Creeaza.com - informatii profesionale despre


Cunostinta va deschide lumea intelepciunii - Referate profesionale unice
Acasa » familie » medicina
Tehnica examenelor si investigatiilor cardiovasculare

Tehnica examenelor si investigatiilor cardiovasculare




TEHNICA EXAMENELOR SI INVESTIGATIILOR

1. EXAMEN FIZIC:

Inspectia:

pozitia pacientului, culoarea tegumentelor, turgescenta edemelor, degete hipocratice;



palparea: soc apexian;

ascultatia: zgomote cardiace normale si supraadaugate (sufluri).

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali, valoarea ei fiind determinata de:

debitul cardiac;

forta de contractie a inimii;

rezistenta intampinata de sange, rezistenta determinata de elasticitatea si calibrul sistemului vascular;

vascozitatea sangelui;

Scop Descoperirea modificarilor morfo-functionale ale inimii si vaselor.

VALORI

Normale

Patologice

1-3 ani: TA - max. 75-95mm/Hg

- min. 50-60mm/Hg

adolescenti: - max.90-110mm/Hg

- min. 60-65mm/Hg

la aduti: - max.115-140mm/Hg

- min.75-90mm/Hg

peste 50 ani: - max 150mm/Hg

- min. 90mm/Hg

Hipertensiunea arteriala

Hipotensiunea arteriala

Pulsul arterial reprezinta dilatatia ritmica a arterelor sub influenta undei sanguine. Aceasta destindere ritmica poate fi palpata (gasind usor arterele pe suprafete dure osoase) sub forma unor zvacnituri usoare, ritmice, pulsatile.

Scop Intrucat la aparitia pulsului intervin atat inima, cat si vasele, el va reflecta atat starea functionala a inimii, cat si pe aceea a arterelor, dand in acelasi timp indicii pretioase a supra starii anatomice a arborelui arterial.

Locul Arterele : - radiala;

carotida;

humerala;

pedioasa;

poplitee

VALORI

Normale

Patologice

La nou nascut =130-140/min

La copilul mic = 100-120/min

La zece ani = 90-110/min

Peste 18-20 ani 60-80/min

Peste 60 ani 72-84/min

peste 80/min. = tahicardie

sub 60/min. = bradicardie

Temperatura este rezultatul proceselor de oxidatie din organism, generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice.

Locul: Cavitati semi-inchise: - axila;

plica inghinala;

cavitatea bucala.

Cavitati inchise: - rect;

- vagin.

VALORI

Normale

Patologice

V.N. = 36-37 sC

37-38 sC = stare subfebrila

38-39 sC = febra moderata

39- 40 sC = febra ridicata

40- 41,5 sC = hiperpirexie

sub 36 sC = hipotermie

2. EXAMENE DE LABORATOR:

V.S.H (viteza de sedimentare a hematiilor)

Recoltarea: dimineata pe nemancate.

fie recoltarea a 2 ml de sange fara staza (suspendarea garoului) in flacon cu anticoagulant (in practica E.D.T.A.)

fie recoltarea a 1,6 ml de sange in seringa de 2 ml continand 0,4 ml dintr-o solutie sterila de citrat de sodiu 3,8 %.

In ambele practici este indicata agitarea prin rotatii in sticla cu anticoagulant sau agitarea prin inclinarea succesiva orizontala – verticala la recoltarea cu seringa.

Valori normale

Femei

Barbati

2 -13 mm / 1 h

12 – 17 mm / 2 h

50 – 70 mm / 24 h

1 – 10 mm / 1 h

7 – 15 mm / 2 h

40 – 60 mm / 24 h

Variatii

Fiziologice

Patologice

Unele modificari in timpul digestiei, ciclului menstrual si sarcini. Se recomanda evitarea recoltarii in primele doua cazuri.

