multe granulatii. Leucocitele care nu au granulatii se numesc agranulocite, pe cand cele care au granulatii se numesc granulocite.

Leucocitele sunt celule nucleate. Nucleul lor poate prezenta aspecte variate:

la agranulocite formeaza o singura masa nucleara; de aceea, agranulocitele se mai numesc leucocite mononucleare;

la granulocite, nucleul prezinta strangulari, care il impart in mai multe fragmente sau lobi, unite intre ele prin fire foarte subtiri; la prima vedere, par sa fie mai multi nuclei si, de aceea, granulocitele se mai numesc leucocite polinucleare sau leucocite polilobate.

Din categoria agranulocitelor fac parte:

  • Limfocitele. In sangele normal, limfocitele se gasesc in proportie de 20-47%.

Exista doua tipuri de limfocite: limfocitele T si limfocitele B. Limfocitele T isi au originea in timus (in timpul vietii fetale), apoi in maduva oaselor, ganglionii limfatici, splina, ficat, peretii alveolelor pulmonare, tesutul conjunctiv, endoteliul capilar. Limfocitele B isi au originea in bursa lui Fabricius (la pasari) si in maduva oaselor (la om).

Limfocitele iau parte la apararea organismului in infectii cronice si la refacerea tesuturilor lezate, ajutand la cicatrizarea ranilor

  • Monocitele. Se formeaza in maduva osoasa, splina, ficat etc. Se gasesc in sangele circulant, normal in proportie de 2-10%.

Ele au rolul sa fagociteze resturi celulare si microbiene, diferite particule straine.

Din categoria granulocitelor fac parte:

Granulocitele neutrofile. Granulatiile din protoplasma lor se coloreaza in violet, prin actiunea unor coloranti neutri. Neutrofilele au proprietatea de a fagocita si distruge prin digerare germenii virulenti, precum si resturile celulare si microbiene. Pot fi considerate ca adevarati aparatori ai organismului, intervenind in infectii acute.

Ponderea de neutrofile din sange este de 40-70%.

Granulocitele acidofile se gasesc in sangele normal in proportie de 1—3%. Granulatiile lor se coloreaza in rosu cu colorantii acizi, in special cu eozina, numindu-se pentru acest fapt si granulocite eozinofile. Sunt, in general, implicate in reactii alergice.

Granulocitele bazofile au dimensiunile cuprinse intre 8 si. 18μ. Sunt cele mai putin numeroase dintre leucocite, gasindu-se in proportie de 0,5%. Ele se caracterizeaza prin granulatiile din protoplasma, care se coloreaza in violet cu colorantii bazici. Sunt implicate in reactii alergice.

Repartizarea diferitelor categorii de leucocite in sange se numeste formula leucocitara (leucograma).

Functiile leucocitelor:

  • Fagocitoza. Reprezinta proprietatea leucocitelor de a emite pseudopode si de a ingloba si distruge particule straine si resturi celulare.
  • Mobilitatea.
  • Marginatia. Leucocitele se situeaza in torentul sanguin in vecinatatea endoteliului vascular.
  • Diapedeza. Este functia leucocitelor de a strabate peretele capilar.
  • Sunt implicate in imunitatea organismului.

Numarul leucocitelor variaza intre 4000 – 11000/mm3.



La adult, se produc variatii ale numarului de leucocite. Cresterea numarului acestora peste valorile normale se numeste leucocitoza, iar scaderea acestora sub valorile normale se numeste leucopenie.

Trombocitele (plachetele sanguine). Trombocitul se formeaza in maduva osoasa. Trombocitul are caractere structurale speciale. El este lipsit de nucleu, fiind format, in intregime, dintr-o masa citoplasmatica cu reactie bazofila.

Functiile trombocitelor: vasoconstrictoare, adezivitate, formare de agregate, coagulare, reparare endoteliu vascular, retractia cheagului sanguin.

Numarul trombocitelor variza fiziologic intre 250000 – 500000/mm3 de sange.

Hemostaza

Hemostaza reprezinta procesul fiziologic prin care organismul intervine in oprirea hemoragiei. Fenomenul presupune urmatoarele etape:

  • Faza vasculara consta in spamul musculaturii netede a vasului lezat si ingustarea lumenului.
  • Faza plachetara consta in aderarea trombocitelor la suprafata vasului lezat, cu formarea cheagului trombocitar.
  • Faza de coagulare consta in formarea unui dop care ocluzioneaza vasul.

Grupele sanguine, sistemul Rh si transfuzia

In eritrocite se gasesc doua antigene care au fost numite aglutinogene si notate cu A si B. In unele eritrocite se gaseste aglutinogenul A, iar in altele aglutinogenul B.

Plasma sanguina contine doi anticorpi numiti aglutinine si care actioneaza asupra aglutinogenelor, dupa reactia antigen-anticorp. Aglutininele au fost notate cu α si β. Aglutinina α aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care contin aglutinogenul A. Aglutinina β aglutineaza si hemolizeaza eritrocitele care contin aglutinogenul B.

Pe baza prezentei sau absentei aglutinogenelor si aglutininelor, sangele a fost impartit in patru grupe sanguine, care au fost notate cu litere : O, A, B, AB.

Grupa 0 (I) este caracterizata prin absenta aglutinogenelor si prin -prezenta ambelor aglutinine (α si β).

Grupa A (II) este caracterizata prin prezenta aglutinogenului A si a aglutininei β.

Grupa B (III) este caracterizata prin prezenta aglutinogenului B si a aglutininei α.

Grupa AB (IV) este caracterizata prin prezenta ambelor aglutinogene (A si B) si prin absenta ambelor aglutinine (α si β).