V.S.H. crescut



- orice proces infectios general;

- cancer;

- ghid pretios in tratamentul si urmarirea evolutiei: TBC, RAA, si maladia OSLER, infarct septicemic;

- puseuri acute de boli de colagen;

V.S.H. scazut

- hepatita epidemica

- stari alergice

- insuficienta cardiaca

- talasemie

Leucocitele

Recoltatea : prin punctie capilara, 2ml sange, cu E.D.T.A. 0,2 mg (acid diamino tetracetic) dimineata pe nemancate, in conditii sterile.

Valori

Normale

Patologice

5000 – 8000 / mm³

Sub 5000/mm³ – leucopenie

Peste 8000/mm³ – leucocitoza

Fibrinogenul

Se recolteaza 4,5 ml sange cu 0,5 ml citrat de natriu 3,8%, prin punctie venoasa, dimineata pe nemancate.

Valori

Normale

Patologice

2 – 4 mg‰

Scazut:

insuficienta hepatica grava

fibrinemie congenitala (foarte rar)

R.A.A.

pneumonii diverse

Colesterolul

Se recolteaza 5 ml de sange fara anticoagulant, prin punctie venoasa, dimineata, pe nemancate.

Valori normale: 140 – 220 mg%.

Dozarile enzimatice

Sunt in directa legatura cu necroza miocardica, ce determina eliberarea lor din fibrele miocardice necrozate; ele constituie echivalentul unei “biopsii tisulare” pe cale umorala; ele apar cand 10% din miocard e necrozat.

a) Transamimaza gluconico – oxalica (T.G.O)

b) Transaminaza gluconico - piruvica (T.G.P)

Se recolteaza 2 – 3 ml sange prin punctie venoasa.

Valori normale: T.G.O 15 – 30 U.I.

T.G.P 5 - 22 U.I.

Valori patologice: Permite diagnosticul (T.G.O > T.G.P)

Este pozitiva pana la 90% din cazuri.

Valori T.G.O mari, prognostic sever.

c) Lacticdehidrogenaza (L.D.H.)

Se recolteaza prin punctie venoasa 5 ml sange.

Valori normale: 25 – 100 U.I.

In cazul unui infarct miocardic, activitatea serica a L.D.H. depaseste valorile normale dupa 24 - 48 ore, atinge un maxim care multiplica de 2 – 10 ori valorile normale in zilele 3 – 7 si revine la valorile normale incepand cu saptamana a doua de boala.

d) Creatinfosfokinaza (C.P.K.)

Se recolteaza 5 ml sange prin punctie venoasa.

Valori normale

Femei

Barbati

5 – 30 UI/ml

5 – 50 UI/ml

Exista trei enzime ale C.P.K., trei forme moleculere diferite:

tip BB (in creier)

tip MM (in musculatura scheletica)

tip MB (in miocard)

Activitatea C.P.K. este un indicator sensibil al prezentei infarctului miocardic acut; la peste 90% din bolnavii cu infarct miocardic acut examenul de laborator poate evidentia izoenzima MB.

Examenul urinar

Pentru sumarul urinar recoltarea se face din prima urina de dimineata, in sticlute curate.

Pregatirea bolnavului consta in igiena organelor genitale cu apa si sapun inainte de recoltare.

Primul jet de urina se elimina, iar in continuare, necesarul de urina pentru examenul de laborator, se va recolta in sticluta data.

La laborator se urmareste prezenta sau absenta:

albuminei

glucozei;

leucocitelor;

hematiilor;

germeni;

saruri;

Alte examene ale urinei:

determinarea pH-ului;

proba Addis

determinarea densitatii urinare;

EXPLORARI FUNCTIONALE

Prin acestea se urmareste:

stabilirea capacitatii si a posibilitatii de adaptare la efort a inimii si a vaselor sanguine

evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor tulburari;

stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional;

Electrocardiograma (E.C.G.)

Reprezinta inregistrarea grafica a fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac, cu ajutorul unor aparate foarte sensibile numite electrocardiografe.

Electrocardiograma apare sub forma unei serii de sase unde: P, Q, R, S, T, U.

Traseul electric cuprinde doua segmente:

P – R ( sau P – Q ) si S – T



Si patru intervale:

P – R ( P – Q ), sau Q – S ( sau R – S SAU Q – R – S ), Q – T si S – T 

R

P U

Q

S

Traseul electrocardiografic normal

Unda P = 0,08 – 0,10  Unda T = 0,20 – 0,25

Intervalul P – R = 0,14 – 0,20  Intervalul S – T = 0,12 – 0,16

Intervalul Q – R – S = 0,06 – 0,10  Unda U = 0

Intervalul Q – T = 0,28 – 0,42

Ecocardiografia

Utila pentru:

diagnosticul pozitiv

diagnosticul unor complicatii mecanice

aprecierea functiei ventriculului stang

recunoasterea unui revarsat pericardic in sindromul post-infarct

depistarea unor anomalii alei valvulei mitrale

Ecografia este de doua tipuri:

ECO – M

ECO – 2D

Semnul electrocardiografic esential al ischemiei si necrozei miocardice care ne arata anomalii de motilitate regionala se obtine prin metoda ECO – 2D si este utila in infarctul miocardic acut pentru aprecierea functiei ventriculare stangi. O crestere a diametrului intern al ventriculului stang apreciata ecografic se coreleaza cu elemente clinice de insuficienta cardiaca.

utila pentru depistarea anevrismului ventricular

permite evidentierea frecventei trombozelor intraventriculare.

Fonocardiograma

Reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu cardiac poarta numele de fonocardiograma. Zgomotele cardiace sunt captate cu ajutorul unui microfon cu cristal piezoelectric sau microfon logaritmic si transformate in curent electric, care dupa filtrare si amplificare cu un dispozitiv electronic sunt inregistrate pe hartie. Fonocardiograma se inregistreaza simultan cu electrocardiograma , pulsul arterial (artera carotida) sau apexograma (curba grafica a miscarilor varfului cordului).

In cursul unui ciclu cardiac se disting patru zgomote:

zgomotul I: situat dupa inceputul lui QRS, care este produs de tensiunea musculaturii ventriculare, inchiderea valvulelor atrioventriculare si deschiderea valvulelor sigmoide.

zgomotul II: situat inainte de sfarsitul undei T care este determinat de inchiderea valvulelor sigmoide

zgomotul III: situat imediat dupa unda T, este cauzat de relaxarea rapida a musculaturii ventriculelor la inceputul diastolei.

zgomotul IV: situat dupa unda P, dar inaintea complexului QRS fiind produs de contractia musculaturii atriale.

Fonocardiografia localizeaza suflurile in timp si spatiu.

Balistocardiografia

Balistocardiografia este o metoda de examinare a activitatii inimii, care inregistreaza miscarile de recul ale corpului cauzate de contractia cardiaca si de ejectia sangelui in aorta.

Balistocardiografia furnizeaza date importante in diagnosticul insuficientei cardiace, al infarctului miocardic, precum si in bolile vaselor cu arterioscleroza si hipertensiune arteriala.

Proba de efort

Este o metoda de apreciere a capacitatii de adaptare la efort a inimii. Testul de efort se efectueaza la bicicleta ergometrica sau covor rulant la serviciul de electrocardiografie.

4 EXPLORARI RADIOLOGICE

Examenul radiologic permite studiul morfologiei si al functionarii organelor interne, iar in unele situatii este mijlocul de diferential.

Metodele radiologice de examinare sunt:

Radiografia toracica

In prima zi sau in primele trei zile este recomandat sa se efectueze la pat cu un aparat Rontgen portabil, radiografii toracice.

Radioscopia cardiaca

Este un examen care ofera date despre:

raportul inimii cu organele situate in torace;

configuratia inimii;

marimea inimii;

marimea pe cavitati auriculare sau ventriculare;

pozitia inimii;

hilurile pulmonare.

Coronarografia selectiva

Vizualizarea arterelor coronare prin umplerea cu substanta de contrast.

Se efectueaza in primele 4-6 ore, cand se urmareste aplicarea unui tratament fibrinolitic local, si consta in injectarea unei mici cantitati in artera humerala de fluid opac 2-4 ml si vizualizarea vascularizatiei coronariene. Arterele utilizate sunt:

femurala, axiala, humerala.

Angiografia coronariana

Injectarea produsului de contrast suprasigmoidian. Inconvenientul major este eliminarea rapida a substantei si suprapunerea pe film a celor doua retele coronariene: - dreapta;

- stanga;

5 CONFIRMAREA PARACLINICA

Radiografia toracica

Marirea umbrei cordului, eventual cu precizarea gradului cardiomegaliei si a cavitatii afectate disfunctia diastolica izolata poate evolua cu un cord de dimensiuni normale.

Masurarea presiunii venoase

presiunea venoasa periferica este crescuta (N= 12-14 cm H₂O);

presiunea venoasa centrala se masoara pe cateter central (la nivelul AD);

Cateterismul cardiac

permite masurarea exacta a presiunilor terminal-diastolice (a caror crestere constituie un semn precoce de decompensare), aprecierea ventriculografica a dinamicii ventriculare precum si precizarea substratului lezional al insuficientei cardiace;

se practica doar preoperator.

Echografia

permite evaluarea dimensiunilor cavitatilor cordului, grosimii peretilor, masei VS

aprecierea Doppler a fluxurilor transvalvulare si detectarea si cuantificarea regurgitarilor miogene.

precizarea cauzei determinante a insuficientei cardiace.

Mecanografia

permite determinarea intervalului de timp sistolic, a fractiei de ejectie a VS si a rapoartelor hemodinamice (Blumberger, Weissler).

Metodele radioizotopice

permit calcularea precisa a volumelor ventriculare, a fractiei de ejectie si a umplerii diastolice.







Politica de confidentialitate







creeaza logo.com Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate.
Toate documentele au caracter informativ cu scop educational.


Comentarii literare

ALEXANDRU LAPUSNEANUL COMENTARIUL NUVELEI
Amintiri din copilarie de Ion Creanga comentariu
Baltagul - Mihail Sadoveanu - comentariu
BASMUL POPULAR PRASLEA CEL VOINIC SI MERELE DE AUR - comentariu

Personaje din literatura

Baltagul – caracterizarea personajelor
Caracterizare Alexandru Lapusneanul
Caracterizarea lui Gavilescu
Caracterizarea personajelor negative din basmul

Tehnica si mecanica

Cuplaje - definitii. notatii. exemple. repere istorice.
Actionare macara
Reprezentarea si cotarea filetelor

Economie

Criza financiara forteaza grupurile din industria siderurgica sa-si reduca productia si sa amane investitii
Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de evaluare financiare)
Indicatori Macroeconomici

Geografie

Turismul pe terra
Vulcanii Și mediul
Padurile pe terra si industrializarea lemnului



Efectele aplicarii programelor de activitate acvatica in Sindromul Down la sugar si copilul mic
Gingivita - tratament cu plante
Abcesul dentar - tratament naturist
ESTIMAREA PARAMETRILOR VARIABILITATII RITMULUI CARDIAC LA BOLNAVII CU SINDROM DE INSUFICIENTA CARDIACA CRONICA
Limfomul cutanat
RELATIA DINTRE DEPRESIE, ANXIETATE SI CREDINTELE RATIONALE SI IRATIONALE PRIVIND MENTINEREA CONTROLULUI ASUPRA VALORII GLICEMICE
ANGINELE (TONSILITE, FARINGOAMIGDALITE)
PATOLOGIA MAMARA BENIGNA



Termeni si conditii
Contact
Creeaza si tu