In sangele normal nu se gasesc niciodata impreuna aglutinina si aglutinogenul corespunzator; altfel s-ar produce aglutinarea si hemoliza eritrocitelor proprii.

Transfuzia. In cele mai multe cazuri de transfuzie se foloseste sangele integral, iar operatia se numeste transfuzie de sange. Cel care da sangele pentru transfuzie se numeste donator, iar cel caruia i se face transfuzia se numeste primitor.

In efectuarea unei transfuzii trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:

  • Sangele din grupa 0(I) poate fi transfuzat tuturor celorlalte grupe, in cazul in care nu se poate asigura sange izo-grup, izo-Rh. De aceea, posesorii acestui sange se numesc donatori universali. Ei nu pot primi sange din nici o alta grupa.
  • Sangele din grupa A(II) poate fi transfuzat grupelor A(II) si AB(IV); posesorii acestui sange pot primi sange din grupele 0(I) si A(II).
  • Sangele din grupa B (III) poate fi transfuzat grupelor B (III) si AB (IV), iar primitorul poate primi sange din grupele B (III) si 0(1).
  • Sangele din grupa AB (IV) nu poate fi transfuzat nici uneia din celelalte grupe; posesorii acestui sange pot primi insa sange din toate celelalte grupe si, de aceea, ei se numesc primitori universali.

Sistemul Rh Cercetarile au relevat ca in membrana eritrocitelor exista si aglutinogenul Rh (factorul Rh). 85% dintre oameni au acest factor in eritrocite si, de aceea, se numesc Rh-pozitivi (Rh+), iar 15% dintre oameni nu au acest factor in eritrocite si, de aceea, se numesc Rh-negativi (Rh-).

Daca unui individ Rh-negativ i se face o transfuzie cu sange provenit de la un individ Rh -pozitiv, factorul Rh functioneaza ca antigen si in plasma cu Rh-negativ, apare, in interval de 14 zile, anticorpul specific, anti-Rh. In cazul cand se repeta transfuzia, dupa 14 zile, cu sange .Rh-pozitiv, se pot produce accidente foarte grave, intrucat anticorpul anti-Rh provoaca aglutinarea si hemoliza eritrocitelor din sangele Rh-pozitiv care se introduce.

Transfuziile multiple cu sange Rh-pozitiv la subiecti cu Rh-negativ conduc la socul hemolitic. La copiii Rh-pozitiv, nascuti din mame Rh-negativ, poate sa apara eritroblastoza fetala sau boala hemolitica a noului nascut prin incompatibilitate Rh feto-materna.








Politica de confidentialitate

.com Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Proiecte

vezi toate proiectele
 SCHITA DE PROIECT DIDACTIC GEOGRAFIE CLASA: a IX-a - Unitatile majore ale reliefului terestru
 PROIECT DIDACTIC 5-7 ani Educatia limbajului - Cate cuvinte am spus?
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 Proiect - masurarea si controlul marimilor geometrice

Lucrari de diploma

vezi toate lucrarile de diploma
 Lucrare de diploma - eritrodermia psoriazica
 ACTIUNEA DIPLOMATICA A ROMANIEI LA CONFERINTA DE PACE DE LA PARIS (1946-1947)
 LUCRARE DE DIPLOMA MANAGEMENT - MANAGEMENTUL CALITATII APLICAT IN DOMENIUL FABRICARII BERII. STUDIU DE CAZ - FABRICA DE BERE SEBES
 Lucrare de diploma tehnologia confectiilor din piele si inlocuitor - proiectarea constructiv tehnologica a unui produs de incaltaminte tip cizma scurt

Lucrari licenta

vezi toate lucrarile de licenta
 LUCRARE DE LICENTA CONTABILITATE - ANALIZA EFICIENTEI ECONOMICE – CAI DE CRESTERE LA S.C. CONSTRUCTIA S.A TG-JIU
 Lucrare de licenta sport - Jocul de volei
 Lucrare de licenta stiintele naturii siecologie - 'surse de poluare a clisurii dunarii”
 LUCRARE DE LICENTA - Gestiunea stocurilor de materii prime si materiale

Lucrari doctorat

vezi toate lucrarile de doctorat
 Diagnosticul ecografic in unele afectiuni gastroduodenale si hepatobiliare la animalele de companie - TEZA DE DOCTORAT
 Doctorat - Modele dinamice de simulare ale accidentelor rutiere produse intre autovehicul si pieton
 LUCRARE DE DOCTORAT ZOOTEHNIE - AMELIORARE - Estimarea valorii economice a caracterelor din obiectivul ameliorarii intr-o linie materna de porcine

Proiecte de atestat

vezi toate proiectele de atestat
 PROIECT ATESTAT MATEMATICA-INFORMATICA - CALUTUL INTELIGENT
 Proiect atestat Tehnician Electronist - AMPLIFICATOARE ELECTRONICE
 ATESTAT PROFESIONAL LA INFORMATICA - programare FoxPro for Windows
 ATESTAT PROFESIONAL TURISM SI ALIMENTATIE PUBLICA, TEHNICIAN IN TURISM




EVALUAREA MASEI DE TESUT ADIPOS DUPA SUBSTITUTIE TESTOSTERONICA LA BARBATII CU SINDROM METABOLIC SI DISFUNCTIE ERECTILA: EXPERIENTA CLINICA A CENTRULU
DUREREA CRONICA LA VIRSTNIC
COMPLICAȚIILE MALFUNCȚIEI DE DVP
INFUZII: DEFINITIE, PREPARARE
MAMITELE
BOALA VARICOASA
Herpesul - trateaza naturist
RECUPERAREA UNEI FRACTURI DE COL FEMURAL TRATATA PRIN DHS




Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu